Știri
Știri din categoria Diverse
Riscul opririi reactorului 2 de la Cernavodă a declanșat o intervenție de urgență pe Dunăre, după ce două detonări ale stâncii Pârjoaia au eșuat, iar autoritățile au decis reluarea operațiunii cu mai mult explozibil, potrivit Digi24. Miza este devierea cursului apei spre centrala nucleară, în contextul unui debit minim istoric al fluviului, pe fondul secetei.
Operațiunea a început cu o explozie de control, în care s-au folosit două kilograme de explozibil. Câteva ore mai târziu, Armata a pregătit o detonare mai puternică: scafandrii EOD (specialiști în neutralizarea munițiilor explozive) au amplasat 30 de kilograme de explozibil la 6 metri adâncime, însă fără rezultat, din cauza durității rocii.
După încercarea eșuată, oficialii au stabilit dimensiunile stâncii: opt metri înălțime și șase metri grosime. Pentru următoarea tentativă, planul este să se folosească o cantitate dublă de explozibil.
„Am mobilizat un număr important de personal și mijloace tehnice. Așteptările au fost să dislocăm stânca Pârjoaia. Asta nu s-a întâmplat. Am convingerea că mâine vom reuși să rupem stânca și ulterior să trecem la faza a doua, aceea de a fărâmița treptat malul stâncos”, a declarat contraamiralul Marcel Neculae.
Ministerul Energiei susține că intervenția este „vitală” pentru menținerea în funcțiune a reactorului 2 de la Cernavodă, în condițiile în care regiunea traversează o situație energetică „complicată”, iar debitul Dunării a scăzut puternic.
„Avem analize științifice ale specialiștilor că este una din puținele, dacă nu singura soluție pentru a putea asigura creșterea debitului și apa necesară unității 2. Vom avea o șansă să trecem cu unitatea 2 deschisă peste cele două săptămâni de foc - 1-15 august - pe care le preconizăm a fi dificile”, a afirmat Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei.
Pe lângă reluarea operațiunii de detonare, autoritățile pregătesc și măsuri de gestionare a consumului: marii consumatori sunt chemați la Ministerul Energiei pentru a identifica soluții de economisire a electricității la orele de vârf. Este luată în calcul inclusiv deconectarea de la rețeaua electrică a operatorilor care refuză să coopereze cu statul.
Recomandate
Debitul Dunării riscă să coboare sub pragul minim din 2003, punând presiune pe alimentarea cu apă și pe funcționarea de la Cernavodă , iar autoritățile pregătesc intervenții pe fluviu pentru a dirija mai multă apă spre sectorul critic, potrivit Digi24 . Specialiștii Administrației Naționale „Apele Române” avertizează că, pe 6 august, la intrarea Dunării în țară, debitul ar putea ajunge sub minimul din august 2003 (1.600 mc/s). Ei explică faptul că „următoarele două săptămâni sunt critice din punct de vedere hidrologic”, pe fondul lipsei de precipitații atât pe sectorul românesc, cât și în bazinul superior al fluviului. Sâmbătă, debitul la intrarea în țară era de 1.550 mc/s, de circa trei ori mai mic decât media multianuală din iulie (4.700 mc/s) și sub media din august (3.900 mc/s). Față de aceeași perioadă din 2025, debitul este mai mic cu aproximativ 25% (1.550 mc/s în 2026, față de 2.000 mc/s în 2025). Efecte în interiorul țării: debite sub normal și risc de restricții Apele Române arată că mai multe râuri interioare din vest (Crișana și Banat), dar și din Oltenia, Muntenia și Moldova înregistrează debite sub valorile specifice perioadei. În unele sectoare, mai ales în Crișana, sunt deja fenomene de secare, care ar urma să se accentueze. În consecință, pot fi necesare restricții temporare în alimentarea cu apă, în special în zonele rurale, unde fântânile sunt afectate de lipsa precipitațiilor, relatează News.ro. Intervenții pe Dunăre pentru menținerea debitelor necesare la Cernavodă Pe termen scurt, precipitațiile recente din Austria au dus la creșteri ale debitelor râurilor interioare, însă efectele ar urma să ajungă la intrarea Dunării în România în aproximativ șapte zile, iar în zona Cernavodă după încă circa cinci zile. Chiar și așa, autoritățile estimează cel mult o staționare sau o ușoară creștere, până în jurul valorii de 1.600 mc/s sau puțin peste, nivel care rămâne „mult sub media multianuală a lunii august”. În paralel, din cauza scăderii nivelurilor Dunării, după măsurători batimetrice realizate de Forțele Navale Române, autoritățile intenționează: scufundarea controlată, în amplasamente prestabilite, a unor barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră, pentru dirijarea unui volum mai mare de apă către Dunărea Veche dinspre Brațul Bala; lucrări de dragaj începute de Administrația Fluvială a Dunării de Jos pe sectorul Dunărea Veche – Brațul Bala. Apele Române avertizează că operațiunea este complexă și are riscuri tehnice, inclusiv ca efectul hidraulic urmărit să nu fie atins integral și că lucrările pot crește temporar turbiditatea apei. În comunicat, autoritățile afirmă că vor încerca să asigure „pe cât posibil” debitele minime necesare producției de energie nucleară. Rezervele din lacuri și apelul la economisire Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare este de aproximativ 70%, nivel descris drept „rezerva strategică” pentru alimentarea cu apă a populației. În acest context, Apele Române fac apel la utilizarea responsabilă a apei și a energiei electrice, inclusiv prin reducerea consumului de electricitate în intervalele de vârf seara și prin evitarea folosirii apei potabile la activități precum udarea grădinilor, spălarea curților, trotuarelor sau a autovehiculelor, acolo unde există surse alternative. [...]
Scăderea debitului Dunării pune presiune pe producția de energie, iar Cernavodă ar mai putea funcționa „la limită” 4–5 zile , potrivit Știrile Pro TV . Administrația Națională „Apele Române ” spune că debitele sunt în scădere, iar măsurile de urgență urmăresc să mențină condițiile necesare pentru funcționarea centralei nucleare. Directorul general adjunct al Apelor Române, Sorin Rîndașu, a indicat că la intrarea Dunării în țară se înregistrează în prezent un debit de 1.590 metri cubi pe secundă, cu tendință de scădere până în 7 august, când ar urma să ajungă în jur de 1.450 metri cubi pe secundă. În acest scenariu, nivelul ar coborî cu aproximativ 2–3 centimetri pe zi, iar „Cernavodă poate să reziste circa 4–5 zile la limită”, a spus oficialul. Măsuri operative: dirijarea apei și dragaje Pentru a susține funcționarea centralei, autoritățile au pus pe listă intervenții pe Dunărea Veche, inclusiv: dirijarea debitului pe Dunărea Veche, dinspre brațul Bala; acțiuni de dragaj pe Dunărea Veche. Rîndașu a avertizat că „prognozele nu sunt foarte îmbucurătoare” și că, deși se fac eforturi, există riscuri legate de menținerea în funcțiune a centralei, în contextul secetei și caniculei. De ce contează: impact direct în sistemul energetic Presiunea pe Cernavodă vine într-un moment în care producția internă este deja afectată: Unitatea 1 a centralei a fost oprită în această săptămână, ceea ce, potrivit informațiilor din articol, a redus producția internă de energie cu 10%, pe fondul unui consum ridicat din cauza caniculei. În plus, scăderea debitelor pe Dunăre aduce riscul închiderii și Unității 2, ceea ce ar avea „efect semnificativ” asupra producției interne, conform aceleiași surse. Orizont de timp: două săptămâni până la un posibil ajutor din amonte Oficialul Apelor Române a explicat că precipitațiile din Bazinul Superior (Austria) au ridicat nivelurile unor râuri care alimentează Dunărea Superioară, însă efectul ar ajunge târziu: aproximativ șapte zile până la intrarea în România și încă cinci zile până în zona Cernavodă. În total, ar fi vorba de circa două săptămâni în care trebuie găsite soluții „cu resursele locale” pentru a menține funcționarea centralei. În acest interval, măsurile dispuse de Comitetul Național pentru Situații de Urgență ar putea produce un efect estimat la 10–15 centimetri, care să ajute la traversarea perioadei până la stabilizarea debitelor la intrarea în țară în jurul valorii de 1.600 metri cubi pe secundă, „poate puțin mai mari”, potrivit declarațiilor citate. Rîndașu a mai precizat că debitele actuale sunt cu 25% mai mici față de anul trecut, iar un debit de 1.600 metri cubi pe secundă la intrarea în țară ar fi de cel puțin două ori și jumătate sub media multianuală a lunii. [...]
Scăderea Dunării pune presiune pe operarea centralei de la Cernavodă , cu o fereastră de doar 4–5 zile în condițiile actuale , iar autoritățile pregătesc intervenții de urgență pe fluviu pentru a dirija debitul spre zona de interes, potrivit Digi24 . Administrația Națională „Apele Române ” estimează că nivelul Dunării în zona Cernavodă scade cu aproximativ 2–3 centimetri pe zi, iar în aceste condiții centrala „poate funcționa la limită” încă patru-cinci zile, a declarat directorul general adjunct al instituției, Sorin Rîndașu. Pe fondul scăderii debitelor, statul a dispus măsuri în regim de urgență pentru a încerca dirijarea apei pe Dunărea Veche, dinspre Brațul Bala. Intervențiile descrise vizează inclusiv scufundarea controlată a unor barje, în puncte stabilite după măsurători batimetrice (măsurarea adâncimilor), realizate cu sprijinul Forțelor Navale Române. Barjele ar urma să fie încărcate cu piatră, „probabil 500 de tone”, însă oficialul a avertizat că o încărcare mai mare ar crește riscul ca acestea să eșueze, în condițiile nivelurilor actuale ale fluviului. A doua direcție de acțiune menționată este dragajul pe Dunărea Veche, pe sectorul Cernavodă – confluența Brațului Bala cu Dunărea Veche, operațiuni care ar urma să fie coordonate în funcție de măsurătorile batimetrice. În primă fază, intervenția ar urma să se concentreze în zona confluenței și apoi, „pe cât posibil”, către Cernavodă, cu restricții legate de funcționarea centralei, inclusiv evitarea creșterii turbidității (tulburarea apei). Dacă apar creșteri de turbiditate în zona de prelevare, acțiunile ar putea fi oprite, conform aceleiași declarații. În privința evoluției debitelor, Rîndașu a indicat că la Baziaș se înregistrează 1.590 metri cubi pe secundă, cu tendință de scădere până în 7 august, când ar urma să ajungă „în jur de 1.450 metri cubi”. Oficialul a mai spus că, deși în Austria se înregistrează precipitații care au ridicat nivelurile râurilor ce alimentează Dunărea Superioară, efectul ar ajunge în România abia după circa șapte zile până la intrarea în țară și încă aproximativ cinci zile până la Cernavodă, ceea ce înseamnă o perioadă de aproximativ două săptămâni în care trebuie găsite soluții „cu resursele locale”. Măsurile sunt prezentate ca fiind dispuse prin hotărârile Comitetului Național pentru Situații de Urgență, iar oficialul a admis explicit că „sunt riscuri”, în contextul intervențiilor și al limitărilor impuse de nivelul scăzut al Dunării. [...]
O creștere a anxietății în rândul populației din Rusia, pe fondul atacurilor Ucrainei, devine o problemă internă pentru Kremlin și poate cântări politic mai mult decât evoluțiile de pe front, potrivit Bild . Materialul pornește de la o „umfrage” (sondaj) despre consecințele atacurilor ucrainene și susține că, după ani în care războiul a părut „departe” pentru mulți ruși, percepția publică s-a schimbat. În această cheie, publicația citează un expert care afirmă că, pentru Kremlin, situația este „mai gravă decât orice hartă a desfășurării războiului”, sugerând că presiunea vine acum și din interior, nu doar din zona militară. De ce contează: riscul politic al fricii interne Unghiul principal al articolului este impactul operațional și politic al unei stări de teamă în societate: dacă războiul începe să fie resimțit direct de populație, Kremlinul se poate confrunta cu o problemă de control al narativului și al stabilității interne, chiar în timp ce încearcă să proiecteze „forță militară”, notează publicația. Ce informații lipsesc din sursă Textul disponibil public include titlul, contextul general și referirea la un sondaj, însă detaliile concrete (rezultatele sondajului, metodologia, cine este expertul și argumentele complete) par a fi în spatele BILD plus, astfel că nu pot fi verificate din extrasul furnizat. [...]
Al doilea mesaj RO-Alert într-o singură zi în nordul județului Tulcea arată o presiune operațională în creștere pe sistemul de alertare și pe reacția rapidă a forțelor aeriene , după ce o dronă a evoluat în spațiul aerian național și resturi au căzut lângă frontieră, potrivit Digi24 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis, într-o actualizare, că drona a evoluat aproximativ 20 de minute deasupra apelor teritoriale și de-a lungul brațului Sulina, în spațiul aerian național, după care a fost doborâtă în Ucraina. Conform MApN, resturi de dronă au căzut în zona localității Periprava, la aproximativ 1 km de frontieră. Ce a declanșat alerta și ce măsuri au fost luate În varianta inițială a informației, MApN a anunțat că sistemul de supraveghere radar a detectat duminică, 2 august, la ora 15:09, o țintă aeriană în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. Două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, din cadrul Bazei 86 Aeriene Borcea , au fost ridicate de la sol la ora 15:17 pentru monitorizarea situației, potrivit Ministerului, citat de News.ro. Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar populația din județul Tulcea a fost alertată prin RO-Alert. ISU Tulcea a precizat că mesajul viza locuitorii din zona de nord a județului și avertiza asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian; populația a fost sfătuită să se adăpostească și să păstreze calmul. De ce contează: repetarea alertelor într-o singură zi Acesta a fost al doilea mesaj RO-Alert transmis în cursul zilei de duminică în județul Tulcea. În cursul dimineții, radarele MApN au detectat o țintă aeriană în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina, iar ulterior ținta a dispărut de pe sistemele radar fără să intre în spațiul aerian românesc. Repetarea alertelor într-un interval scurt indică un ritm susținut de activare a procedurilor de supraveghere, notificare și avertizare publică în zona de graniță, cu mobilizarea aviației de luptă pentru monitorizare atunci când situația o impune. [...]
Belarus își extinde capacitatea militară la granița cu Ucraina prin formarea unei noi brigăzi de asalt aeropurtat în regiunea Gomel, la aproximativ 40 km de frontieră, potrivit Digi24 . Mișcarea are relevanță operațională directă: adaugă o a patra unitate aeropurtată în Belarus și vine după săptămâni de intensificare a activității militare în zonă. Comandantul Forțelor pentru Operații Speciale din Belarus, colonelul Aleksandr Iliușkevici, a spus că Brigada 37 Separată de Asalt Aeropurtat recrutează activ și își extinde structura. Anunțul a fost făcut într-o emisiune difuzată de postul de stat VoenTV, conform informațiilor preluate de Kyiv Post. „Am început deja formarea unităților militare. A fost constituit un batalion, au fost recrutați ofițeri, iar personalul a fost încorporat.” „Anul acesta formăm încă un batalion, alături de unități de sprijin pentru luptă, artilerie, apărare antiaeriană și recunoaștere.” Ce se schimbă, concret, în dispozitivul belarus Potrivit detaliilor prezentate, un batalion este deja constituit, iar alte componente sunt în curs de formare. Noua brigadă se adaugă celor trei brigăzi aeropurtate existente în Belarus: Brigada 103 (Vitebsk); Brigada 38 (Brest); Brigada 5 (Mariina Horka, în apropierea Minskului). Desfășurarea în regiunea Gomel ar urmări consolidarea flancului sudic al Belarusului, zonă descrisă de oficialii militari de la Minsk drept o preocupare majoră de securitate. Context: activitate militară intensificată și semnale de presiune pe resurse Formarea brigăzii este plasată după o perioadă în care Minsk și-a intensificat activitatea militară de-a lungul graniței cu Ucraina. La începutul lunii iulie, Serviciul de Stat al Poliției de Frontieră din Ucraina a raportat dezvoltarea unor noi facilități militare în apropierea frontierei, inclusiv poligoane de antrenament și centre logistice, fără să fie observată atunci o concentrare semnificativă de trupe. În același timp, Aleksandr Lukașenko a invocat o „lipsă de personal” în forțele armate și i-a cerut ministrului Apărării, Viktor Hrenin, să trimită la paza graniței sudice funcționari și lucrători agricoli care nu obțin rezultate satisfăcătoare. „Oricine nu îndeplinește ordinele trebuie trimis în armată. Să-și facă serviciul acolo. Pot sta în pădure. Și acolo au nevoie de personal.” Deși Lukașenko a afirmat că Minsk nu intenționează să intre în război, serviciile de informații ucrainene susțin că Moscova ar exercita presiuni asupra Belarusului pentru a-și spori implicarea militară și pentru a obliga Ucraina să aloce mai multe resurse pentru apărare. [...]
