Știri
Știri din categoria Diverse
Paris Saint-Germain își consolidează statutul de „brand” dominant în fotbalul european după ce a câștigat Liga Campionilor pentru al doilea an la rând, într-o finală decisă la loviturile de departajare, potrivit Agerpres. PSG a trecut de Arsenal cu 4-3 la penalty-uri, după 1-1 la finalul timpului regulamentar și al prelungirilor, pe Puskas Arena din Budapesta.
Meciul a început cu avantajul londonezilor: Kai Havertz a deschis scorul în minutul 6, după o fază în care Marquinhos a deviat mingea în Trossard, iar atacantul german a finalizat contraatacul cu un șut la colțul scurt. PSG a egalat în repriza a doua, când Ousmane Dembele a transformat un penalty obținut după faultul comis de Mosquera asupra lui Hvicea Kvarațhelia (gol în minutul 65).
În restul jocului, campioana Franței a avut ocazii de a închide partida înainte de penalty-uri, însă Kvarațhelia a nimerit bara (77), Vitinha a tras puțin peste (89), iar Barcola a ratat ținta pe final (90+7). În prelungiri, singura situație notabilă consemnată a fost șutul lui Doue (117), reținut de David Raya.
La loviturile de departajare, PSG a înscris prin Goncalo Ramos, Desire Doue, Achraf Hakimi și Lucas Beraldo, în timp ce Nuno Mendes a ratat (Raya a apărat). Pentru Arsenal au marcat Victor Gyokeres, Declan Rice și Gabriel Martinelli, iar Eberechi Eze și Gabriel Magalhaes au ratat.
Potrivit Agerpres, PSG a devenit a doua echipă din era Champions League care își apără trofeul, după Real Madrid, care a câștigat competiția de trei ori la rând între 2016 și 2018. Finala de la Budapesta a fost a 12-a din istoria competiției decisă la penalty-uri.
Arsenal a pierdut a doua finală de Liga Campionilor, după cea din 2006, când a fost învinsă de Barcelona. În tribune, la Budapesta au asistat 61.035 de spectatori.
Recomandate
Suspendarea efectelor Congresului PNL menține incertitudinea juridică asupra deciziilor interne ale partidului , după ce Curtea de Apel București a respins apelul liberalilor, iar formațiunea anunță că va continua demersurile legale, potrivit Digi24 . PNL spune că a luat act de hotărârea instanței privind suspendarea efectelor Congresului Extraordinar și susține că măsura este temporară, „numai până la soluționarea definitivă a cauzei”, când instanța urmează să analizeze fondul. În comunicatul partidului, decizia este descrisă drept „încă o etapă” într-un proces mai amplu pe care liberalii afirmă că îl vor duce „până la capăt”. Ce înseamnă decizia CAB, în termenii PNL În reacția oficială, PNL afirmă că respectă deciziile instanțelor, dar că va folosi „toate căile legale” pentru a apăra drepturile și legitimitatea deciziilor adoptate în partid. Totodată, liberalii susțin că hotărârea nu schimbă direcția politică a formațiunii și nu afectează „voința majorității” membrilor. „Suspendarea decisă de instanţă rămâne în vigoare numai până la soluţionarea definitivă a cauzei, în cadrul căreia instanţa urmează să analizeze fondul.” PNL mai afirmă că va continua procesul de „reformă și reconstrucție” început în ultimele luni și își menține obiectivul de a deveni „o alternativă credibilă” pentru modernizarea României. Miza politică internă: contestarea și acuzațiile de influență În același comunicat, PNL introduce și o dimensiune de conflict politic, susținând că nu va accepta „infiltrarea sau influențarea” deciziilor sale de către persoane sau grupuri care „promovează interesele PSD”, „sub diverse formule sau etichete, aparent independente”. „PNL nu va accepta infiltrarea sau influenţarea deciziilor sale de către persoane sau grupuri care promovează interesele PSD sub diverse formule sau etichete, aparent independente.” Contextul din instanță și ce urmează Curtea de Apel București a respins marți apelul formulat de PNL într-un dosar care vizează deciziile Congresului Extraordinar din 21 iunie . Hotărârea vine după o acțiune inițiată de un grup de 18 lideri liberali contestatari, care au cerut anularea și suspendarea efectelor Congresului, invocând presupuse nereguli în procedura de convocare și desfășurare a lucrărilor. Separat, Digi24 a relatat și despre decizia CAB în dosarul apelului PNL, într-un material anterior, disponibil aici . Conform poziției PNL, suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a cauzei, când instanța va analiza fondul. [...]
Alertarea RO-Alert și ridicarea de la sol a patru avioane de luptă arată cum se activează, în practică, mecanismul de reacție rapidă la graniță , pe fondul atacurilor cu drone din Ucraina, potrivit Libertatea . Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale (MApN) a detectat luni, 20 iulie, în jurul orei 18.50, un grup de ținte aeriene la aproximativ 23 de kilometri nord-vest de localitatea Vâlcove, în contextul unui atac cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România. În urma notificării către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, autoritățile au transmis un mesaj RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea la ora 19.06, conform comunicatului MApN citat de publicație. Reacția operațională: aeronave ridicate de la sol din două baze În același context, au fost ridicate de la sol aeronave aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană (misiune de supraveghere și intervenție pentru protejarea spațiului aerian): două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, dislocate în Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu ”, care au decolat la ora 19.09; două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, din Baza 86 Aeriană Borcea, care au decolat la ora 20.13. MApN a precizat că nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național și nici cazuri de impact cu solul ale unor vehicule aeriene. Starea de alertă aeriană a încetat la ora 22.25. Context: un episod similar, cu o zi înainte Publicația mai arată că duminică, 19 iulie 2026, la ora 13.19, radarul MApN a detectat un alt grup de ținte aeriene la aproximativ 15 kilometri est de Vâlcove, Ucraina, situație în care a fost emis un mesaj RO-Alert pentru nordul județului Tulcea la ora 13.57. Potrivit MApN, alerta aeriană a încetat la ora 14.34, fără raportări de pătrunderi neautorizate sau impact la sol. [...]
Accesul României în programul Visa Waiver rămâne blocat de o decizie politică la Washington , deși criteriile tehnice au fost atinse anterior, potrivit Digi24 , care redă declarațiile Oanei Țoiu , ministra interimară de Externe. Țoiu a spus că Visa Waiver „este o prioritate” în relația bilaterală cu SUA, însă momentul acceptării României depinde de „discuția politică”, de scăderea din nou a ratei de refuz a vizelor sub pragul necesar și de „paradigma” administrației președintelui Donald Trump privind călătoriile și deschiderea granițelor. Pragul tehnic și rolul mediului de afaceri Ministra a afirmat că România reușise să atingă pragul de sub 3% al refuzurilor de viză, condiție necesară pentru intrarea în program, și a menționat contribuția mediului de afaceri la acest rezultat, într-un „efort interinstituțional major”. Totodată, ea a indicat că dosarul este gestionat în prezent la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, în condițiile în care procesul a fost suspendat și ulterior oprit în contextul schimbărilor politice din perioada alegerilor. De ce a crescut din nou rata de refuz Țoiu a explicat că, după perioada în care România îndeplinise criteriul de 3%, „numărul de refuzuri este mai mare”, inclusiv pentru că mulți dintre cei care au obținut vize atunci nu le-au reînnoit ulterior, nefiind necesar. În paralel, autoritățile ar lucra atât pe componenta de informații privind trecerea frontierei, cât și pe palierul politic, astfel încât, atunci când criteriul tehnic va fi îndeplinit din nou, să existe și cadrul politic pentru avansarea deciziei. Context: includere oficială, apoi reanalizare România a fost inclusă oficial în Programul Visa Waiver al SUA în ianuarie 2025. În mai 2025, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA (DHS) a decis să reanalizeze includerea României, după ce, în martie, administrația Trump suspendase decizia de includere. Inițial, România urma să intre în program în martie, ceea ce ar fi permis călătorii în SUA fără obținerea prealabilă a vizei. [...]
Ucraina și Regatul Unit își mută cooperarea antirachetă spre o etapă de implementare , după ce președintele Volodimir Zelenski a anunțat, potrivit Digi24 , că a convenit cu noul premier britanic, Andy Burnham , organizarea „în curând” a unei întâlniri față în față, cu Coaliția Antibalistică pe agendă. Zelenski spune că discuția a avut loc telefonic și că a mulțumit Londrei pentru sprijinul acordat Ucrainei în contextul atacurilor rusești în desfășurare, informație relatată de Kyiv Post . Într-o declarație, liderul ucrainean a susținut că parteneriatul bilateral este „cel mai puternic” din istoria relațiilor dintre cele două state și că va fi consolidat în continuare. Miza: accelerarea Coaliției Antibalistice și a programului FREYJA În material este menționat că, pe 13 iulie, Zelenski a lansat Programul FREYJA împotriva rachetelor balistice împreună cu aliați europeni, cu un obiectiv de 12 luni: dezvoltarea unui sistem „accesibil” care să poată proteja Ucraina și alte țări partenere. Inițiativa este prezentată ca răspuns la utilizarea tot mai intensă de către Rusia a rachetelor balistice. Coaliția integrată împotriva rachetelor balistice reunește Ucraina cu: Danemarca Franța Germania Italia Țările de Jos Norvegia Spania Suedia Regatul Unit Ținta declarată este ca Ucraina să treacă de la statutul de beneficiar de echipamente occidentale de apărare aeriană la cel de co-dezvoltator al unei capacități antibalistice europene, pe fondul temerilor aliaților că Rusia ar putea ataca NATO în următorii ani. Deficitul de interceptoare Patriot, punctul critic Programul FREYJA urmărește, potrivit articolului, să reducă „deficitul critic” de rachete de interceptare Patriot din Ucraina, descrise ca singura armă capabilă să intercepteze cu succes rachetele balistice rusești. Inițiativa presupune cooperare între guverne, lideri politici și producători din industria de apărare. În acest context, sunt amintite două evoluții relevante: la summitul NATO de la Ankara (8 iulie), președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că Washingtonul va acorda Ucrainei o licență pentru fabricarea propriilor sisteme Patriot; Lockheed Martin a prezentat luni PAC-3 Adapted Capability Effector (ACE), un nou interceptor Patriot, despre care se afirmă că ar costa „mai puțin de jumătate” față de varianta actuală PAC-3 MSE (fără alte detalii financiare în text). Ce transmite Burnham despre continuitatea sprijinului Articolul notează că au existat întrebări privind direcția sprijinului britanic după instalarea lui Burnham ca prim-ministru, deși acesta a susținut public Kievul încă din 2022. Potrivit TVP World, ca primar al regiunii Greater Manchester, Burnham a sprijinit refugiații ucraineni și proiecte umanitare, iar în 2023 a contribuit la crearea „Unbroken Cities Network”, care a reunit Manchester, Liverpool și Lviv. Înaintea convorbirii telefonice, Burnham a declarat pentru Sky News că sprijinul pentru Zelenski rămâne neschimbat și a indicat, totodată, un angajament mai profund față de NATO și pentru o relație mai strânsă cu țările europene. Întâlnirea anunțată de Zelenski ar urma să clarifice pașii concreți ai cooperării în Coaliția Antibalistică, într-un moment în care discuția se mută de la livrări punctuale la dezvoltarea unei capacități integrate, cu termene și obiective asumate. [...]
Rusia ratează masiv țintele de personal pentru trupele de drone , ceea ce obligă Ministerul Apărării să mute operatori din alte unități și riscă să slăbească capacitatea operațională pe alte segmente ale armatei, potrivit Digi24 . Într-o ședință a ministerului din 17 iulie, viceministrul Alexei Krivoruchko a spus că, în primele șase luni din 2026, peste 8.000 de specialiști au urmat pregătirea necesară pentru trupele de sisteme fără pilot (VBS). Totuși, potrivit calculelor Conflict Intelligence Team (CIT), raportat la graficul de recrutare aprobat, până la acel moment ar fi trebuit să fie aproximativ 34.400. Documente ale Ministerului Apărării citate în material arată că, până la finalul lui 2026, Rusia se aștepta să recruteze 78.800 de persoane în Forțele Aeriene, cu un accent major pe atragerea a 58.000 de oameni din rândul studenților, absolvenților cursurilor DOSAAF, foștilor militari din unități aeriene și al femeilor cu pregătire relevantă. De ce nu funcționează recrutarea și ce efecte produce CIT leagă eșecul de două cauze: scăderea generală a ritmului de recrutare în armata rusă (mai ales în primul trimestru din 2026) și ratarea campaniei de recrutare a studenților, pe care ministerul o considera principală. În pofida presiunilor, mulți studenți ar refuza să semneze contracte, de teamă că ar putea fi transferați ulterior în unități de asalt și că ar ajunge la un serviciu militar pe termen nelimitat. În paralel, pentru a acoperi lipsa de personal în VBS, Ministerul Apărării ar transfera operatori de drone din unități similare deja existente în forțele terestre, ceea ce, potrivit CIT, slăbește alte unități ale armatei. Practica este menționată ca fiind confirmată și de Jack Watling, cercetător principal la Institutul Regal Unit de Studii de Apărare (RUSI) , după o analiză a situației de pe front, în urma unei vizite recente în Ucraina. Materialul mai notează că bloggeri pro-război („z”) au semnalat, la rândul lor, recrutarea sub așteptări, inclusiv prin observații despre profilul celor care ajung să semneze contracte. [...]
Atacurile cibernetice care au blocat servicii publice pun presiune pe standarde unitare și controale reale în administrație , în condițiile în care repornirea sistemelor ar trebui făcută doar după verificări de integritate și eliminarea vulnerabilităților. Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu spune, într-o declarație citată de Stirile Pro TV , că incidentele din ultimele zile sunt „inacceptabile” și indică posibile deficiențe în respectarea procedurilor și obligațiilor de securitate cibernetică. În mesajul publicat pe Facebook și preluat de News.ro, Gheorghiu afirmă că prioritatea imediată este „reoperaționalizarea în condiții de siguranță” a serviciilor indisponibile, în timp ce experții instituțiilor competente lucrează la restaurarea sistemelor, verificarea integrității datelor și eliminarea vulnerabilităților. Potrivit vicepremierului, serviciile ar trebui repornite numai după ce există garanția că pot funcționa în siguranță. Miza: coordonare și reguli comune, nu soluții diferite de la o instituție la alta Vicepremierul reclamă că aceste incidente scot la iveală o problemă structurală: lipsa de coordonare între instituțiile statului în construirea și administrarea unor soluții digitale „eficiente, interoperabile și sigure”. În același mesaj, Gheorghiu susține că securitatea cibernetică nu poate fi tratată neuniform și că este o responsabilitate directă a conducerii fiecărei instituții, cu impact asupra încrederii cetățenilor în stat. În acest context, ea cere ca situația să nu fie considerată încheiată odată cu repornirea sistemelor și spune că trebuie stabilit „ce nu a funcționat, cine nu și-a îndeplinit obligațiile și ce trebuie schimbat”. Ce măsuri invocă vicepremierul În declarația citată, Oana Gheorghiu enumeră nevoia de măsuri aplicate la nivelul întregii administrații: standarde unitare; „audituri reale”; copii de siguranță testate; planuri de continuitate; coordonare fermă la nivelul administrației. Totodată, vicepremierul afirmă că vor fi luate măsuri pentru eliminarea vulnerabilităților constatate și pentru ca blocajele să nu se mai repete. Context: cazul ANCPI și aplicația e-Terra În același material este menționat cazul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) , care a anunțat săptămâna trecută indisponibilitatea aplicației e-Terra până la finalul săptămânii, după un incident tehnic descris drept „cel mai grav incident tehnic din istoria instituției”. Ulterior, ANCPI a comunicat că este vorba despre un atac cibernetic major. Materialul mai notează că un hacker a scos la vânzare pe internet datele furate în urma atacului asupra site-ului ANCPI, informație atribuită publicației Public Record. [...]
