Știri
Știri din categoria Diverse
Inteligența artificială reduce oferta de joburi pentru juniori, iar asta pune presiune pe modelul clasic „facultate–internship–primul job”, potrivit unei analize prezentate de Mobilissimo, care pornește de la declarațiile CEO-ului OpenAI, Sam Altman, despre durata studiilor universitare și schimbarea pragului de intrare în carieră.
Altman a spus, la un eveniment dedicat studenților și internilor din industria tech, că „patru ani de facultate ar putea fi prea mulți” în contextul actual și a dat exemplul propriu: a petrecut doi ani la Stanford, pe care îi consideră suficienți pentru el, iar încă doi ani i-ar fi adus „beneficii tot mai mici”. El a părăsit Stanford în 2005, după doi ani, pentru a porni Loopt, un startup care a intrat în prima generație Y Combinator. În același timp, Altman a nuanțat ideea: nu susține că facultatea „și-a pierdut rostul”, ci că modelul fix de patru ani „merită reevaluat”.
„Am ajuns să cred că, în felul în care a evoluat lumea, facultatea pur și simplu nu ar mai trebui să dureze atât de mult. Pentru mine, doi ani au fost exact cât trebuia, iar încă doi ani cred că mi-ar fi adus beneficii tot mai mici.”
Miza practică, în lectura materialului, este că AI schimbă inclusiv ce înseamnă „junior” și cum arată primul pas în carieră. Mobilissimo citează date din Elveția: o analiză jobs.ch, bazată pe 7,3 milioane de anunțuri de angajare, arată că ponderea rolurilor entry-level din 2025 a fost cu 32% sub media perioadei 2019–2022.
În joburile expuse AI, pozițiile pentru juniori au scăzut cu 16%, în timp ce ofertele pentru seniori au crescut cu 26%. Printre domeniile unde schimbarea este mai vizibilă sunt IT-ul, finanțele, administrația și marketingul.
În acest context, Altman le-a transmis studenților că poți avansa „construind efectiv lucruri” și că un startup poate fi pornit aproape de unul singur, având acces la instrumente și „tokenuri” AI (unități de utilizare ale unor servicii AI). Concluzia implicită: pragul de intrare în antreprenoriat scade, în timp ce intrarea într-un job clasic se poate complica pentru cei fără experiență.
Altman a mai recomandat ca, la început, să lucrezi la mai multe proiecte pentru a vedea ce funcționează, iar apoi să renunți la restul și să te concentrezi pe proiectul în care ai cea mai mare încredere. Pentru cei care își planifică traseul profesional, mesajul este că facultatea, internshipul și primul job nu mai sunt neapărat „trei stații” parcurse automat în aceeași ordine.
Recomandate
Penuria de benzină reapare în Rusia, cu efecte directe asupra transportului și distribuției , după ce în mai multe regiuni – inclusiv la Moscova – au fost semnalate cozi mari și stații rămase fără carburanți, potrivit Digi24 . Înregistrări video apărute pe rețelele sociale, filmate în 15-16 august, arată șoferi care reclamă deficitul de combustibil. Informațiile sunt relatate de RBC-Ucraina, care citează publicația rusă ASTRA. Unde se văd blocajele și ce tip de carburant lipsește Cozi la benzinării au fost raportate în Moscova și în regiunea Moscovei, dar și în mai multe zone din țară. În regiunea Tambov, la stațiile „ Rosneft ”, localnicii spun că așteaptă sosirea cisternelor de benzină: motorina ar fi disponibilă, însă benzina de 95 ar fi „aproape imposibil de găsit”, iar benzina de 92 ar fi fost disponibilă doar la una sau două stații pe o rază de 600 de kilometri. Situații similare au fost semnalate și în regiunile Tula, Voronej, Rostov și Samara. Pe autostrada M-4 „Don”, în regiunea Rostov, ar fi fost aproximativ 200 de mașini la coadă la o stație de alimentare. Context: scădere de producție și presiune pe piață Potrivit materialului, criza combustibilului s-a agravat de la sfârșitul lunii iunie 2026, când prețurile la benzină au depășit un record de 20 de ani, iar deficitul și raționalizarea au fost înregistrate în 75% dintre regiuni. Digi24 notează că un motiv invocat este legat de atacurile asupra rafinăriilor de petrol , care ar fi redus producția internă de combustibil cu aproximativ un sfert – o explicație despre care sursa afirmă că autoritățile ruse „trec sub tăcere”. De ce contează Dincolo de disconfortul imediat pentru șoferi, cozile și lipsa benzinei indică o problemă operațională în lanțul de aprovizionare: când alimentarea stațiilor depinde de sosirea cisternelor, apar blocaje rapide în mobilitate și distribuție, inclusiv în zone-cheie precum Moscova. Dacă deficitul persistă, presiunea se poate muta și în costuri, prin scumpiri și extinderea raționalizării, pe fondul unei oferte interne mai mici. [...]
CCR susține că discuția dintre șefa Curții și Ilie Bolojan a fost strict administrativă , cu o zi înainte ca instituția să anunțe verdictul pe noua Lege a integrității, potrivit Libertatea . Precizările vin după ce întâlnirea, desfășurată vineri, 14 august, a alimentat suspiciuni publice privind posibile influențe asupra unei decizii cu miză directă pentru aleși. Curtea Constituțională a transmis duminică seară, 16 august, că întâlnirile președintei CCR cu reprezentanți ai executivului au „ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției”, în limitele legii. Instituția afirmă, totodată, că „nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal”. „Președinta Curții Constituționale reafirmă ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată.” De ce contează: presiune publică înaintea deciziei pe Legea ANI Clarificările CCR apar cu o zi înainte ca instanța constituțională să anunțe decizia privind noua Lege a integrității (Legea ANI), într-un context de criză politică și după ce întâlnirea a fost făcută publică de PSD. În paralel, duminică, 16 președinți de Curți de Apel și 50 de președinți de Tribunale au cerut Curții Constituționale să clarifice discuțiile purtate cu trei zile înainte de verdictul pe lege, conform aceleiași surse. Cum a apărut controversa și cine a cerut explicații Întâlnirea a fost semnalată public de senatorul PSD Daniel Zamfir, care a susținut că aceasta nu a fost anunțată oficial și a legat-o de dosarul privind Legea ANI. Ulterior, Zamfir a revenit cu detalii despre locul întâlnirii, afirmând că ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, „ferit de ochii presei”. Libertatea arată că a solicitat sâmbătă, 15 august, un punct de vedere președintei CCR, Simina Tănăsescu, însă aceasta nu a răspuns; la scurt timp, CCR a transmis un comunicat în care nu a negat întrevederea și a respins „orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții” în afara cadrului legal. Premierul demis Ilie Bolojan „nu a oferit nicio clarificare”, potrivit articolului. Miza deciziei de luni CCR urmează să se pronunțe luni, 17 august, asupra noii Legi a integrității. Cea mai controversată prevedere menționată de Libertatea este că aleșii aflați în funcție își pierd mandatul în 30 de zile dacă au o decizie definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese, chiar dacă aceasta este anterioară noii legi. În această situație este indicat președintele USR, Dominic Fritz , care este și primar al Timișoarei. Simina Tănăsescu a fost aleasă președinte al Curții Constituționale în iulie 2025, pentru un mandat de trei ani, și a fost numită judecător la CCR în 2019 de Klaus Iohannis, mai notează sursa. [...]
Rusia testează o „cazemată” plutitoare înarmată pentru apărarea porturilor , într-un semn că atacurile cu drone maritime împing Moscova spre soluții ieftine și improvizate de protecție a infrastructurii navale, potrivit Interesting Engineering . Platforma, identificată ca PLOT-40 sau PLOT-47, arată mai degrabă ca un mic „buncăr” plutitor decât ca o navă de patrulare. Apariția ei vine pe fondul atacurilor repetate ale Ucrainei asupra țintelor maritime rusești, inclusiv asupra portului Novorossiysk de la Marea Neagră. Ce este PLOT-40/PLOT-47 și cum ar funcționa Din imaginile descrise de publicație, PLOT pare a fi un ponton de aproximativ 15 x 8 feet (circa 4,6 x 2,4 metri), sprijinit pe patru flotoare cilindrice. Deasupra se află o structură mică, cu pereți înclinați, care îi dă aspectul de „cazemată” compactă. Armamentul indicat în material este unul de tip: mitralieră grea de 12,7 mm sau tun automat de 20 mm, la care s-ar adăuga un sistem de ghidaj ce ar putea ajuta la detectarea și angajarea țintelor. Platforma are deschideri laterale și în față/spate, iar imaginile „par să arate” și bănci în interior, însă rămâne neclar dacă sistemul este operat permanent de personal sau cât de automatizat este procesul de țintire. Limitări operaționale și „de ce contează” Un detaliu esențial este că platforma nu pare să aibă motor propriu, ceea ce sugerează că trebuie remorcată sau poziționată de o altă navă. În plus, pare să aibă puțină sau deloc protecție balistică, ceea ce o face vulnerabilă dacă este lovită direct; lipsa mobilității o plasează mai degrabă în categoria unei poziții defensive plutitoare, nu a unei nave. Miza este apărarea porturilor și a zonelor de ancoraj, unde țintele sunt numeroase și valoroase (nave, infrastructură de combustibil și alte active). În acest context, apărarea antiaeriană de la țărm poate să nu acopere complet căile de acces către porturi, iar o platformă cu senzori și armament plasată mai aproape de rutele probabile de atac ar putea adăuga un strat suplimentar de protecție. Materialul notează și contextul recent: vulnerabilitatea porturilor rusești ar fi fost vizibilă în atacurile asupra Novorossiysk din 11 și 12 august, când ar fi fost implicate „sute de drone”. Ce urmează: test, nu soluție completă Chiar dacă o astfel de construcție ar putea fi mai ieftin de desfășurat decât navele convenționale sau sistemele sofisticate de apărare, ea rămâne o piesă într-un puzzle mai larg. În interpretarea citată de publicație, războiul din Ucraina accelerează experimentarea cu combinații de arme, senzori, război electronic și platforme cu cost redus, iar PLOT-40 ar putea fi doar un element într-o apărare „în straturi” împotriva dronelor maritime. [...]
Deschiderea unui dosar penal în Rusia împotriva unui jurnalist german ridică riscuri de conformare și securitate pentru presa internațională , inclusiv posibilitatea urmăririi internaționale, potrivit Digi24 . Cazul vizează un corespondent al Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) , după o întrebare adresată președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în timpul vizitei acestuia la Belgrad. Autoritățile ruse i-au deschis jurnalistului un dosar penal pentru „incitare la ură și ostilitate”, relatează agenția de stat TASS, preluată de dpa. Potrivit aceleiași surse, corespondentul FAZ, care acoperă sud-estul Europei de la Viena, ar putea fi inclus pe o listă de urmăriți internațional. Conform TASS, jurnalistul ar putea fi condamnat în Rusia la șase ani de detenție într-o colonie penală, iar instanțele ruse pronunță astfel de pedepse și în contumacie (în lipsa inculpatului). Biroul de presă al FAZ a declarat pentru dpa că nu aflase despre procedură. Ce a declanșat ancheta și reacțiile de la Moscova Întrebarea invocată de autoritățile ruse a fost adresată luna aceasta lui Zelenski, la Belgrad, și a vizat „ce ar putea face europenii pentru a ajuta Ucraina să ucidă mai mulți soldați ruși”. Ministerul rus de Externe l-a criticat aspru pe jurnalist, iar Dmitri Medvedev , vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat pentru agenția de stat RIA Novosti că acesta va trebui să răspundă pentru acțiunile sale, „într-o manieră cu care deja ne-am obișnuit”, potrivit materialului citat. Poziția FAZ: regret pentru formulare, dar respingerea amenințărilor FAZ a transmis că întrebarea a fost formulată ambiguu și și-a exprimat regretul, precizând că politica editorială a publicației nu urmărește „să fie uciși cât mai mulți militari ruși”. În același timp, ziarul a criticat „calomnia și amenințările” la adresa jurnalistului, pe care le consideră „inacceptabile”, și a susținut că libertatea presei include dreptul de a pune întrebări, mai ales într-o conferință de presă. „Vom răspunde amenințărilor la adresa angajaților noștri folosind mijloace legale”, a afirmat ziarul. În lipsa unor detalii suplimentare în articol despre pașii următori ai anchetei, rămâne neclar dacă autoritățile ruse vor solicita efectiv măsuri de urmărire internațională și în ce calendar. [...]
Publicarea imaginilor din misiunea de doborâre a dronei indică trecerea NATO la o postură de apărare aeriană mai flexibilă , cu resurse și comandă integrate, potrivit Digi24 , care citează un mesaj al Comandamentului Aerian NATO. Comandamentul Aerian NATO a făcut publice duminică imagini din timpul intervenției în care o dronă a intrat neautorizat în spațiul aerian al României și a fost distrusă de un avion de vânătoare F-18 al aviației militare spaniole, aflat în misiune de poliție aeriană în România. Ce forțe au fost implicate și unde sunt dislocate În mesajul publicat pe rețeaua X, Comandamentul Aerian NATO precizează că două avioane spaniole F-18 au fost ridicate de la sol „în această dimineață” și au doborât drona în spațiul aerian românesc. Potrivit aceleiași surse, avioanele fac parte dintr-un contingent mai amplu al Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, sosit la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu la începutul lunii. În total, la bază sunt staționate: șapte avioane de vânătoare F-18; trei elicoptere NH-90 destinate combaterii dronelor; o aeronavă de realimentare în aer A400M; aproximativ 200 de militari din Spania. Cum a fost coordonată operațiunea și de ce contează schimbarea de postură Operațiunea a fost coordonată prin Centrul NATO de Operații Aeriene Combinate de la Torrejón, Spania, conform Comandamentului Aerian NATO. În același mesaj, NATO leagă intervenția de o schimbare operațională mai largă: „Odată cu tranziția de la poliția aeriană la apărarea aeriană, NATO poate răspunde acum mai flexibil unei game mai largi de amenințări, utilizând o abordare stratificată, la 360 de grade, în toate domeniile operaționale.” Publicația notează că NATO a postat și o imagine cu drona doborâtă, surprinsă printr-un sistem de vedere pe timp de noapte. Din informațiile disponibile în material nu reies detalii suplimentare despre tipul dronei sau originea acesteia. [...]
Portavionul nuclear USS „John F. Kennedy” (CVN 79), de 100.000 de tone, a trecut testele de acceptanță pe mare , un prag care îl apropie de intrarea în serviciu și de înlocuirea treptată a unor capabilități mai vechi din flota SUA, potrivit Interesting Engineering . Testele de acceptanță (acceptance sea trials) au fost finalizate de divizia Newport News Shipbuilding (NNS), împreună cu personal al Marinei SUA și echipajul navei, pentru a evalua funcționarea și siguranța operațională — inclusiv modul în care nava se deplasează, virează și își execută sistemele de bază. Ce înseamnă acest pas, operațional Finalizarea testelor de acceptanță mută programul într-o etapă în care nava poate intra în „preliminary acceptance” (acceptare preliminară), după care urmează testări conduse de Marină, axate pe sistemele specifice ale portavionului. Practic, șantierul și beneficiarul validează că platforma este suficient de matură pentru evaluări militare mai aprofundate. În acest cadru, Marina SUA urmează să evalueze „sistemele unice” ale navei, menționează publicația, fără a detalia calendarul exact al acestor verificări. Dimensiuni, tehnologie și costuri: ce aduce CVN 79 USS „John F. Kennedy” este al doilea portavion din clasa Gerald R. Ford și a fost botezat în decembrie 2019. Nava are 1.106 picioare (aprox. 337 metri), fiind descrisă ca una dintre cele mai mari nave de război construite vreodată. Interesting Engineering notează câteva elemente-cheie ale configurației și modernizărilor: două reactoare nucleare și sisteme electromagnetice de nouă generație; EMALS (sistem electromagnetic de lansare a aeronavelor), proiectat să înlocuiască catapultele cu abur; Enterprise Air Surveillance Radar; lifturi de armament modernizate, pentru creșterea ritmului zilnic de misiuni (sortie rate); sisteme electromagnetice pentru prinderea aeronavelor la aterizare (înlocuind sisteme hidraulice mai vechi); motoare liniare electromagnetice pentru manipularea munițiilor (în locul cablurilor). Publicația indică faptul că investiția totală în program depășește 13 miliarde de dolari (aprox. 59 miliarde lei) și că livrarea este anticipată în 2027. Context: presiunea de a acoperi retragerea USS „Nimitz” Materialul leagă avansul CVN 79 de planurile de retragere a USS „Nimitz”. În această logică, intrarea în flotă a noului portavion este prezentată ca o piesă importantă pentru menținerea capacităților globale ale Marinei SUA și pentru actualizarea flotei cu tehnologii care reduc necesarul de personal și pregătesc platforma pentru sisteme viitoare, inclusiv arme cu laser. Următorul reper menționat este acceptarea preliminară, care deschide drumul către testarea de către Marină a sistemelor navei, înainte de livrarea anticipată în 2027. [...]
