Știri
Știri din categoria Diverse
Premierul desemnat Luca Niculescu îl validează pe Marian Neacșu pentru Interne, în pofida condamnării definitive din 2016, mizând pe argumentul „competenței” și pe ideea unui guvern care „va fi al României”, potrivit Libertatea.
Niculescu a declarat vineri seară, 16 octombrie, după o cină la un restaurant din cartierul Primăverii, că Marian Neacșu (PSD) „este un om competent” și că va ocupa funcțiile de vicepremier și ministru de Interne în guvernul pe care îl propune.
Întrebat despre criticile că executivul ar urma să fie majoritar PSD, cu miniștri propuși de președintele Nicușor Dan – formulat în spațiul public ca „PSDan” –, Luca Niculescu a susținut că viitorul cabinet va funcționa „ca o singură echipă”, indiferent de apartenența politică sau de profilul tehnic al unor membri.
În același context, Niculescu a argumentat nominalizarea lui Neacșu prin experiența acestuia în guvernele recente.
„Marian Neacșu a fost vicepremier, ministru în multe dintre guvernele pe care le-am văzut în ultimii ani. Este un om competent în administrația română și va fi vicepremier, și ministru de Interne în acest guvern.”
Marian Neacșu, în vârstă de 62 de ani, este prezentat ca fost secretar general al PSD (2015–2018) și al Guvernului (2021–2023), precum și vicepremier (2023–2026), fiind considerat „eminența cenușie” a social-democraților.
Libertatea reamintește că Neacșu a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 6 luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, după ce și-a angajat fiica la biroul parlamentar. Ulterior, Neacșu a fost reabilitat.
România se află într-o criză politică începută pe 20 aprilie, după retragerea sprijinului PSD pentru premierul PNL Ilie Bolojan, urmată de demisiile miniștrilor PSD și de trecerea moțiunii de cenzură depuse de PSD și AUR, pe 5 mai, care a dus la căderea Guvernului Bolojan.
După trei nominalizări eșuate pentru funcția de premier, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe 5 octombrie pe Luca Niculescu. Potrivit informațiilor din articol, guvernul propus de acesta – cu 11 miniștri PSD – are „șanse mari” să treacă la votul din Parlament, programat pe 20 octombrie.
Recomandate
PSD spune că Programul de guvernare 2026–2028 include măsuri cu impact direct asupra lichidității firmelor , în special plata facturilor restante ale statului în maximum 90 de zile și reducerea cu 25% a birocrației pentru mediul de afaceri, potrivit Digi24 . Partidul afirmă că toate solicitările transmise premierului desemnat Luca Niculescu „se regăsesc” în documentul depus joi la Parlament. Pe lângă componenta economică, PSD enumeră și măsuri sociale și de cheltuieli publice, prezentate ca priorități pentru perioada 2026–2028: indexarea pensiilor, eliminarea contribuției la sănătate (CASS) pentru mame și veterani, finanțarea urgentă a spitalelor și a serviciilor esențiale, precum și aplicarea integrală a planului de stimulare economică propus de partid. Ce înseamnă pentru companii: termene de plată și birocrație În zona relevantă pentru mediul de afaceri, comunicatul PSD indică două direcții principale: plata facturilor datorate de stat către companii în cel mult 90 de zile; reducerea cu 25% a birocrației pentru mediul de afaceri. Dacă aceste măsuri ar fi implementate, efectul imediat ar viza fluxurile de numerar ale firmelor care lucrează cu statul și costurile administrative (timp și resurse) asociate conformării și interacțiunii cu instituțiile. Context politic și justificarea „schimbării de direcție” PSD susține că acceptarea integrală a solicitărilor ar confirma o schimbare de direcție după demiterea Guvernului Bolojan , demitere inițiată de partid. În comunicat, PSD leagă această schimbare de necesitatea unor măsuri de „relansare economică”, după o perioadă descrisă drept austeritate, despre care afirmă că ar fi dus la recesiune, scăderea producției industriale și pierderea a aproximativ 70.000 de locuri de muncă. Totodată, PSD justifică participarea la guvernare prin nevoia de stabilitate politică și economică și lansează un apel către partidele parlamentare să reducă disputele și să se concentreze pe problemele economice și sociale. Reacția piețelor invocată de PSD, fără demonstrație în comunicat În sprijinul mesajului, PSD invocă evoluții recente pe piețele financiare: creșterea indicelui BET al Bursei de Valori București și scăderea dobânzilor la titlurile de stat la cel mai redus nivel din ultima lună. În același material se precizează însă că, în comunicat, această legătură este prezentată ca reacție favorabilă a investitorilor la intrarea PSD la guvernare, „fără ca… să fie demonstrată” explicit. [...]
Guvernul a ridicat plafonul amenzilor CNA până la 440.000 de lei , o schimbare de reglementare care crește semnificativ riscul financiar pentru posturile TV și radio sancționate pentru încălcarea Legii audiovizualului, potrivit Digi24 . Decizia actualizează limitele amenzilor contravenționale în funcție de inflația cumulată de la ultima actualizare, din 2009. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu , a spus că hotărârea folosește ca reper evoluția indicelui inflației, iar noile plafoane pot ajunge la 440.000 de lei. „Este o hotărâre care actualizează cuantumul amenzilor contravenționale aplicate pentru nerespectarea unor prevederi ale Legii audiovizualului în funcție de evoluția indicelui inflației. Este vorba despre raportarea la inflația cumulată de la ultima stabilire a cuantumului acestor amenzi, în anul 2009.” Ce se schimbă: noile intervale de sancțiuni Pentru faptele prevăzute la articolul 90, alineatul 2, amenzile cresc de la 10.000–200.000 de lei la 22.000–440.000 de lei. În această categorie intră, între altele: difuzarea serviciilor media audiovizuale cu încălcarea legii; folosirea tehnicilor subliminale în comunicările comerciale; publicitatea mascată; nerespectarea dreptului la replică; retransmisia neautorizată; furnizarea serviciilor media fără licență audiovizuală. Pentru faptele prevăzute la articolul 91, alineatul 3, amenzile cresc de la 5.000–100.000 de lei la 11.000–220.000 de lei, conform notei de fundamentare. Aceste sancțiuni vizează nerespectarea de către furnizori sau distribuitori de servicii media a unor dispoziții ale legii și a deciziilor cu caracter normativ emise de CNA. În anumite situații, legea prevede transmiterea unei somații, cu stabilirea condițiilor și termenelor pentru intrarea în legalitate. De ce contează: inflația din 2009 până în 2026 a dublat plafonul Actualizarea se bazează pe articolul 92 din Legea audiovizualului , care permite Guvernului să modifice limitele amenzilor în funcție de evoluția inflației. Potrivit notei de fundamentare citate de Digi24, indicele total al prețurilor de consum pentru perioada august 2009–august 2026 a fost de 220,17%. Aplicat plafonului anterior de 200.000 de lei (pentru sancțiunile de la articolul 90), rezultă un cuantum actualizat de 440.340 de lei, rotunjit în hotărâre la 440.000 de lei. [...]
Siegfried Mureșan pune sub semnul întrebării capacitatea viitorului Executiv de a livra reforme și de a atrage fonduri europene , susținând că PSD ar urma să trimită în Guvern miniștri mai slabi decât cei propuși anterior de PNL, potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL afirmă că, pentru fiecare dintre cele 11 ministere pe care PSD „vrea să le ocupe acum”, liberalii ar fi propus „miniștri mult mai buni” cu două săptămâni înainte, însă echipa PNL nu a primit votul Parlamentului. Mesajul a fost transmis vineri, într-o postare pe Facebook . În intervenția sa, Mureșan compară nominalizări asociate celor două partide, enumerând perechi de nume pentru portofoliile vizate, și susține că PNL ar fi venit cu „oameni competenți, pregătiți să continue reformele, să reducă risipa, să atragă fonduri europene și să modernizeze statul”. De ce contează: reforme, risipă și bani europeni Miza invocată de Mureșan nu este doar una politică, ci una de guvernare: capacitatea miniștrilor de a implementa reforme și de a gestiona eficient resursele publice, inclusiv prin reducerea risipei și atragerea fondurilor europene. În această logică, el sugerează că formula propusă acum ar putea fi sub nivelul așteptărilor. Ce urmează, în viziunea PNL Mureșan mai spune că „oamenii își doresc un guvern mai bun”, dar că actuala majoritate parlamentară „dorește altceva”. În același mesaj, el leagă perspectiva unui „guvern mult mai bun” de rezultatul alegerilor și de formarea unei majorități „pentru modernizarea României”. „România merită un guvern mult mai bun decât ceea ce ni se propune acum. Pentru a avea un guvern mult mai bun, trebuie să câștigăm alegerile și să formăm o majoritate pentru modernizarea României” [...]
PSD reafirmă că nu susține vânzarea companiilor de stat profitabile și a activelor strategice , dar acceptă listări minoritare la bursă și atragerea de investitori pentru societățile aflate în dificultate, potrivit Digi24 . Miza pentru mediul de afaceri și investitori este că Programul de guvernare 2026–2028 lasă deschisă finanțarea prin piața de capital fără pierderea controlului de către stat, însă fără să indice companii, procente sau calendar. Într-o precizare transmisă vineri, PSD spune că poziția sa este „în concordanță” cu Programul de guvernare 2026–2028 depus la Parlament de premierul desemnat Luca Niculescu și respinge ideea unor contradicții între mesajele partidului și documentul guvernamental. „PSD s-a opus și se va opune vânzării acestor companii profitabile sau din domenii strategice pentru economia națională, precum energia, apărarea sau sectorul bancar. Totodată, PSD nu s-a opus niciodată și nu se va opune atragerii de investitori la companiile de stat aflate în dificultate.” Ce permite programul: listări minoritare, nu „vânzări sub presiune” În capitolul de economie, programul propune reformarea companiilor și regiilor de stat, raportat la rolul lor economic și strategic și la standardele OCDE privind administrarea întreprinderilor publice. Documentul prevede că performanța ar urma să fie evaluată nu doar prin profit, ci și prin calitatea, accesibilitatea și eficiența serviciilor. Pe componenta de privatizare/listare, programul introduce o distincție între: vânzarea activelor strategice profitabile – respinsă „sub presiune bugetară” și „fără o evaluare corectă”; listarea la bursă a unor pachete minoritare de acțiuni – menținută ca opțiune, „pe modelul societăților din energie deja listate”. „Nu vindem active strategice profitabile sub presiune bugetară și fără o evaluare corectă, dar păstrăm posibilitatea listării unor pachete minoritare, pe modelul societăților din energie deja listate.” Programul mai notează, în capitolul Finanțe, că societățile cu participații ale statului ar urma să devină mai transparente, cu păstrarea controlului strategic. Totuși, documentul nu nominalizează companii , nu indică procente și nu include un calendar pentru eventuale listări. Companiile cu pierderi: rating public și decizii în maximum șase luni Pentru companiile de stat aflate în dificultate, programul descrie un mecanism de evaluare a performanței care ar urma să stea la baza deciziilor de redresare, atragere de investitori sau încetare a activității. Concret, pentru companiile cu pierderi doi ani consecutivi este prevăzută: o analiză independentă; un rating public de la A (performanță solidă, fără nevoie de sprijin public) la E (neviabile); metodologie aprobată de AMEPIP și rapoarte publicate integral. Pentru companiile încadrate la D sau E , autoritatea tutelară ar urma să decidă, în cel mult șase luni , între plan de restructurare, parteneriat public-privat sau lichidare. Pentru cele cu pierderi trei ani consecutivi , fără contract de serviciu public care să justifice continuarea, programul prevede declanșarea ieșirii din portofoliul statului, iar pentru companiile cu capital propriu negativ care nu mai pot fi redresate – intrarea în insolvență, cu un plan social pentru angajați. Programul mai prevede că măsuri precum capitalizarea, garanțiile sau conversia creanțelor nu ar urma să fie aprobate fără plan de viabilitate, termene și responsabil desemnat, iar rezultatele și indemnizațiile ar urma să fie publicate printr-un sistem național administrat de AMEPIP. Transporturi: opțiuni de listare minoritară și investitori, fără selecție explicită Posibilitatea listării la bursă apare și în capitolul dedicat transporturilor. În termen de 12 luni, fiecare companie din subordinea ministerului ar urma să fie încadrată într-un regim strategic: dezvoltare, listare minoritară, atragere de investitori sau menținerea statutului de monopol natural. Sunt menționate ca ținte pentru reorganizare și profesionalizarea conducerii: CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, TAROM, ROMATSA și administrațiile portuare, însă programul nu precizează care dintre acestea ar putea fi listate sau ar putea atrage investitori. Context politic: disputa din aprilie 2026 și proiectul PL-x 376/2026 PSD amintește disputa din aprilie 2026 cu Guvernul Bolojan și vicepremierul Oana Gheorghiu, când partidul spune că a cerut retragerea planurilor privind vânzarea unor pachete de acțiuni la Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank , pe motiv că ar fi fost evaluate sub potențial. Partidul invocă și proiectul legislativ PL-x nr. 376/2026 , inițiat de PSD, care propune interzicerea înstrăinării acțiunilor deținute de stat până la 31 decembrie 2027 , cu excepții pentru companii cu pierderi timp de cinci ani consecutivi sau aflate în insolvență, stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă. „Nu există nicio contradicție între pozițiile exprimate anterior de PSD pe acest subiect și angajamentele asumate acum prin Programul de guvernare. PSD a fost și rămâne consecvent: companiile de stat profitabile și din domeniile strategice nu trebuie vândute!” [...]
Franța s-a oferit să trimită echipamente în România pentru a crește securitatea la Marea Neagră, ca soluție temporară până la livrarea dotărilor comandate de statul român prin programul SAFE , potrivit Știrile Pro TV . Mesajul a fost transmis de președintele Nicușor Dan după discuțiile de la Bruxelles, în contextul unor atacuri recente cu drone în zonă. Președintele a spus că România a cerut sprijin aliaților „până când echipamentele pe care noi le-am comandat pe SAFE vor veni în România”, iar partea franceză ar fi răspuns în 24 de ore, inclusiv prin discuții tehnice pentru a înțelege „mai bine care sunt necesitățile” de la Marea Neagră. Declarațiile sunt atribuite de publicație agenției Agerpres. De ce contează: un „gol” de capabilități până la livrările SAFE Nicușor Dan a indicat că livrarea echipamentelor contractate prin SAFE ar urma să dureze între un an și jumătate și doi ani și jumătate, „conform contractelor” semnate. Până atunci, România mizează pe sprijin punctual din partea aliaților, pe modelul intervențiilor de anul trecut, când au existat probleme la Dunăre cu drone deviate dinspre Ucraina. În acel episod, șeful statului a amintit că România a fost ajutată de șase țări: Statele Unite, Franța, Italia, Spania, Slovacia și Portugalia. Acum, spune el, situația este „exact aceeași”, dar cu o amenințare nouă: drone aeriene și navale în proximitatea navelor care circulă aproape de țărmul românesc. Contextul imediat: incidente raportate de nave în apropierea țărmului În același context, două nave ar fi raportat incendii la bord, miercuri seară și joi dimineață, după ce ar fi fost atacate de drone. Una dintre nave se afla în apele României, la aproximativ 15 kilometri de țărm, conform informațiilor prezentate. Președintele a susținut că, odată finalizate contractele și livrările prin SAFE, România ar urma să obțină „o protecție permanentă” la Marea Neagră. În acest moment, însă, detaliile despre tipul de echipamente oferite de Franța și calendarul concret al livrării nu sunt precizate în material. [...]
Polonia și Germania blochează ideea SUA de a folosi activele rusești înghețate ca monedă de negociere , insistând că decizia trebuie să rămână la nivel european, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare și control: cine stabilește soarta unor fonduri rusești de ordinul sutelor de miliarde de euro aflate în instituții financiare din UE. Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a avut una dintre cele mai dure reacții, respingând explicit posibilitatea returnării activelor înghețate către Moscova. „Peste cadavrele noastre” În același registru, cancelarul german Friedrich Merz a susținut că deciziile privind activele înghețate în Europa trebuie luate de europeni, nu în afara UE. Ce active sunt în joc și de ce contează În Uniunea Europeană rămân înghețate peste 210 miliarde de euro din activele băncii centrale a Rusiei , ca urmare a invaziei pe scară largă a Ucrainei din 2022. Conform informațiilor citate de Digi24, Washingtonul ar vedea aceste fonduri drept un potențial instrument de negociere în discuțiile de pace, însă guvernele europene se opun deblocării, argumentând că Rusia trebuie menținută sub presiune. Din perspectiva UE, disputa nu este doar politică, ci și una de autoritate asupra unor active aflate în jurisdicție europeană, cu implicații directe pentru arhitectura sancțiunilor și pentru credibilitatea regimului de înghețare a activelor. Ce arată conflictul transatlantic Divergența evidențiază, potrivit aceleiași surse, diferențe între Washington și aliații europeni privind modul în care Rusia poate fi adusă la masa negocierilor și cum poate fi obținută o soluție „durabilă” a conflictului. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pașii următori sau un calendar de decizie, rămâne de urmărit dacă presiunile SUA vor continua și în ce formă ar putea fi discutată, la nivel european, utilizarea acestor active în contextul negocierilor de pace. [...]
