Știri
Știri din categoria Diverse
Polonia propune să plătească 15.000 de dolari pe an pentru fiecare militar american staționat permanent pe teritoriul său, un mecanism care ar muta o parte din costul prezenței SUA direct în bugetul polonez, potrivit Digi24.
Oferta a fost prezentată de viceministrul Paweł Zalewski, care a spus că Varșovia ar acoperi costurile infrastructurii și, suplimentar, „costul fiecărui soldat american staționat în Polonia” cu 15.000 de dolari anual (aprox. 69.000 lei) per militar. Zalewski a precizat că aceste costuri ar urma să fie suportate de contribuabilii polonezi.
Oficialul polonez a declarat, la o conferință de presă la Washington, că decizia privind înființarea unei baze americane permanente „a fost deja luată” și că discuțiile ar fi intrat în etapa de implementare, inclusiv pe teme precum tipul forțelor, capacitățile și posibilele locații. Pentagonul nu a confirmat însă afirmațiile, transmițând publicației americane Defense One că „nu are nimic de anunțat în acest moment”.
Din datele citate, Polonia încearcă să întărească argumentul economic pentru o prezență americană permanentă, printr-un pachet care include:
În Polonia sunt staționați aproximativ 10.000 de soldați americani, majoritatea în regim de rotație, iar oficiali polonezi și americani au indicat că baza propusă ar urma să găzduiască aproximativ 5.000 de militari.
Varșovia militează public de opt ani pentru o bază militară permanentă a SUA, iar Zalewski a argumentat că „bazele permanente creează un angajament permanent”, inclusiv ca semnal de descurajare pentru Rusia.
În paralel, Departamentul Apărării al SUA face o revizuire a prezenței militare în Europa, în contextul în care administrația Trump și-a exprimat intenția de a-și reorienta atenția de la Europa către Asia-Pacific. Un fost secretar general adjunct al NATO, David Cattler, a declarat pentru Radio Free Europe că o bază permanentă în Polonia ar fi un semnal important pentru flancul estic, dar efectul ar depinde de „capacitatea reală” adusă și de eventuale reduceri ale prezenței americane în alte zone ale Europei.
Recomandate
Iranul condiționează redeschiderea Strâmtorii Ormuz în 7 zile de măsuri care vizează direct fluxurile de petrol și transportul maritim , potrivit Stirile Pro TV . Teheranul ar fi transmis Statelor Unite o propunere care ar urma să reducă perturbările dintr-un punct strategic pentru comerțul global, însă informația este prezentată cu rezerve: presa iraniană a dezmințit, iar până acum nu există o comunicare oficială care să clarifice poziția Iranului. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, aflat la New York la Adunarea Generală a ONU , spune că i-a comunicat emisarului american Steve Witkoff condițiile pentru deschiderea strâmtorii, în contextul în care traficul maritim este afectat „de la începutul războiului”, conform materialului. Ce cere Iranul și care este calendarul propus Potrivit lui Araghchi, citat de The New York Times și preluat în articol, planul include un set de condiții care ar trebui îndeplinite înainte ca Strâmtoarea Ormuz să fie redeschisă. Printre acestea se regăsesc: încetarea tuturor ostilităților în Orientul Mijlociu pentru o perioadă de șapte zile, inclusiv în Liban; deblocarea unor active iraniene estimate la 12 miliarde de dolari; ridicarea sancțiunilor impuse petrolului iranian; ridicarea blocadei navale americane. În „cea de-a șaptea și ultima zi”, strâmtoarea ar urma să fie redeschisă de către Iran, iar apoi să înceapă negocieri, conform declarațiilor atribuite șefului diplomației iraniene. De ce contează pentru economie: petrol, sancțiuni și costuri de transport Miza economică a propunerii este dublă: pe de o parte, redeschiderea ar reduce presiunea asupra rutelor maritime și ar limita blocajele operaționale; pe de altă parte, cererile Teheranului vizează explicit exporturile de petrol și accesul la bani blocați, adică elemente cu impact direct asupra pieței energetice și a fluxurilor financiare. În paralel, articolul notează că Iranul cere navelor care vor să traverseze strâmtoarea să obțină o autorizație iraniană, invocând „probleme de securitate și suveranitate”. Navele care nu se supun sunt atacate „cu regularitate”, iar Statele Unite bombardează „sporadic” coasta iraniană, ceea ce menține riscul operațional ridicat pentru transportatori. Informații neconfirmate oficial și rolul Chinei Propunerea a fost anunțată inițial de agenția japoneză Kyodo, care a citat un oficial iranian de rang înalt, însă presa iraniană a dezmințit, iar lipsa unei poziții oficiale lasă deschisă întrebarea dacă planul este unul formal sau o pistă de negociere. Araghchi afirmă că așteaptă un răspuns din partea SUA și susține că China sprijină propunerea, în contextul în care președintele chinez se afla într-o vizită de stat de trei zile în Statele Unite, potrivit articolului. [...]
Serbia încearcă să-și securizeze aprovizionarea cu gaze la preț sub piață după o convorbire telefonică între președintele Aleksandar Vucic și Vladimir Putin, în condițiile în care actualul acord expiră pe 30 septembrie, potrivit Digi24 . Miza este dublă: continuitatea livrărilor și menținerea unui tarif preferențial, într-un moment în care Belgradul nu are încă un contract pe termen lung. Serbia este puternic dependentă de gazul rusesc, iar după expirarea, în vara lui 2025, a precedentului acord pe trei ani, a funcționat pe baza unor prelungiri pe termen scurt. Vucic a transmis pe Instagram că se așteaptă ca înțelegerea să fie prelungită, astfel încât țara să aibă „aprovizionări stabile cu gaze”. Diferența de preț: 318 euro vs. 868 euro pentru 1.000 mc Potrivit declarațiilor lui Vucic, Serbia ar urma să continue să plătească 318 euro (aprox. 1.590 lei) pentru 1.000 de metri cubi, față de un preț de piață indicat la 868 euro (aprox. 4.340 lei) pentru aceeași cantitate. Diferența sugerează un avantaj economic semnificativ pentru consumatori și industrie, dacă prelungirea se confirmă. Presiune suplimentară: sancțiunile SUA și cazul NIS În paralel, Belgradul se confruntă cu sancțiuni americane care vizează Petroleum Industry of Serbia (NIS) , principala companie petrolieră a țării, din cauza participației majoritare rusești. Ridicarea sancțiunilor ar necesita retragerea completă a Rusiei, iar de mai multe luni se discută vânzarea participației ruse de 56% către compania energetică ungară MOL. Ultima derogare de la sancțiunile americane expiră tot la 30 septembrie, aceeași dată-limită până la care Washingtonul a cerut finalizarea vânzării. Vucic a spus că a discutat cu Putin și despre situația NIS, „în speranța de a găsi o soluție bună pentru ambele părți”. Context politic: Vucic, aproape de demisie Convorbirea are loc cu o zi înainte ca Vucic să își anunțe demisia (27 septembrie), pentru a candida la funcția de prim-ministru în alegeri legislative anticipate, declanșate de aproape doi ani de manifestații anticorupție conduse de studenți. În acest context, termenul de 30 septembrie devine un reper critic atât pentru acordul de gaze, cât și pentru dosarul NIS. [...]
Un proces care contestă desemnarea premierului riscă să fie „lipit” de întreaga minoritate italiană , iar 11 organizații ale comunității italiene din România au ieșit public să se delimiteze de demers, potrivit Digi24 . Miza, spun semnatarii, este reputația comunității și evitarea impresiei că italienii din România ar susține o anumită poziție politică. Dosarul vizează decretul prin care președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan premier. Acțiunea a fost înregistrată la Curtea de Apel București pe 22 septembrie, iar primul termen a fost stabilit pentru 28 septembrie. Delimitare de RO.AS.IT.: „E inacceptabil” Cele 11 organizații afirmă că Asociația Italienilor din România (RO.AS.IT.) are dreptul să își exprime opiniile, dar nu poate vorbi în numele întregii comunități italiene din România. „Orice tentativă de a transforma poziția unei singure organizații în poziția colectivă a tuturor italienilor și a tuturor organizațiilor italiene prezente în România este inacceptabilă”, se arată în comunicatul citat. Organizațiile mai susțin că demersul poate crea impresia că întreaga comunitate italiană ar susține o anumită poziție politică, lucru pe care îl contestă explicit. Cine spune că face parte din comunitatea italiană din România Semnatarii arată că prezența italiană în România este mai largă decât componenta reprezentată parlamentar și include, pe lângă cetățenii români de origine italiană: cetățeni italieni care locuiesc în România; antreprenori și investitori; profesioniști și familii; reprezentanți ai mediilor academic, cultural și educațional. În acest context, organizațiile afirmă că nu intenționează să intervină în politica internă a României prin susținerea sau contestarea unor partide, persoane ori formule politice și invocă faptul că desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru este o procedură „constituțională și instituțională”. „Nu acceptăm ca reputația comunității italiene să fie asociată cu o poziție politică pe care nu ne-am asumat-o și care nu ne reprezintă”, mai transmit acestea. Context: ce a cerut RO.AS.IT. în instanță RO.AS.IT. a atacat în instanță decretul de desemnare a lui Siegfried Mureșan, solicitând anularea Decretului 770/2026. În dosar, Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial au calitatea de pârâți, iar asociația este condusă de deputatul Ioana Grosaru. Digi24 notează că RO.AS.IT. este o organizație etnică de drept privat și utilitate publică, singura entitate recunoscută oficial care reprezintă minoritatea națională italiană din România, beneficiază de finanțare publică prin Departamentul pentru Relații Interetnice și are garantat prin Constituție un loc de deputat în Parlament. [...]
Depunerea programului de guvernare și a listei de miniștri a fost însoțită de un episod informal , după ce vicepremierul desemnat din partea UDMR, Tanczos Barna , a spus că a fost „alergat” pe holurile Parlamentului de premierul desemnat Siegfried Mureșan , potrivit Digi24 . Barna a afirmat că, dintre toți premierii și premierii desemnați cu care a lucrat, Mureșan ar avea „condiția fizică cea mai bună”, după ce acesta „i-a condus pe holurile Parlamentului la o viteză” la care nu se aștepta. „Am lucrat cu foarte mulți premieri și premieri desemnați, sunteți cu condiția fizică cea mai bună dintre toți. (...) Vă aștept pe munte când mai merg, să mergem împreună, când o să avem timp, în viitorul apropiat.” Conform aceleiași surse, Tanczos Barna l-a însoțit sâmbătă pe Siegfried Mureșan la depunerea programului de guvernare și a listei de miniștri în Parlament. [...]
AUR cere alegeri anticipate , invocând lipsa de obiective și finanțare în programul 2026–2028 propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan , potrivit Digi24 . Critica vizează, în principal, capitolul de politică externă și absența unor repere măsurabile, iar partidul susține că ieșirea din blocajul politic ar fi organizarea de anticipate. Deputatul AUR Ștefăniță Avrămescu afirmă că a analizat „cele 28 de capitole” ale documentului și că acesta nu ar reprezenta o schimbare de direcție după criza politică, ci o continuitate a liniei fostului Guvern Bolojan. În același timp, el acuză PNL, USR și UDMR că își prezintă menținerea la putere drept soluție pentru România. „Nu avem în față o schimbare de direcție, ci o declarație de intenție prin care aceleași partide încearcă să transforme propria lor prezență la putere într-o fatalitate administrativă.” Ce reproșează AUR programului: lipsă de repere operaționale și de finanțare Avrămescu susține că programul nu precizează suficient de clar: sursele de finanțare, termenele de implementare, rezultatele care ar urma să fie măsurate. Pe această bază, AUR argumentează că documentul ar fi „împachetat” ca program nou, fără a schimba politicile, într-un moment în care ar fi fost nevoie de o direcție diferită. Politica externă, punctul central al criticilor AUR reclamă că programul nu ar avea un capitol distinct de politică externă, ci unul intitulat „România pro-europeană și transatlantică”, considerat insuficient pentru a descrie obiectivele și instrumentele de acțiune ale guvernului. „Politica externă începe după această afirmație, nu se termină cu ea.” Deputatul mai spune că Republica Moldova nu este menționată distinct în acel capitol și tratează omisiunea ca relevantă pentru orientarea externă a României, în contextul geopolitic de la frontiera estică a UE și NATO. Totodată, Avrămescu contestă menținerea Oanei Țoiu la conducerea Ministerului Afacerilor Externe, susținând că nu ar fi demonstrat competența necesară pentru funcție. De ce insistă AUR pe anticipate În final, AUR leagă criticile de o soluție politică: alegeri anticipate, pe care le descrie drept un mecanism democratic de deblocare atunci când actuala configurație parlamentară nu poate produce o guvernare stabilă. „Soluția este să ne întoarcem la ei. Prin alegeri anticipate.” În material nu sunt prezentate reacții ale lui Siegfried Mureșan sau ale partidelor vizate de acuzații, astfel că poziția acestora nu poate fi evaluată din informațiile disponibile aici. [...]
PSD contestă direcția bugetară din programul de guvernare al premierului desemnat Siegfried Mureșan , avertizând că documentul ar miza pe „tăieri și constrângeri” și ar lăsa neacoperite măsuri concrete și finanțarea lor, potrivit Digi24 . Criticile vin de la doi reprezentanți PSD, Alexandru Rogobete (fost ministru al Sănătății) și Natalia Intotero, care au comentat pe Facebook capitolele din program, cu accent pe sănătate, educație și politici pentru familie. Miza practică este că programul depus la Parlament intră în logica negocierii și a votului de învestitură, iar obiecțiile vizează tocmai fezabilitatea și impactul unor eventuale restricții financiare. Sănătate: acuzația de „constrângere financiară” și lipsă de măsuri operaționale Alexandru Rogobete afirmă că partea de sănătate din program este „o rușine” și că, dincolo de „formulări frumoase” și principii generale, lipsesc răspunsuri la problemele structurale ale sistemului public. El enumeră, între altele, lipsa unor soluții privind resursa umană (posturi, gărzile, specialități deficitare), accesul la medicamente și terapii inovative, investițiile în infrastructura spitalicească, precum și reforma CNAS. „Riscul este să continue aceeaşi politică de constrângere financiară care poate slăbi şi mai mult sistemul public.” Rogobete susține și că sănătatea ar trebui tratată inclusiv ca domeniu cu potențial economic (investiții, cercetare, locuri de muncă înalt calificate), nu doar prin prisma controlului costurilor. Educație și familie: promisiuni fără calendar și mecanisme de finanțare Natalia Intotero critică programul propus de PNL, USR și UDMR, argumentând că un program de guvernare trebuie să precizeze „ce faci, pentru cine, cu ce bani și până când”. În zona educației, ea spune că reapare promisiunea alocării a 6% din PIB, însă fără un calendar bugetar, ceea ce ar putea transforma ținta într-o „cifră pe hârtie”. În privința reducerii abandonului școlar, Intotero susține că problema nu se rezolvă doar prin monitorizare, ci prin sprijin concret (hrană, consiliere, transport, servicii sociale). La capitolul „Natalitate și familie”, ea critică prevederea potrivit căreia părinții își pot păstra indemnizația dacă revin la muncă după 6 luni de la nașterea copilului: în teorie ar ajuta veniturile, dar, în practică, ar pune presiune pe părinți în contextul unei rețele insuficiente de creșe. Totodată, reclamă lipsa unui mecanism clar pentru locuințele destinate tinerilor și familiilor tinere (cine le construiește, cu ce bani, câte și în ce condiții). Ce urmează În material nu sunt prezentate reacții ale lui Siegfried Mureșan sau ale partidelor care susțin programul la criticile PSD. Informațiile disponibile se limitează la pozițiile publice exprimate de Rogobete și Intotero pe Facebook și la faptul că programul a fost depus la Parlament de premierul desemnat. [...]
