Știri
Știri din categoria Diverse
România se apropie de 400.000 de prosumatori, iar extinderea stocării începe să schimbe profilul consumului de electricitate, potrivit datelor ANRE citate de Digi24. La 31 august 2026 erau înregistrați 385.791 de prosumatori, cu o putere instalată totală de 4.281,86 MW, iar peste 150.000 aveau și instalații de stocare a energiei.
ANRE indică o creștere a ponderii prosumatorilor care își adaugă baterii, ceea ce poate reduce presiunea pe rețele în anumite intervale și poate crește autoconsumul (folosirea energiei produse în gospodărie/companie). Conform instituției, aproximativ 39% dintre prosumatori dețin și instalații de stocare.
Structura prosumatorilor arată că majoritatea sunt persoane fizice, însă persoanele juridice au o contribuție importantă la capacitatea instalată:
În ceea ce privește stocarea, ANRE precizează că din totalul de 151.040 prosumatori cu instalații de stocare, 146.347 sunt persoane fizice și 4.693 sunt persoane juridice.
„România se apropie de 400.000 de prosumatori! Peste 150.000 deţin şi instalaţii de stocare a energiei. Potrivit datelor centralizate de ANRE, la 31 august 2026, în România erau înregistraţi 385.791 de prosumatori, cu o putere electrică instalată totală de 4.281,86 MW.”
La nivel teritorial, trei județe se detașează la numărul de prosumatori, potrivit datelor ANRE:
ANRE concluzionează că datele „evidenţiază dezvoltarea continuă a sectorului prosumatorilor” atât prin creșterea numărului de utilizatori care produc energie din surse regenerabile, cât și prin adoptarea soluțiilor de stocare.
Recomandate
România ar putea încasa în noiembrie banii din cererea 5 PNRR , după ce peste 1,4 miliarde de euro (aprox. 7,0 miliarde lei) din componenta de granturi au primit evaluare favorabilă, potrivit Digi24 . Miza imediată este una bugetară: granturile sunt relevante pentru deficit, iar încasarea depinde de închiderea procedurilor europene. România mai are de încasat fonduri aferente ultimelor două cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , în valoare totală de peste 6,4 miliarde de euro (aprox. 32,0 miliarde lei). Cererea de plată nr. 5 însumează 2,084 miliarde de euro (aprox. 10,4 miliarde lei), iar cererea nr. 6 are o valoare de 4,347 miliarde de euro (aprox. 21,7 miliarde lei). Cererea 5: peste 1,4 miliarde de euro „pe verde”, dar banii nu sunt încă încasați Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a declarat că, din componenta de granturi a cererii 5 (1,651 miliarde de euro, aprox. 8,2 miliarde lei), peste 1,4 miliarde de euro (aprox. 7,0 miliarde lei) sunt deja considerate îndeplinite în evaluările Comisiei Europene . Pentru diferență, autoritățile mai transmit informații și documente justificative. „Așteptarea noastră este ca (...) să începem să avem o estimare din partea Comisiei Europene și după aceea o încasare a sumei din cererea de plată 5 în luna noiembrie”, a declarat Pîslaru. Publicația precizează că sumele evaluate favorabil nu au fost încă încasate, iar plata depinde de finalizarea procedurilor europene. Cererea 6: risc de circa 900 milioane euro și presiune pe capacitatea administrativă Situația este mai complicată la cererea de plată nr. 6, cu o valoare totală de 4,347 miliarde de euro (aprox. 21,7 miliarde lei), dintre care 2,582 miliarde de euro (aprox. 12,9 miliarde lei) reprezintă granturi. România a recunoscut îndeplinirea doar parțială a unor jaloane legate de reforma salarizării în sectorul public și de decarbonizare, ceea ce pune în pericol o parte din fondurile nerambursabile. „Ne așteptăm la o sumă de circa 900 de milioane (...) risc de a nu a putea primi acești bani (...) mai ales salarizarea în zona publică și decarbonizare”, a explicat ministrul interimar. În paralel, Pîslaru a arătat că, pe partea de împrumut, România a negociat posibilitatea de a primi parțial bani pentru segmente de autostradă. Ce urmează: termenele estimate pentru decizia pe cererea 6 Calendarul estimat indicat de ministrul interimar prevede finalizarea evaluării Comisiei Europene în jurul datei de 6 noiembrie și adoptarea unei decizii finale în jurul datei de 20 noiembrie, astfel încât plata să poată fi făcută în decembrie. Un risc suplimentar este legat de viteza cu care instituțiile pot răspunde solicitărilor de documente, pe fondul unei capacități administrative descrise ca fiind scăzute în această perioadă. Pîslaru a mai spus că au avut loc întâlniri sub coordonarea premierului Ilie Bolojan și cu sprijinul Ministerului Finanțelor pentru accelerarea răspunsurilor către Comisia Europeană, subliniind că presiunea imediată este pe furnizarea documentelor, nu neapărat pe îndeplinirea jalonelor. [...]
Investigația privind proveniența dronei care a lovit o navă în Marea Neagră este încă în desfășurare , iar autoritățile nu au stabilit public dacă aparatul era rusesc, potrivit Digi24 . Ministra interimară a Afacerilor Externe, Oana Țoiu , avertizează însă că riscurile de securitate din zonă au ajuns să afecteze direct comerțul maritim, inclusiv transportul de cereale, cu efecte vizibile în prețurile globale la alimente și în inflație. Într-un briefing susținut vineri, după ședința de Guvern, Țoiu a spus că investigația tehnică nu este finalizată și că instituțiile responsabile vor comunica rezultatele când le vor avea. „Autoritățile care se ocupă de partea de investigație tehnică sunt încă în proces de analiză. În momentul în care vor fi rezultate, le vor anunța dumnealor.” Marea Neagră, risc operațional în creștere pentru transportul maritim Incidentul investigat vizează o navă lovită de o dronă, în urma căruia a izbucnit un incendiu, iar șapte marinari sunt dați dispăruți. În acest context, ministra a susținut că Marea Neagră a devenit „unul dintre cele mai riscante locuri” pentru navigatori și că numărul deceselor din ultima perioadă depășește riscurile din alte zone de comerț maritim. Totodată, Țoiu a afirmat că oficiali din țările ai căror cetățeni au fost răniți în incidentele din Marea Neagră au mulțumit României pentru intervenția echipelor de salvare și pentru asistența medicală acordată. De ce contează economic: ruta cerealelor și efectul în prețuri și inflație Șefa interimară a diplomației a atras atenția asupra rolului Mării Negre ca „arteră esențială” pentru comerțul cu grâne și a spus că blocajele și incidentele din zonă se pot transmite rapid în economie. „Asta a fost direct vizibil în indexul global al prețului hranei și direct vizibil în componenta de inflație generată de prețul grânelor în anumite țări care au o componentă mare de import pe traseele din Marea Neagră, din Orientul Mijlociu și din Africa.” Ce urmează: fără indicii de scădere a incidentelor, în lipsa unui armistițiu Oana Țoiu a mai declarat că nu a discutat cu oficialii ucraineni despre incident, menționând existența unor canale de comunicare pe linie militară pentru schimb de informații. În același timp, a avertizat că numărul incidentelor din regiune „s-a intensificat” și că, în lipsa unui armistițiu, nu există indicii că situația se va îmbunătăți în perioada imediat următoare. [...]
Președintele Nicușor Dan leagă relația cu SUA de rolul militar al României la Marea Neagră , indicând că „cea mai mare bază” din zonă este un argument care poate influența atât prioritățile de securitate, cât și deciziile logistice cu efecte directe asupra economiei (transporturi, infrastructură), potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat Bloomberg, Nicușor Dan a spus că România are „o foarte bună relație strategică” cu Washingtonul și că atuul principal este capacitatea de a ajuta SUA „să proiecteze forță spre alte părți din lume”, inclusiv către Orientul Mijlociu, prin infrastructura militară de la Marea Neagră. „Avem cea mai mare bază la Marea Neagră și având acea bază Statele Unite sunt interesate să proiecteze forță spre alte părți din lume, cum ar fi Orientul Mijlociu.” Efecte operaționale: presiune pe infrastructura civilă, în situații de criză În același context, Digi24 notează că secretarul general al NATO, Mark Rutte , a dat România exemplu pentru sprijinul acordat SUA, într-un interviu pentru Fox News. Rutte a descris situații în care operațiunile militare au afectat direct fluxurile civile, menționând că Bucureștiul a fost nevoit să reducă numărul de zboruri comerciale deoarece americanii au folosit aeroportul pentru instalații destinate avioanelor-cisternă. Această componentă arată că parteneriatul strategic poate avea consecințe operaționale imediate, inclusiv asupra transportului aerian și a capacității infrastructurii de a acomoda simultan nevoi militare și civile. Presiunea Rusiei și cereri de capabilități până la livrările prin SAFE În interviu, Nicușor Dan a vorbit și despre „presiunea” în creștere din partea Rusiei și a evitat un răspuns direct la întrebarea privind condițiile în care România ar putea declanșa Articolul 4 al NATO. El a susținut că răspunsul ar trebui să fie continuarea sprijinului pentru Ucraina. Pe tema atacurilor din Marea Neagră și a incidentelor cu drone, președintele a spus că România va cere din nou aliaților sprijin cu „capabilități militare” până când vor ajunge echipamentele contractate prin programul SAFE , menționând că sunt „miliarde de euro” de investiții în echipamente militare, fără a oferi o sumă exactă. Totodată, Nicușor Dan a precizat o limitare tehnică privind atribuirea: „în acest moment, nu putem spune tehnic că dronele sunt rusești”, deși a adăugat că, pentru o parte dintre dronele aeriene intrate pe teritoriul României, există indicii pe baza componentelor. Ucraina, tratată ca problemă de securitate, în pofida presiunilor bugetare Întrebat ce pot face europenii pentru a-l ajuta pe Volodimir Zelenski, în contextul tensiunilor recente dintre liderul ucrainean și Donald Trump, Nicușor Dan a spus că România va continua sprijinul „până la finalul războiului” și apoi pentru reconstrucție, inclusiv prin discuții directe cu președintele ucrainean despre nevoile de iarnă (energie, finanțare). În același timp, el a admis că România are probleme cu bugetul, dar a argumentat că Ucraina este „o chestiune de securitate” care trebuie rezolvată, nu una de drept internațional. [...]
Prognoza ANM indică ploi consistente în est la începutul săptămânii viitoare , cu acumulări ce pot depăși 20–25 l/mp în nord-est, un scenariu care poate afecta activitățile din agricultură, transport și șantiere, potrivit Antena 3 . Administrația Națională de Meteorologie a actualizat estimările pentru intervalul 19 octombrie – 16 noiembrie. La începutul săptămânii viitoare, vremea se menține rece și va ploua pe arii extinse în Moldova, Dobrogea și Muntenia. În jumătatea de est a țării, mai ales în nord-est, meteorologii estimează cantități de apă de peste 20–25 l/mp. Unde se concentrează riscul imediat: estul țării Conform prognozei, cele mai mari cantități de precipitații sunt așteptate în: Moldova Dobrogea Muntenia nord-estul țării (cu cele mai ridicate acumulări) Ulterior acestui episod, ANM anticipează temperaturi ușor mai ridicate decât normalul perioadei. Cum arată estimările pe săptămâni până la 16 noiembrie 19–26 octombrie: temperaturi, în medie, în jurul celor specifice perioadei, la nivel național. Precipitațiile vor fi excedentare în est (mai ales în nord-est) și deficitare în vest și nord-vest. 26 octombrie – 2 noiembrie: temperaturi medii ușor peste normal în regiunile intracarpatice, iar în rest în general apropiate de normal. Precipitațiile, în cea mai mare parte a țării, vor fi apropiate de mediile obișnuite. 2–9 noiembrie: temperaturi medii apropiate de normal în majoritatea regiunilor, cu un regim pluviometric estimat tot în jurul valorilor normale la nivel național. 9–16 noiembrie: temperaturi ușor peste normal în zonele montane, iar în rest apropiate de normal. Cantitățile de precipitații sunt estimate în jurul celor normale în toată țara. [...]
Reluarea atacurilor asupra infrastructurii energetice rusești readuce riscul de perturbări în lanțul de aprovizionare cu combustibili , după ce Moscova a acuzat Kievul de o lovitură de amploare asupra unei rafinării din Riazan, potrivit Digi24 . Rusia susține că atacul ar fi avut loc în primele ore ale zilei de joi și ar fi vizat o rafinărie situată la sud de Moscova. Potrivit relatării, acuzațiile vin la scurt timp după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat reluarea loviturilor asupra infrastructurii energetice rusești, după o pauză de trei zile pe care Kievul spune că a făcut-o la solicitarea SUA. Ce spune Moscova despre atacul din Riazan Kremlinul a transmis că Ucraina a „încercat să lanseze un atac de amploare” asupra rafinăriei, informație prezentată de BBC, conform Digi24. Ministerul rus al Apărării afirmă că au fost interceptate patru rachete și zeci de drone, iar resturile ar fi provocat un incendiu la rafinăria din Riazan. Președintele Vladimir Putin a mai susținut că Ucraina ar fi încercat să lovească rafinării și miercuri, acuzație pe care Kievul a respins-o. Putin a declarat, totodată, că atacurile nu ar fi produs până acum „pagube semnificative”. De ce contează: infrastructura energetică, din nou în centrul escaladării Miza imediată este operațională: rafinăriile și infrastructura energetică sunt noduri critice pentru producția și distribuția de combustibili, iar orice incendiu sau oprire temporară poate crea presiune suplimentară asupra fluxurilor interne și regionale. Pe fondul acestui schimb de acuzații, Zelenski a spus că a restricționat atacurile timp de trei zile, în timp ce Rusia a continuat să lovească infrastructura energetică a Ucrainei. Declarația lui, citată de Financial Times, a fost: „Am încheiat-o cu asta.” Separat, Zelenski a afirmat că zeci de orașe ucrainene au fost vizate de atacuri rusești în ultimele 24 de ore. Ce urmează Informațiile din material indică o revenire la o dinamică de tip „lovituri și represalii” asupra infrastructurii energetice, după o pauză scurtă invocată de Kiev. În lipsa unor date independente în text despre amploarea pagubelor, impactul concret asupra producției rafinăriei din Riazan rămâne neclar. [...]
Comisia Europeană vrea să conecteze Ucraina la rețeaua europeană securizată Govsatcom din 2027 , pentru a reduce dependența operațională a armatei ucrainene de Starlink , după restricții de viteză care au afectat utilizarea dronelor pe front, potrivit Digi24 . Planul Comisiei este legat de extinderea Govsatcom cu „capacități comerciale” la începutul lui 2027, ceea ce ar permite ca servicii militare să fie furnizate prin intermediul celor comerciale. Miza este asigurarea unei alternative funcționale la infrastructura SpaceX, folosită intens de Forțele Armate ale Ucrainei pentru comunicații și operarea dronelor. De ce contează: vulnerabilitate operațională pe front În ultimele zile, restricțiile de viteză apărute „pe neașteptate” au redus capacitatea Ucrainei de a lansa atacuri la distanță medie și au afectat parțial utilizarea dronelor pe linia frontului, inclusiv pentru interceptarea dronelor rusești. În noaptea de 13 spre 14 octombrie, fostul consilier al ministrului apărării din Ucraina, Serghei Sternenko, a semnalat întreruperi ale Starshield la viteze de peste 160 km/h, iar ulterior a spus că semnalul începea să se piardă deja la 60–70 km/h. Un ofițer ucrainean a declarat pentru Politico că restricțiile au dus la „oprirea completă a tuturor operațiunilor de atac la distanță medie”, inclusiv a celor care folosesc sisteme bazate pe rețele celulare, unde o dronă echipată cu Starlink retransmite semnalul către alte drone conectate în rețea. Ce este Govsatcom și ce promite UE Govsatcom funcționează din ianuarie 2026 și reunește capacitățile sateliților guvernamentali ai UE pentru comunicații securizate, notează Le Monde. Reprezentantul Comisiei Europene, Thomas Renier, a spus că sunt în curs negocieri cu Ucraina pentru „conectarea sa deplină” la Govsatcom și că Europa are resurse pentru a ajuta la menținerea legăturii. Renier a mai precizat că, la începutul lui 2027, serviciile comerciale prin satelit ar urma să fie conectate la Govsatcom, iar „serviciile militare ar putea fi furnizate prin intermediul celor comerciale”. Limita planului: înlocuirea Starshield rămâne incertă Rămâne neclar dacă soluțiile comerciale provizorii vor putea înlocui capacitățile Starshield, sistemul militar al SpaceX folosit de armata ucraineană. Potrivit materialului, această etapă provizorie ar urma să acopere perioada până la formarea completă a constelației europene IRIS , descrisă ca având peste 300 de sateliți, cu termen până în 2029. Renier nu a făcut o comparație directă între capacitățile europene și cele ale Starlink și Starshield. Context: cine controlează restricțiile și ce spun părțile Elon Musk a declarat miercuri că Starshield aparține și este controlat de guvernul SUA, iar deciziile privind funcționarea și limitările de viteză sunt luate, „în ultimă instanță”, de președinte. În același timp, Musk a susținut că Starlink, ca serviciu comercial al SpaceX, nu ar trebui folosit „pentru acțiuni militare ofensive”. Fostul ministru al Apărării al Ucrainei, Mihail Fedorov, a afirmat miercuri seara că „conexiunea la Starlink la viteze de până la 160 km/h se restabilește” și că eliminarea completă a limitării de viteză în Starshield are „o importanță decisivă” pentru apărarea Ucrainei. La Kiev, potrivit Financial Times, există suspiciunea că blocajele ar fi fost impuse la indicația lui Donald Trump, pe fondul criticilor privind atacurile asupra rafinăriilor rusești. Un înalt oficial american a declarat pentru Axios că administrația nu are nicio legătură cu restricțiile. Ce urmează Pe termen scurt, discuțiile UE–Ucraina vizează conectarea la Govsatcom, însă calendarul efectiv și capacitatea de a substitui infrastructura SpaceX rămân, deocamdată, neclare. Pe termen mediu, punctul de inflexiune indicat este începutul lui 2027, când Govsatcom ar urma să primească aportul serviciilor comerciale, înainte ca IRIS să fie complet operațională până în 2029. [...]
