Știri
Știri din categoria Diverse
Polonia și Germania blochează ideea SUA de a folosi activele rusești înghețate ca monedă de negociere, insistând că decizia trebuie să rămână la nivel european, potrivit Digi24. Miza este una de reglementare și control: cine stabilește soarta unor fonduri rusești de ordinul sutelor de miliarde de euro aflate în instituții financiare din UE.
Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a avut una dintre cele mai dure reacții, respingând explicit posibilitatea returnării activelor înghețate către Moscova.
„Peste cadavrele noastre”
În același registru, cancelarul german Friedrich Merz a susținut că deciziile privind activele înghețate în Europa trebuie luate de europeni, nu în afara UE.
În Uniunea Europeană rămân înghețate peste 210 miliarde de euro din activele băncii centrale a Rusiei, ca urmare a invaziei pe scară largă a Ucrainei din 2022. Conform informațiilor citate de Digi24, Washingtonul ar vedea aceste fonduri drept un potențial instrument de negociere în discuțiile de pace, însă guvernele europene se opun deblocării, argumentând că Rusia trebuie menținută sub presiune.
Din perspectiva UE, disputa nu este doar politică, ci și una de autoritate asupra unor active aflate în jurisdicție europeană, cu implicații directe pentru arhitectura sancțiunilor și pentru credibilitatea regimului de înghețare a activelor.
Divergența evidențiază, potrivit aceleiași surse, diferențe între Washington și aliații europeni privind modul în care Rusia poate fi adusă la masa negocierilor și cum poate fi obținută o soluție „durabilă” a conflictului.
În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pașii următori sau un calendar de decizie, rămâne de urmărit dacă presiunile SUA vor continua și în ce formă ar putea fi discutată, la nivel european, utilizarea acestor active în contextul negocierilor de pace.
Recomandate
Uniunea Europeană nu poate înlocui pe termen scurt conectivitatea Starlink de care depinde Ucraina , iar această limitare expune o vulnerabilitate operațională majoră pentru apărarea ucraineană și pentru capacitatea UE de a susține efortul de război fără infrastructură americană, potrivit Digi24 . Declarația îi aparține șefei diplomației UE, Kaja Kallas , făcută la un summit european de la Bruxelles, după ce Ucraina s-a plâns de restricții și de o încetinire a serviciului de sateliți gestionat de SpaceX, compania lui Elon Musk. Kallas a spus că Starlink este „cu adevărat indispensabil” pentru Ucraina și că Europa „nu poate înlocui această capacitate pe termen scurt”. De ce contează: dependența de infrastructura americană rămâne critică Miza este una strict operațională: serviciile prin satelit sunt descrise ca fiind cruciale pentru armata ucraineană, iar orice întrerupere sau degradare a conectivității afectează comunicațiile cu liniile frontului și operațiunile de apărare. Kallas a legat subiectul de discuțiile mai largi despre „pregătirea în materie de apărare”, în ideea recuperării decalajului de capabilități al UE. Ce s-a întâmplat în ultimele zile Potrivit informațiilor prezentate, Kievul a reclamat că nu a fost avertizat de aliați cu privire la atacuri iminente ale Rusiei, pe fondul încetinirii serviciului de sateliți Starlink. În același context, articolul explică diferența dintre cele două componente ale constelației SpaceX folosite în Ucraina: Starshield – destinat utilizării militare și folosit pentru comunicații cu frontul și operațiuni de apărare; Starlink – limitat la uz civil. Elon Musk a afirmat că orice încetinire a rețelei militare Starshield din Ucraina s-ar datora guvernului american, nu companiei sale. Operațiunile Starshield au fost reluate a doua zi, potrivit unei surse din Ministerul ucrainean al Apărării. Reacția liderilor europeni: „va dura timp” La același summit, premierul olandez Rob Jetten a vorbit despre contactul regulat dintre europeni și americani privind importanța conectivității în Ucraina și a spus că serviciul a fost restabilit. El a adăugat că a discutat cu președintele francez despre cum ar putea europenii să ofere mai multe servicii similare. Și premierul leton Andris Kulbergs a recunoscut că Europa nu are încă aceleași capacități ca SUA: „Va dura timp până vom dispune de aceleaşi capacităţi” ca americanii. Ce alternative are UE, potrivit articolului Uniunea Europeană are, prin compania franceză Eutelsat, o rețea de sateliți, însă „în număr mult mai mic decât Starlink”, ceea ce explică de ce, pe termen scurt, UE nu poate substitui serviciul folosit de Ucraina. [...]
Tensiunile SUA–Ucraina riscă să complice finanțarea și sprijinul energetic al UE pentru Kiev la intrarea în a cincea iarnă de război, în condițiile în care Donald Trump își înăsprește public criticile la adresa lui Volodimir Zelenski, iar liderul ucrainean caută la Bruxelles garanții de sprijin, potrivit Digi24 . Zelenski participă la un summit cu liderii UE, unde agenda este centrată pe finanțarea Ucrainei și pe măsuri pentru a trece peste o nouă iarnă în care infrastructura energetică și de apă rămâne o țintă a atacurilor rusești. În paralel, Trump a declarat într-un interviu pentru Newsmax că Zelenski este „mai dificil de gestionat” decât Vladimir Putin și a criticat atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești, pe care le-a numit „o rușine”. Miza pentru UE: bani, energie și continuitatea sprijinului La Bruxelles, Zelenski a spus că Ucraina vrea încheierea războiului „cât mai repede posibil”, dar că Rusia nu arată semne similare. În acest context, el a cerut pregătiri pentru iarnă, descriind „pachetul de iarnă” ca fiind mai larg decât energia, incluzând și apărarea și finanțarea. Ursula von der Leyen a legat sprijinul european de evoluția de pe front și de regimul de sancțiuni, afirmând că Rusia nu ar fi respectat nici „armistițiul energetic” invocat de Trump și pledând pentru înăsprirea sancțiunilor. „Nu vom ridica nicio sancțiune până când Rusia nu va opri războiul.” Moscova, la rândul ei, a susținut că nu a fost niciodată de acord cu un astfel de armistițiu energetic, potrivit informațiilor citate în material. Presiune dinspre Washington: petrol, Starlink și schimbul de informații Declarațiile lui Trump sunt prezentate ca parte a deteriorării relațiilor dintre SUA și Ucraina. Președintele american a spus că „nu este un mare admirator” al lui Zelenski și că acesta „nu este o persoană cu care să ne fie ușor să colaborăm”, acuzându-l că nu ar urmări o înțelegere. Trump a criticat explicit loviturile Ucrainei asupra rafinăriilor rusești, argumentând că acestea ar împinge în sus prețul mondial al petrolului. În același context, Digi24 notează că Trump ar fi frustrat și din cauza unui acord anunțat de SUA pentru importul a 300.000 de tone de motorină rusească pe piața americană, în încercarea de a reduce prețurile la combustibil — acord care l-ar fi înfuriat pe Zelenski, acesta numindu-l „un cadou pentru Putin”. Materialul mai menționează impunerea unor restricții asupra rețelei Starlink, descrisă ca esențială pentru capacitatea militară a Kievului, și avertismente anterioare ale administrației Trump privind posibila suspendare a schimbului de informații dacă Ucraina nu oprește atacurile asupra rafinăriilor rusești. Context operațional: atacuri în teren și perturbări în Rusia Pe fondul discuțiilor politice, atacurile au continuat. În Ucraina, guvernatorul regional din Harkov a anunțat victime în urma unui atac cu drone rusești, inclusiv răniți. În Rusia, Ministerul Apărării a declarat că ar fi interceptat 644 de drone deasupra a 26 de regiuni, iar spațiul aerian de deasupra Moscovei a fost închis temporar, cu întârzieri ale zborurilor. Primarul Moscovei a spus că 94 de drone au fost doborâte în apropierea capitalei, iar în regiunea Vladimir autoritățile au afirmat că au prevenit un atac asupra infrastructurii de încălzire. Ce urmează Zelenski a avut discuții succesive cu lideri europeni și a anunțat că, la summitul de vineri, va vorbi cu președinții Consiliului European și Comisiei Europene, precum și cu prim-miniștrii Ungariei, Finlandei și Suediei. În plan politic, escaladarea criticilor venite dinspre Washington adaugă incertitudine asupra coordonării occidentale, într-un moment în care UE își calibrează sprijinul financiar și energetic pentru Ucraina înainte de sezonul rece. [...]
Franța s-a oferit să trimită echipamente în România pentru a crește securitatea la Marea Neagră, ca soluție temporară până la livrarea dotărilor comandate de statul român prin programul SAFE , potrivit Știrile Pro TV . Mesajul a fost transmis de președintele Nicușor Dan după discuțiile de la Bruxelles, în contextul unor atacuri recente cu drone în zonă. Președintele a spus că România a cerut sprijin aliaților „până când echipamentele pe care noi le-am comandat pe SAFE vor veni în România”, iar partea franceză ar fi răspuns în 24 de ore, inclusiv prin discuții tehnice pentru a înțelege „mai bine care sunt necesitățile” de la Marea Neagră. Declarațiile sunt atribuite de publicație agenției Agerpres. De ce contează: un „gol” de capabilități până la livrările SAFE Nicușor Dan a indicat că livrarea echipamentelor contractate prin SAFE ar urma să dureze între un an și jumătate și doi ani și jumătate, „conform contractelor” semnate. Până atunci, România mizează pe sprijin punctual din partea aliaților, pe modelul intervențiilor de anul trecut, când au existat probleme la Dunăre cu drone deviate dinspre Ucraina. În acel episod, șeful statului a amintit că România a fost ajutată de șase țări: Statele Unite, Franța, Italia, Spania, Slovacia și Portugalia. Acum, spune el, situația este „exact aceeași”, dar cu o amenințare nouă: drone aeriene și navale în proximitatea navelor care circulă aproape de țărmul românesc. Contextul imediat: incidente raportate de nave în apropierea țărmului În același context, două nave ar fi raportat incendii la bord, miercuri seară și joi dimineață, după ce ar fi fost atacate de drone. Una dintre nave se afla în apele României, la aproximativ 15 kilometri de țărm, conform informațiilor prezentate. Președintele a susținut că, odată finalizate contractele și livrările prin SAFE, România ar urma să obțină „o protecție permanentă” la Marea Neagră. În acest moment, însă, detaliile despre tipul de echipamente oferite de Franța și calendarul concret al livrării nu sunt precizate în material. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu îl validează pe Marian Neacșu pentru Interne , în pofida condamnării definitive din 2016, mizând pe argumentul „competenței” și pe ideea unui guvern care „va fi al României”, potrivit Libertatea . Niculescu a declarat vineri seară, 16 octombrie, după o cină la un restaurant din cartierul Primăverii, că Marian Neacșu (PSD) „este un om competent” și că va ocupa funcțiile de vicepremier și ministru de Interne în guvernul pe care îl propune. Mesajul premierului desemnat: „Guvernul va fi al României” Întrebat despre criticile că executivul ar urma să fie majoritar PSD, cu miniștri propuși de președintele Nicușor Dan – formulat în spațiul public ca „PSDan” –, Luca Niculescu a susținut că viitorul cabinet va funcționa „ca o singură echipă”, indiferent de apartenența politică sau de profilul tehnic al unor membri. În același context, Niculescu a argumentat nominalizarea lui Neacșu prin experiența acestuia în guvernele recente. „Marian Neacșu a fost vicepremier, ministru în multe dintre guvernele pe care le-am văzut în ultimii ani. Este un om competent în administrația română și va fi vicepremier, și ministru de Interne în acest guvern.” Contextul numirii: condamnarea din 2016 și reabilitarea ulterioară Marian Neacșu, în vârstă de 62 de ani, este prezentat ca fost secretar general al PSD (2015–2018) și al Guvernului (2021–2023), precum și vicepremier (2023–2026), fiind considerat „eminența cenușie” a social-democraților. Libertatea reamintește că Neacșu a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 6 luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, după ce și-a angajat fiica la biroul parlamentar. Ulterior, Neacșu a fost reabilitat. Ce urmează: votul de învestitură, programat pe 20 octombrie România se află într-o criză politică începută pe 20 aprilie, după retragerea sprijinului PSD pentru premierul PNL Ilie Bolojan, urmată de demisiile miniștrilor PSD și de trecerea moțiunii de cenzură depuse de PSD și AUR, pe 5 mai, care a dus la căderea Guvernului Bolojan. După trei nominalizări eșuate pentru funcția de premier, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe 5 octombrie pe Luca Niculescu. Potrivit informațiilor din articol, guvernul propus de acesta – cu 11 miniștri PSD – are „șanse mari” să treacă la votul din Parlament, programat pe 20 octombrie. [...]
Donald Trump și-a schimbat purtătoarea de cuvânt după doar patru zile , un nou episod de instabilitate operațională în echipa de comunicare a Casei Albe, pe fondul unor controverse legate de credibilitatea profesională a numitei. Potrivit Bild , Katie Zacharia (41) a fost concediată, informație atribuită de publicație „New York Times” și postului CNN, care citează surse guvernamentale. Zacharia, juristă, ajunsese sub presiune din cauza unor informații false din CV. Concret, ea s-ar fi prezentat drept avocat, deși nu ar fi promovat examenul de barou din SUA , notează publicația. Trump a declarat anterior, în fața jurnaliștilor, că i-a sugerat să își „reconsidere” rămânerea în funcție, invocând posibilitatea ca rolul să nu fie potrivit pentru ea. În același context, președintele american a acuzat presa că ar fi fost „foarte dură” cu Zacharia și că ar fi tratat-o „brutal”, adăugând că i-a spus că nu este obligată să facă acest job. Ce a declanșat ruptura Pe lângă controversa privind statutul ei profesional, Bild relatează un moment care a atras atenția presei: după prima conferință de presă, un reporter a întrebat-o în ce stat a promovat examenul de barou, iar ea ar fi răspuns: „Când m-am mutat în China.” Publicația mai scrie că Zacharia a fost criticată și pentru prestația de la primul briefing de la Casa Albă: ar fi părut nepregătită, ar fi citit prea mult de pe un manuscris și ar fi lăsat doar trei întrebări, încheind sesiunea după 15 minute. Context: rotație rapidă în comunicarea Casei Albe Înaintea lui Zacharia, funcția a fost ocupată de Karoline Leavitt (29), care și-a anunțat demisia la mijlocul lunii august și a părăsit postul la finalul lunii august. Motivul oficial invocat a fost dorința de a petrece mai mult timp cu familia, iar Trump și-a exprimat atunci regretul față de plecarea ei, potrivit aceleiași surse. Bild amintește și un precedent din 2017: Anthony Scaramucci a fost director de comunicare la Casa Albă doar zece zile, înainte să fie înlăturat, după un scandal mediatic. [...]
Bugetul pe 2027 riscă să fie împins din nou în dezechilibre dacă statul adaugă cheltuieli permanente fără surse stabile de finanțare, avertizează ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , într-o postare citată de Digi24 . Mesajul vine în contextul în care România trebuie să continue reducerea deficitului, să suporte costuri mai mari cu dobânzile și să compenseze eliminarea granturilor din PNRR . Nazare susține că disciplina bugetară rămâne esențială nu doar pentru coborârea deficitului, ci și pentru protejarea ratingului de țară și evitarea unor blocaje economice. El avertizează împotriva reluării unui ciclu de politici în care promisiunile sunt urmate de împrumuturi și, ulterior, de transferarea costurilor către populație. „Ar fi o greşeală majoră să pierdem, prin noi angajamente nesustenabile, ceea ce am reuşit să corectăm cu atât de mult efort. Nu putem relua ciclul în care astăzi promitem, mâine împrumutăm şi ulterior cerem românilor să plătească nota de plată.” Deficit în scădere, dar presiuni mai mari din datorie și dobânzi Potrivit ministrului, deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. În primele opt luni din 2026, deficitul calculat în sistem cash a fost de 2,89% din PIB, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut, diferență pe care Nazare o cuantifică drept o reducere de aproape 27 de miliarde de lei. În același timp, Nazare atrage atenția asupra creșterii datoriei publice, care ar fi ajuns la aproximativ 60% din PIB la finalul lunii iulie 2026, echivalentul a circa 1.205 miliarde de lei. În primele opt luni ale anului, dobânzile plătite pentru datoria publică au însumat 42,1 miliarde de lei, cu 26,7% mai mult decât în perioada similară din 2025, iar pentru întregul an costurile cu dobânzile se apropie de 3% din PIB, potrivit cifrelor prezentate de el. Ministrul subliniază că aceste sume reduc spațiul pentru investiții și servicii publice. 2027, testul: cheltuieli permanente doar cu finanțare permanentă Obiectivul pentru 2026 este reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB, însă Nazare spune că atingerea țintei nu înseamnă finalul ajustării fiscale, în condițiile în care nivelul ar rămâne dublu față de pragul de 3% din PIB prevăzut de regulile europene. Pentru 2027, ministrul indică drept provocări majore costurile datoriei publice, obligațiile financiare restante și așteptările sociale, pe fondul eliminării granturilor din PNRR. În acest context, el cere ca bugetul să fie construit pe estimări realiste de venituri, priorități clare și cheltuieli sustenabile, insistând că orice nouă cheltuială permanentă trebuie să aibă o sursă sigură și permanentă de finanțare. Miza ratingului: costuri de împrumut și investiții Nazare leagă disciplina fiscală de menținerea ratingului suveran în categoria investițională (în afara zonei speculative, „junk”), argumentând că încrederea creditorilor externi este fragilă, iar o deteriorare a percepției asupra finanțelor publice ar putea duce la împrumuturi mai scumpe și la afectarea investițiilor. El menționează că prima evaluare de rating din ianuarie este așteptată din partea agenției Fitch și avertizează că un derapaj semnificativ ar putea declanșa reevaluări și din partea altor agenții. Sprijin pentru populație, dar fără reluarea derapajelor Ministrul afirmă că reducerea deficitului nu ar trebui să blocheze dezvoltarea economică și nici capacitatea statului de a proteja populația în fața șocurilor economice, însă măsurile de sprijin trebuie să fie direcționate și acoperite de surse sustenabile. În același registru, el invocă o creștere a investițiilor cu 19,9% în trimestrul al doilea din 2026, pe care o pune în legătură cu rolul fondurilor europene într-o perioadă în care consumul și producția sunt sub presiune. [...]
