Știri
Știri din categoria Diverse
PSD condiționează intrarea la guvernare de schimbarea direcției economice, iar miza imediată este deblocarea unui executiv cu puteri depline care să poată face rectificarea bugetară și să pregătească bugetul pe anul viitor, potrivit Digi24.
Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, spune că partidul este dispus să intre la guvernare alături de premierul desemnat Luca Niculescu, însă doar dacă acesta vine „cu un program care să schimbe direcția economică” și să corecteze măsurile care, în opinia PSD, au afectat veniturile românilor.
În același timp, Manda avertizează că alegerile anticipate „nu sunt scenariul de care România are nevoie”, dar „pot deveni o realitate” dacă „același om” care ar bloca de cinci luni formarea Guvernului își continuă abordarea, mai preocupată de interese de partid decât de problemele oamenilor. El spune că PSD trebuie să fie pregătit și pentru această eventualitate, nu pentru că ar fi o soluție bună, ci din cauza riscului ca actorii care au dus țara în situația actuală să refuze implicarea în corectarea direcției.
În argumentația sa, Manda leagă intrarea PSD la guvernare de nevoia unui executiv funcțional care să poată lua decizii bugetare și administrative urgente, inclusiv:
Manda afirmă că a văzut ironiile președintelui PNL, Ilie Bolojan, la adresa PSD, inclusiv referirea la „cornul abundenței”. În mesajul citat de Digi24, el susține că, în locul disputelor politice, publicul ar aștepta un calendar și măsuri concrete: relansarea economiei, susținerea investițiilor și crearea de locuri de muncă, precum și funcționarea serviciilor publice (medicamente în spitale, combustibil pentru ambulanțe) și plata la timp a pensiilor și salariilor.
Condiția pusă de PSD mută negocierile din zona strict politică în zona programului economic și a deciziilor bugetare, într-un moment în care, potrivit declarațiilor lui Manda, lipsa unui guvern cu puteri depline blochează inclusiv rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pe anul următor. În lipsa unui acord, PSD indică faptul că scenariul anticipatelor rămâne pe masă, chiar dacă este prezentat ca opțiune nedorită.
Recomandate
Disputa PSD–PNL complică formarea rapidă a unei majorități, într-un moment în care partidele invocă presiuni economice și întârzieri bugetare , potrivit Știrile Pro TV . PSD spune că, de câteva zile, desfășoară o campanie publică de presiune pentru a convinge PNL să revină la guvernare, după ce liberalii au fost înlăturați de la putere pe 5 mai. În acest context, fostul ministru PSD al Sănătății Alexandru Rogobete îl critică pe premierul demis Ilie Bolojan pentru refuzul de a dialoga cu PSD și compară situația politică și economică a României cu cea a unui pacient în stare critică. „România este astăzi asemenea unui pacient critic, internat la Terapie Intensivă. Un pacient care se luptă să respire!” Rogobete susține că România traversează „o criză economică profundă”, că instituțiile sunt sub presiune financiară și că rectificarea bugetară întârzie, în timp ce „oamenii trăiesc tot mai greu”. În mesajul său, el leagă nevoia de „redresare a economiei” de formarea unei majorități parlamentare „solide” și de reluarea dialogului politic. Miza: majoritate „solidă” vs. refuzul unei formule politice „care nu a funcționat” În plan politic, Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat că partidul susține refacerea unei majorități stabile alături de PNL și UDMR și că este pregătit să își asume guvernarea. În replică, Ilie Bolojan a transmis că PNL este deschis să contribuie la instalarea unui guvern funcțional, dar refuză să repete „formule politice care s-a dovedit că nu funcționează”. Bolojan a respins ideea că refuzul de a guverna cu PSD ar ține de orgolii sau calcule politice, invocând „lecția” învățată, și a pus sub semnul întrebării motivul pentru care PSD ar avea nevoie de PNL. Schimb de acuzații și tensiuni interne Disputa a continuat și sâmbătă, când Grindeanu i-a transmis lui Bolojan că blocajul din economie și lipsurile cu care se confruntă românii nu dispar dacă sunt tratate cu ironie, iar participarea PNL la guvernare „nu este un favor făcut PSD”. Separat, vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a acuzat că, de 24 de ore, „PSD-iştii şi puciştii din PNL îşi trimit bezele”, susținând că mesajele PSD nu ar fi pentru conducerea „legitimă” a partidului, ci pentru o grupare din interior. Ce urmează În același tablou, Rogobete afirmă că premierul desemnat, Luca Niculescu , „poate construi dialogul necesar”, însă ar avea nevoie de „o majoritate puternică, responsabilă și asumată”. Din informațiile prezentate, rămâne deschis dacă PSD și PNL pot ajunge la o formulă de guvernare comună sau dacă pozițiile publice actuale vor prelungi incertitudinea politică într-un moment descris de actorii implicați drept unul cu presiune economică și bugetară. [...]
Formarea rapidă a unui guvern devine o condiție invocată explicit de UDMR pe fondul unei economii care „scârțâie” , în timp ce premierul desemnat Luca Niculescu își continuă consultările pentru a strânge voturile necesare învestirii, potrivit Știrile Pro TV . Niculescu are programate luni întâlniri cu USR (ora 12:00, la sediul partidului), cu Grupul parlamentar al minorităților naționale (ora 14:00, la Palatul Parlamentului) și cu liderii Grupului PACE – Întâi România (ora 16:00, la Senat), conform Agerpres, citată de publicație. El a avut deja discuții cu PSD, PNL și UDMR și intenționează ca joi să depună la Parlament programul de guvernare și lista Cabinetului. Voturi „de instalare”, dar fără intrare la guvernare Din poziționările prezentate, sprijinul parlamentar pare condiționat și, în unele cazuri, limitat la votul de învestire, fără participare efectivă la executiv. PNL nu vrea să intre într-un guvern împreună cu PSD, dar este deschis să acorde „un vot de instalare” , potrivit declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan . UDMR spune că este dispus să voteze un guvern chiar și din afara lui, invocând nevoia de programe economice și sociale, inclusiv pentru păstrarea și crearea de locuri de muncă și indexarea pensiilor. PSD cere „majoritate asumată” și avertizează cu un „nu” PSD i-a transmis premierului desemnat că își dorește o majoritate asumată și că nu este interesat de funcții. Sorin Grindeanu a făcut apel către PNL și UDMR să susțină o majoritate „transparentă” și a avertizat că, în lipsa unei asumări clare din partea celorlalte partide, PSD poate refuza demersul. Ce urmează și de ce contează Miza imediată este respectarea calendarului: decretul de desemnare a lui Luca Niculescu a fost publicat marți în Monitorul Oficial, iar acesta are 10 zile la dispoziție pentru a veni în fața Parlamentului cu programul de guvernare și lista miniștrilor propuși. În plan economic, mesajul UDMR – că „economia României scârțâie” și că e nevoie de programe pentru locuri de muncă și de indexarea pensiilor – indică presiunea pentru instalarea rapidă a unui executiv cu capacitate de decizie, chiar și în condițiile unui sprijin politic fragmentat. [...]
Programul de guvernare pregătit de echipa premierului desemnat Luca Niculescu pune presiune pe buget prin creșteri de venituri, dar promite că va păstra ținta de stabilitate fiscală , potrivit Libertatea . Direcțiile anunțate vizează atât sprijin pentru pensionarii cu venituri mici, cât și reluarea procesului legislativ pentru salarizarea unitară în sectorul public. Prioritate: creșterea veniturilor pentru pensionarii cu pensii mici Una dintre primele decizii asumate în pachetul de măsuri este identificarea unor „pârghii financiare” care să permită majorarea veniturilor românilor cu pensii mici. Motivația invocată este impactul inflației și al creșterii costului vieții, resimțit mai puternic de această categorie. În același timp, viitorul executiv leagă aceste măsuri de un efort mai larg de consolidare fiscală, pe care spune că vrea să îl dubleze cu măsuri de „solidaritate socială”. Legea salarizării unitare revine pe agenda Guvernului Pentru sectorul public, Luca Niculescu anunță reluarea consultărilor oficiale pentru adoptarea noii legi a salarizării unitare. Obiectivul declarat este un sistem „mai echitabil și predictibil”, cu un calendar de aplicare și cu o implementare adaptată „posibilităților reale ale bugetului de stat”. Din perspectiva mediului economic, reluarea acestui proiect are relevanță prin potențialul de a fixa reguli mai stabile pentru cheltuielile de personal din sectorul public, dar și prin riscul de costuri suplimentare dacă nu este corelat cu spațiul bugetar disponibil. Ce urmează: negocieri și dialog social Implementarea măsurilor nu ar urma să fie făcută unilateral. Programul de guvernare va fi discutat într-un cadru de dialog social cu partenerii de coaliție, sindicate și patronate, într-o încercare de a echilibra protejarea veniturilor populației cu reducerea deficitului bugetar și menținerea stabilității financiare. Publicația nu oferă, în acest stadiu, un calendar ferm sau valori concrete pentru majorări, ci doar direcțiile și principiile de lucru anunțate de premierul desemnat. [...]
Refuzul Moscovei de a accepta un armistițiu de 60 de zile ridică semne de întrebare asupra oricărei pauze negociate în războiul din Ucraina, în condițiile în care Rusia susține că o încetare a focului ar fi folosită de Kiev pentru reînarmare, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a respins public ideea unui armistițiu, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut oprirea completă a atacurilor și a argumentat că o încetare a focului de 60 de zile ar permite organizarea alegerilor prezidențiale în Ucraina. Zelenski a spus că alegerile sunt „complet imposibile” din motive de securitate, în condițiile în care atacurile continuă „zi și noapte”. De ce respinge Rusia armistițiul Într-o conferință de presă difuzată de Ministerul rus de Externe, Lavrov a afirmat că o eventuală pauză în lupte ar putea fi folosită de statele europene pentru a furniza Ucrainei noi arme, astfel încât Kievul să poată continua războiul. Digi24 notează că informația este relatată de BBC. Lavrov a pus sub semnul întrebării și sinceritatea demersului lui Zelenski, calificând drept „falsă” surprinderea liderului ucrainean față de un presupus armistițiu anunțat de președintele american Donald Trump. Contextul politic invocat de Kiev Reacția Moscovei vine după ce Zelenski a legat explicit ideea armistițiului de organizarea alegerilor, pe fondul comentariilor lui Donald Trump, care a spus că „este timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte”. Zelenski a declarat, la Conferința de Securitate de la Varșovia, că a aflat din mass-media despre anunțul lui Trump privind un presupus armistițiu. Mesajul-cheie transmis de Lavrov Lavrov a susținut că Zelenski ar folosi „orice declarații sau inițiative” pentru a obține o pauză în lupte, însă a respins ideea că Ucraina ar merita o astfel de fereastră. „Nu cred că merită o pauză.” Oficialul rus a adăugat că Moscova nu mai este dispusă să aibă încredere în promisiunile venite din partea adversarilor săi. „Nu cred că vom mai crede din nou în aceste asigurări și promisiuni.” În lipsa unor indicii, în acest moment, că Rusia ar accepta o încetare a focului în formula cerută de Kiev, poziția exprimată de Lavrov sugerează că o pauză de 60 de zile rămâne improbabilă, cel puțin pe termen scurt, iar discuțiile despre alegeri în Ucraina continuă să fie legate de evoluția situației de securitate. [...]
Google ar putea adăuga microfoane și „detecție de prezență” în următoarea generație de Google TV Streamer , o schimbare care ar muta dispozitivul din zona de „player de streaming” spre un rol de ecran inteligent pentru sufragerie, cu funcții active atunci când utilizatorul este în cameră, potrivit Android Headlines . Informația este relevantă mai ales operațional: dacă un TV conectat la un astfel de streamer capătă capabilități similare unui smart display (de tip „hub” pentru casă), modul de utilizare se schimbă — televizorul nu mai este doar un ecran pasiv pentru conținut, ci devine un punct de interacțiune permanent în locuință. Ce ar indica noua direcție: microfoane și „presence sensing” Publicația scrie că viitoarea generație de Google TV Streamer ar putea include: microfoane , care ar permite comenzi vocale fără telecomandă; „presence sensing” (detecție de prezență), adică o funcție prin care dispozitivul poate „ști” când e cineva în apropiere și poate adapta comportamentul afișajului. Android Headlines nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre implementare, calendar de lansare sau confirmare oficială din partea Google; informația trebuie tratată ca indiciu despre direcția produsului, nu ca specificație finală. De ce contează pentru utilizatori și pentru piața de dispozitive de living Dacă aceste funcții se confirmă, impactul practic ar fi dublu: mai puțină fricțiune la utilizare (control vocal direct, fără a căuta telecomanda); un TV „mereu pregătit” pentru interacțiuni rapide (de exemplu, afișare de informații sau răspunsuri atunci când detectează prezența). În același timp, mutarea spre un dispozitiv „mereu activ” ridică implicit întrebări despre confidențialitate și controlul utilizatorului (în special când sunt implicate microfoane), însă materialul citat nu intră în astfel de detalii. Ce urmează În lipsa unor date oficiale despre produs, rămâne de văzut dacă Google va confirma integrarea microfoanelor și a detecției de prezență și cum va poziționa comercial următoarea generație de Google TV Streamer: ca simplu upgrade de streaming sau ca alternativă de tip „hub” pentru casă, care transformă televizorul într-un ecran inteligent. [...]
Sprijinul public al Ursulei von der Leyen pentru Volodimir Zelenski ridică miza politică a discuțiilor despre un armistițiu care vizează energia și lanțurile globale de aprovizionare , într-un moment în care președintele ucrainean este criticat dur de Donald Trump , potrivit Digi24 . Președinta Comisiei Europene a transmis, într-un mesaj publicat pe X după o discuție cu liderul de la Kiev, că susține „pe deplin” apelul lui Zelenski pentru un armistițiu care să protejeze aprovizionarea globală cu alimente și infrastructura energetică din Ucraina și Rusia. Von der Leyen a adăugat că are „tot sprijinul” pentru Zelenski, pe care îl descrie drept liderul „care conduce lupta pentru libertatea poporului său”. Ce semnal transmite Bruxelles-ul Mesajul șefei Comisiei Europene fixează poziția politică a UE în jurul a două teme cu impact direct asupra economiei și securității energetice: protejarea infrastructurii energetice, a cărei avariere poate amplifica riscurile de preț și de aprovizionare; menținerea fluxurilor globale de alimente, sensibile la escaladări în regiunea Mării Negre. În același timp, intervenția vine pe fondul criticilor lansate de Donald Trump la adresa lui Zelenski, conform relatării Digi24. Poziția lui Zelenski privind „armistițiul energetic” În același context, Digi24 notează că Zelenski a respins presiunile SUA de a opri atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești, argumentând că Rusia trebuie mai întâi să înceteze atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Informația este atribuită publicației Kyiv Independent, citată de Digi24. Totuși, liderul ucrainean s-a declarat deschis unui „armistițiu energetic” anunțat de Donald Trump, cu condiția ca și Rusia să aplice încetarea focului asupra infrastructurii energetice ucrainene. Ce urmează Din informațiile prezentate nu reiese un calendar sau un mecanism convenit pentru un astfel de armistițiu. Rămâne de văzut dacă apelul susținut de Comisia Europeană se va traduce într-o înțelegere efectivă și verificabilă între părți, în condițiile în care condițiile puse de Kiev vizează reciprocitatea încetării atacurilor asupra infrastructurii energetice. [...]
