Știri
Știri din categoria Diverse
PNL și USR încearcă să repună în circuitul public informațiile despre averile demnitarilor, printr-un amendament la noua lege a integrității care ar obliga publicarea unei „declarații de interese financiare” generate de Agenția Națională de Integritate (ANI), potrivit Digi24. Miza este una de reglementare: forma trimisă de Guvern la Parlament păstra declarațiile de avere la secret, iar amendamentul ar schimba din nou nivelul de transparență.
Amendamentul depus de parlamentari PNL împreună cu USR introduce obligația depunerii unei declarații de interese financiare „pentru toți demnitarii și pentru persoanele care exercită funcții publice de autoritate”, inclusiv pentru Președintele României, prim-ministru, parlamentari și conducerea unor instituții precum ASF, Avocatul Poporului, BNR, Consiliul Concurenței sau CSM, conform anunțului PNL citat de publicație.
Potrivit amendamentului, declarațiile ar urma să devină publice în maximum 60 de zile de la generarea lor de către ANI, prin platforma e-DAI.
„Considerăm că România are nevoie de standarde solide de integritate și de un control eficient al conflictelor de interese. Prin urmare, PNL solicită tuturor parlamentarilor să susțină, în această sesiune extraordinară, noua lege a integrității și amendamentul privind declarațiile de interese financiare.”
În varianta ajunsă la Parlament din partea Guvernului, declarațiile de avere rămâneau nepublice, după ce o prevedere similară fusese eliminată în negocierile ulterioare purtate de PNL, USR și UDMR asupra proiectului, arată Digi24.
Publicația notează și că măsura se regăsea în varianta inițială a legii, redactată în timpul negocierilor purtate de Radu Marinescu (PSD) cu reprezentanții ANI.
Documentul consultat de Digi24 indică faptul că această „declarație de interese financiare” nu ar echivala cu o transparentizare completă: nu ar include sumele fixe din conturile demnitarilor, ci doar praguri în care s-ar încadra veniturile. În consecință, niciuna dintre variante nu ar readuce situația de dinainte de 2025, când politicienii erau obligați să își facă averile publice, potrivit aceleiași surse.
În plus, Digi24 menționează că, potrivit Snoop.ro, UDMR ar fi cerut ca informațiile legate de averi să nu fie publicate, invocând oficial motive de constituționalitate.
Recomandate
Parlamentul intră în sesiune extraordinară pentru a debloca jaloane PNRR, cu efect direct asupra cadrului de reglementare și a unor proiecte cu impact în administrație și fiscalitate, potrivit Digi24 . Senatul și Camera Deputaților se reunesc în perioada 27–31 iulie, într-un format hibrid, pentru a adopta mai multe acte normative considerate necesare îndeplinirii angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Sesiunea este organizată cu un calendar accelerat: la Camera Deputaților, prima ședință de plen este programată luni de la ora 10:00, iar în următoarele două zile activitatea se mută în principal în comisii. Miercuri ar urma votul în plen pentru proiectele care ajung între timp de la Senat. La Senat, lucrările încep tot luni, cu comisii, urmate de plen de la ora 14:00, iar ulterior senatorii vor analiza și proiectele adoptate de Camera Deputaților, acolo unde sunt cameră decizională. Pachetul de legi: urbanism, administrație, fiscalitate și un acord de împrumut cu UE Pe lista proiectelor menționate ca prioritare se află: Codul Urbanismului , care urmează să fie dezbătut la Camera Deputaților în calitate de for decizional; proiectul a fost adoptat tacit de Senat. Modificări privind cariera funcționarilor publici și gestionarea personalului contractual, prin schimbări la Codul administrativ (în dezbaterea Senatului). Un mecanism de recompensare a performanței pentru personalul din administrația fiscală și vamală (ANAF și Autoritatea Vamală), proiect aflat la Senat, cu vot final la Camera Deputaților. Acordul de împrumut SAFE dintre Uniunea Europeană și România, care intră la Camera Deputaților ca primă Cameră sesizată și merge apoi la Senat, for decizional. Recompense la ANAF și Vamă, legate de încasări suplimentare la buget Unul dintre proiectele cu impact operațional în zona de colectare este legea care introduce un mecanism de recompensare a performanței pentru angajații ANAF și ai Autorității Vamale. Conform proiectului descris, aceștia ar putea primi recompense în funcție de încasările suplimentare aduse la bugetul de stat , iar decizia finală revine Camerei Deputaților. TVA la locuințe: schimbări propuse după blocajul ANCPI Pe agenda Senatului mai sunt două propuneri legislative care modifică Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Inițiativele urmăresc să rezolve probleme apărute după blocajul sistemului ANCPI , care a afectat aplicarea cotei reduse de TVA pentru locuințe , potrivit informațiilor din articol. Alte proiecte pe ordinea de zi Camera Deputaților mai are în dezbatere, ca primă Cameră sesizată: proiectul privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire ; proiectul pentru consolidarea legislației în domeniul integrității ; proiectul de modificare a OUG nr. 39/2026 privind acordarea primei de carieră didactică; un proiect de modificare a articolului 652 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în sănătate. După votul deputaților, primele trei inițiative din această listă (decarbonizare, integritate, SAFE) ar urma să ajungă la Senat, care este for decizional. În funcție de ritmul din comisii și de traseul între Camere, adoptările pot fi finalizate în această săptămână, însă sursa nu indică un rezultat garantat pentru fiecare proiect. [...]
Traian Băsescu acuză că alegerile din 2024 au slăbit instituțiile și au alimentat criza politică , susținând că soluțiile de guvernare negociate „în afara cadrului constituțional” au devenit o practică după acel scrutin, potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat postului, fostul președinte spune că România a ajuns „într-o situație caraghioasă” și pune în centrul criticilor tandemul PSD–PNL. Băsescu afirmă că tensiunile dintre președintele Nicușor Dan și partidele aflate la guvernare sunt secundare față de problema respectării Constituției. „Eu am avut fractură cu PSD-ul și cu PNL-ul timp de zece ani. Nu fractura este problema. Problema este respectarea Constituției.” Alegerile din 2024, „un an negru”, și efectul asupra guvernării Fostul șef al statului califică 2024 drept „un an negru pentru democrația românească” și susține că alegerile parlamentare „au fost falsificate”, iar rezultatul nu ar fi fost urmat de „soluțiile politice” corespunzătoare. În interpretarea sa, miza ar fi fost menținerea la putere a PSD și PNL. „Le-a fost luat românilor dreptul de a avea alegeri cinstite, alegeri corecte. Avem efectele acum.” În același context, Băsescu invocă drept exemple comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare și alianța electorală PSD–PNL, pe care le consideră factori care au afectat procesul democratic. „Formule” în afara Constituției și instituții slăbite Băsescu susține că, după 2024, statul a fost slăbit prin decizii politice pe care le consideră neconstituționale și prin apariția unor aranjamente de putere care nu ar avea acoperire în legea fundamentală. „Apar formule care nu există în Constituție, precum «Coaliția» care decide tot sau ideea unui guvern de armistițiu ori a unor formule negociate în afara cadrului constituțional.” Distincția între scrutinul prezidențial și cel parlamentar Deși critică alegerile din 2024, Băsescu spune că mandatul președintelui Nicușor Dan nu poate fi pus sub semnul întrebării, argumentând că procesul electoral pentru funcția de președinte „s-a reluat de la zero, în condiții curate”. În schimb, afirmă el, primarii și parlamentarii ar fi „rezultatul acelor fraude”. Ținta politică: PSD, Grindeanu și Bolojan Pe fondul disputei din coaliție, fostul președinte respinge ideea că actuala criză ar fi fost provocată exclusiv de conflictul dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan. În opinia sa, tensiunile ar fi pornit din PSD, indicându-l pe Sorin Grindeanu . Totodată, Băsescu reia criticile la adresa lui Ilie Bolojan, amintind episoade din trecutul politic, inclusiv poziționările acestuia în perioadele suspendării sale din funcția de președinte. [...]
Soția purtătorului de cuvânt al Kremlinului cere anularea sancțiunilor UE și despăgubiri de peste 2 milioane de euro , într-un demers care testează în instanță criteriile și justificarea listelor de sancțiuni ale Uniunii, cu potențiale implicații de reglementare pentru regimul restrictiv aplicat după invazia Rusiei în Ucraina, potrivit Digi24 . Tatiana Navka, campioană olimpică la patinaj artistic și soția lui Dmitri Peskov, a cerut în fața instanței Uniunii Europene ridicarea sancțiunilor și plata unei despăgubiri de peste 2 milioane de euro, conform informațiilor despre acțiunea sa în justiție publicate în Jurnalul Oficial al UE . Sancțiunile au fost impuse după declanșarea războiului pe scară largă din Ucraina, în 2022. Motivele invocate de UE au vizat legăturile sale cu „o persoană care susține acțiuni care amenință integritatea teritorială a Ucrainei”, precum și faptul că, potrivit UE, Navka ar fi fost coproprietară a unor companii și a unor proprietăți imobiliare în Crimeea anexată. Ce cere în instanță și pe ce își bazează acțiunea În cererea de chemare în judecată, Navka susține că Consiliul UE nu ar fi avut motive suficiente pentru includerea sa pe „lista neagră”. Documentul menționează și argumente legate de drepturi fundamentale, inclusiv că restricțiile i-ar încălca dreptul la demnitate umană și dreptul la respectarea vieții de familie, în ceea ce o privește pe ea și pe copiii ei. La capitolul despăgubiri, Navka solicită: aproape 135.000 de euro (aprox. 675.000 lei) pentru prejudiciu material; peste 1,9 milioane de euro (aprox. 9,5 milioane lei) pentru prejudiciu moral. Context: val de contestări ale sancțiunilor Acțiunea a fost depusă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene la sfârșitul lunii mai, împreună cu acțiuni similare ale miliardarului Roman Trocenko și ale cântăreței Polina Gagarina, mai notează publicația. În același context, o femeie numită Ignatova, despre care se afirmă că ar fi soția sau fiica vitregă a șefului corporației de stat Rostec, Serghei Chemezov, ar fi decis, de asemenea, să conteste sancțiunile. Materialul menționează că ambele (soția lui Chemezov și Anastasia Ignatova) se află sub sancțiuni UE din 2022 și dețin active importante, inclusiv venituri declarate de aproximativ 24 de milioane de dolari (aprox. 110 milioane lei) anual pentru soția lui Chemezov și active de „sute de milioane de dolari” pentru Ignatova, inclusiv iahtul „Valerie”, evaluat la aproximativ 140 de milioane de dolari (aprox. 640 milioane lei). De ce contează Dincolo de cazul individual, astfel de acțiuni în instanță pun presiune pe modul în care UE își motivează și își apără juridic sancțiunile: dacă argumentația și probele invocate nu rezistă controlului judiciar, pot apărea precedente care să complice menținerea sau extinderea listelor de sancțiuni, inclusiv în dosare cu miză politică și economică ridicată. [...]
România ridică nivelul răspunsului diplomatic față de Rusia după incidentele cu drone, prin declararea unui diplomat rus persona non grata și chemarea la București, pentru consultări, a ambasadorului român de la Moscova, potrivit Digi24 . Măsurile vin după ce Armata Română a doborât trei drone care „ar fi fost de proveniență rusească”, în intervalul 24–26 iulie 2026. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunță că ambasadorul Federației Ruse la București a fost convocat luni, 27 iulie, la sediul instituției, din dispoziția ministrului Oana Țoiu . În cadrul întâlnirii, partea română a transmis un „protest ferm” față de „violările repetate” ale spațiului aerian al României, pe care MAE îl descrie și ca spațiu aerian al NATO și al Uniunii Europene. Un element central invocat de MAE este prezentarea către ambasadorul rus a unor fragmente ale unei drone distruse pe teritoriul României. Potrivit comunicării citate de Digi24, investigațiile derulate de Parchet au confirmat oficial că respectivele componente sunt de proveniență rusească. Ce măsuri concrete a anunțat MAE România a notificat oficial partea rusă cu privire la două decizii: declararea ca „inacceptabil” a unui membru al misiunii Federației Ruse la București, cu obligația de a părăsi România în termen de 5 zile (măsură echivalentă cu persona non grata); chemarea la București, pentru consultări, a ambasadorului României în Federația Rusă. De ce contează: escaladare controlată, cu efecte directe asupra relației bilaterale Decizia de a expulza un diplomat și de a chema ambasadorul pentru consultări indică o trecere de la protest diplomatic la măsuri cu impact operațional asupra canalelor de comunicare bilaterală. MAE susține că responsabilitatea pentru incidente revine „exclusiv” Federației Ruse și afirmă că România își va coordona răspunsul „îndeaproape” cu aliații și partenerii din NATO și UE. În comunicarea citată, MAE mai precizează că România rămâne angajată să adopte „toate măsurile necesare” pentru protejarea securității naționale și a cetățenilor. [...]
Portul Constanța introduce, din 28 iulie, două sisteme autonome pentru detectarea și monitorizarea dronelor maritime , într-o măsură care vizează protecția infrastructurii critice și creșterea siguranței operațiunilor din port, potrivit Digi24 . Echipamentele vor fi amplasate la digurile de nord și sud, iar administratorul portului susține că funcționarea lor nu va afecta siguranța navigației. Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (CN APMC) a transmis că cele două sisteme autonome maritime Triton sunt specializate în detecția și monitorizarea dronelor maritime și vor fi supravegheate și operate de specialiștii companiei americane Ocean Aero Inc ., producătorul lor. Ce se schimbă operațional în Portul Constanța CN APMC indică drept obiective principale „identificarea celor mai eficiente soluții pentru protejarea acvatoriului portuar” și creșterea capacității de răspuns la riscuri de securitate. În același timp, compania afirmă că măsura urmărește creșterea nivelului de securitate și a gradului de siguranță pentru companiile care își desfășoară activitatea pe platforma portuară. Decizia vine la mai mult de o lună și jumătate după incidentul în care o dronă maritimă ucraineană a explodat în Portul Constanța, conform informațiilor prezentate de Digi24. Capabilitățile sistemelor Triton, potrivit administratorului portului Conform CN APMC, Triton poate opera atât la suprafață, cât și sub apă, inclusiv prin scufundare autonomă pentru colectarea de date. Caracteristicile menționate includ: autonomie de peste 30 de zile la suprafață, folosind energie solară și eoliană; viteză la suprafață de până la 5 noduri marine (peste 9 km/h); autonomie sub apă de 10 zile la 2 noduri marine (circa 3,7 km/h). Sistemele urmează să devină funcționale începând de marți, 28 iulie 2026, iar CN APMC susține că vor opera cu respectarea măsurilor de securitate necesare, fără impact asupra siguranței navigației. [...]
Bloggerul rus Ilya Remeslo, aflat în arest preventiv, a fost transferat la Institutul de Psihiatrie „Serbski”, un episod care ridică din nou semne de întrebare privind folosirea psihiatriei în cazuri cu miză politică în Rusia , potrivit Digi24 . Informația a fost transmisă agenției TASS de o sursă descrisă drept „apropiată mediilor medicale” și a fost confirmată de avocatul lui Remeslo, Serghei Badamșin. Apărătorul nu a precizat motivul transferului. Badamșin a publicat pe Telegram o fotografie la intrarea în institut și a relatat un incident în care persoanei care i-a înmânat lui Remeslo un pachet i-ar fi fost confiscat pașaportul, fără a fi restituit timp de o oră și jumătate. Dosar penal pentru „știri false” despre armată La mijlocul lunii iulie, Remeslo a fost percheziționat și reținut sub acuzația de răspândire de „știri false” despre armată, în baza articolului 207.3, alineatul 2 din Codul Penal al Federației Ruse. Potrivit unor surse RBC citate în material, cazul ar avea legătură cu postări de pe canalul său de Telegram. Pe 17 iulie, Tribunalul Raional Basmanny din Moscova a decis plasarea lui în arest preventiv. Avocatul a mai spus că pentru 24 iulie era programată examinarea recursurilor împotriva deciziei de arestare. Context: criticile la adresa lui Putin și un precedent de internare În martie, Remeslo a publicat pe Telegram postări în care l-a criticat dur pe Vladimir Putin și a cerut demisia acestuia, solicitând să fie condamnat ca „criminal de război și hoț”. La câteva zile după acele postări, bloggerul a fost internat într-un spital de psihiatrie, din care a ieșit după 30 de zile, conform informațiilor din articol. La finalul lunii aprilie, Remeslo a acordat un interviu Kseniei Sobchak, în care l-a criticat din nou pe Putin și a vorbit despre teama liderilor de opinie de a formula public astfel de acuzații. În același interviu, el a susținut ideea combaterii „putinismului ca fenomen” și a avansat scenariul unei „lovituri de stat palatinale silențioase”, pe care a spus că ar putea-o conduce premierul Mihail Mișustin. Remeslo era cunoscut și înainte de războiul din Ucraina pentru acțiuni împotriva lui Alexei Navalnîi: materialul menționează că, în urma unui denunț al său, a fost deschis un dosar penal pentru fraudă legat de donațiile pentru campania prezidențială din 2017 a fondatorului FBK. Într-un interviu, Remeslo a afirmat că îi pare rău că Navalnîi a fost ucis în închisoare. [...]
