Știri
Știri din categoria Diverse
Disputa politică pe „cine a votat taxele” riscă să blocheze predictibilitatea fiscală, într-un moment în care România încearcă să țină sub control deficitul bugetar, potrivit Digi24. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că măsurile fiscale adoptate în guvernarea Ilie Bolojan au trecut „inclusiv cu votul din coaliție al PSD”, partid care, spune el, acuză acum că Bolojan „a sărăcit” România.
Pîslaru afirmă, într-o postare pe Facebook, că PSD ar face „manipulare” prin mesajul că guvernarea Bolojan ar fi dus la „o sărăcire agresivă” și leagă situația bugetară de perioada guvernării Ciolacu (2023–2025). În acest context, el invocă un deficit bugetar de 9,3%, pe care îl descrie drept cel mai mare din Uniunea Europeană, și spune că ministrul Finanțelor l-ar fi avertizat pe premier „de nu mai puțin de șase ori” în legătură cu o „criză majoră”.
În mesajul citat, Pîslaru susține că măsurile luate de guvernarea Bolojan au fost „urgente” pentru a evita „blocajul economic” și că, fără ele, România ar fi ajuns „în junk” (categorie de rating nerecomandată investițiilor) și în „incapacitate de plată”, făcând o comparație cu Grecia. Tot el afirmă că aceste măsuri au afectat și „categorii vulnerabile”.
Ministrul interimar mai spune că Ilie Bolojan ar fi „salvat PNRR-ul” și ar fi finalizat „investiții cheie” care au susținut economia și ar fi facilitat reducerea deficitului bugetar, fără a detalia în material care au fost proiectele sau măsurile concrete.
Pîslaru insistă că PSD a participat la adoptarea pachetului fiscal în coaliție, iar acum ar încerca să transfere costul politic al măsurilor către Bolojan. În același mesaj, el afirmă că „propaganda nu mai funcționează” și că românii „nu mai vor să trăiască pe datorie”.
„Toate măsurile fiscale luate de guvernarea Bolojan au fost adoptate inclusiv cu votul din coaliţie al PSD, cel care astăzi clamează că Bolojan «a sărăcit» România.”
În lipsa unor detalii suplimentare în articol despre ce măsuri fiscale sunt vizate punctual și ce calendar au avut, rămâne de urmărit dacă disputa din coaliție se traduce în schimbări de direcție sau întârzieri în politica fiscală, cu efecte asupra stabilității bugetare și a predictibilității pentru companii și contribuabili.
Recomandate
Criticile lui Ludovic Orban la adresa desemnării lui Luca Niculescu indică un risc de guvernare fără sprijin politic asumat , cu potențiale blocaje în adoptarea și implementarea măsurilor, potrivit Digi24 . Fostul premier a spus, în direct la Digi24, că nominalizarea nu ar fi „potrivită” și l-a descris pe Niculescu drept „premierul nimănui”. Orban a argumentat că, „în orice democrație”, premierul și Guvernul ar trebui să țină cont de votul popular și să se sprijine pe partide care își asumă guvernarea pe baza unui program, inclusiv în formule de coaliție. În această logică, el susține că desemnarea ar viza o persoană „care nu reprezintă pe nimeni” și care nu ar avea „un sprijin clar, asumat, transparent”. Ce consecințe vede Orban: învestire posibilă, susținere fragilă Fostul premier afirmă că, chiar dacă Luca Niculescu ar obține voturile necesare pentru învestire, Executivul ar rămâne fără o bază politică solidă în Parlament și fără „răspundere” politică reală. „Luca Niculescu chiar dacă primește voturile de învestire, nici el și nici miniștrii lui nu o să aibă vreo răspundere și niciun partid nu va susține actul de guvernare.” În scenariul descris de Orban, PSD ar urma să se poziționeze în opoziție imediat după învestire și să se „desolidarizeze” de măsurile Guvernului, ceea ce ar reduce capacitatea Executivului de a pune în practică programul de guvernare. Contextul politic invocat: ruptura coaliției și acuzații la adresa PSD și AUR Orban leagă dificultatea formării și funcționării guvernării de decizia PSD de a „face praf coaliția de guvernare”, într-un „moment de cumpănă” pentru România, susținând că, în aceste condiții, guvernarea devine „foarte dificilă”. În același timp, el a lansat o comparație între PSD și AUR, afirmând că ar fi „pe aceeași gândire politică”, și a invocat episodul unei moțiuni de cenzură depuse împreună de cele două partide. Acuzația privind relația Nicușor Dan – Grindeanu Orban a mai spus că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să îl desemneze „din prima” pe Sorin Grindeanu și a susținut că ar exista o înțelegere între cei doi, motiv pentru care Grindeanu ar fi fost „protejat” de o desemnare care l-ar fi expus unui eșec politic. Potrivit lui Orban, o eventuală guvernare PSD cu Grindeanu premier sau un eșec al acestuia în formarea majorității ar fi „dăunat grav” atât României, cât și PSD-ului. [...]
PSD condiționează sprijinul pentru noul guvern de o schimbare a direcției economice , iar partidul respinge explicit varianta unui executiv tehnocrat, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de Sorin Grindeanu după întâlnirea de joi, 8 octombrie, cu premierul desemnat Luca Niculescu , la sediul PSD din București. Grindeanu spune că discuțiile au avut două componente – economică și politică – iar pe partea economică PSD a pus ca „condiție” pentru orice sprijin politic „schimbarea direcției economice”. Liderul social-democrat a susținut că partidul urmărește o „reconfigurare” care să oprească „sărăcirea agresivă a românilor” și a vorbit despre nevoia de „măsuri economice potrivite”, în contextul în care România ar traversa „incertitudini economice”. În același timp, Grindeanu a afirmat că premierul desemnat i-ar fi dat asigurări că „idei esențiale din programul PSD se vor oglindi” în viitorul program de guvernare. PSD așteaptă forma finală a acestui program pentru a vedea „soluțiile pentru oameni și pentru economie” și spune că specialiștii partidului care au lucrat la programul PSD pot participa la un dialog până la definitivarea documentului. Majoritate „asumată”, nu „de conjunctură” Pe componenta politică, șeful PSD a declarat că partidul își dorește „o majoritate asumată” și că „nu ne interesează funcțiile”. În acest context, a făcut un apel către PNL și UDMR să participe la construirea unei „majorități transparente”, dacă se dorește implicarea PSD la guvernare. Grindeanu a avertizat că, în lipsa unei asumări clare din partea celorlalte partide și dacă PSD nu se regăsește în „proiectul pentru economie”, partidul „nu va ezita să spună nu acestui demers politic”. El a mai spus că PSD nu va susține o majoritate „de conjunctură”, chiar dacă aceasta ar putea trece un guvern prin Parlament. De ce respinge PSD un guvern tehnocrat PSD nu susține varianta unui guvern tehnocrat, iar Grindeanu a argumentat că un astfel de executiv ar fi „slab” și ar risca să devină „guvernul nimănui”, invocând experiența de acum 10 ani cu Guvernul Cioloș. În opinia sa, o soluție viabilă presupune „o soluție politică asumată cu o majoritate asumată”, inclusiv pentru momente-cheie precum adoptarea bugetului în Parlament. Ce urmează, potrivit declarațiilor, este finalizarea programului de guvernare al premierului desemnat și clarificarea unei majorități parlamentare care să își asume politic direcția economică și guvernarea. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de disciplină bugetară , iar Ilie Bolojan spune că țintele de deficit pentru 2027 și 2028 „nu sunt negociabile” și că cheltuielile statului nu trebuie să crească, potrivit Digi24 . Mesajul vine înaintea întâlnirii cu premierul desemnat Luca Niculescu , în contextul negocierilor pentru formarea noului Executiv. Bolojan afirmă că România are nevoie „cât mai repede” de un guvern cu puteri depline, care să poată gestiona urgențele de final de an, inclusiv prin rectificare bugetară, și să pregătească bugetul pentru anul viitor. Liderul PNL pune accent pe limitarea cheltuielilor și pe încadrarea în țintele stabilite. Miza economică: costul finanțării și riscul de pierdere a încrederii piețelor În argumentația sa, Bolojan leagă disciplina fiscală de costurile de împrumut ale statului și de percepția creditorilor. El susține că împrumuturile din anii trecuți și dobânzile ridicate au împins în sus datoria publică și au crescut riscul de pierdere a controlului asupra bugetului. În același timp, liderul PNL spune că România se împrumută la dobânzi mai mari pe fondul unui context internațional tensionat, dar și al instabilității politice interne, care ar fi alimentat creșterea „primei de risc” (indicator care reflectă cât de scump se finanțează o țară față de reperele considerate mai sigure). „Fiecare punct procentual plătit în plus la dobânzi înseamnă miliarde de lei anual, bani pe care nu îi mai putem folosi pentru investiţii, sănătate sau educaţie”, explică Bolojan. Condițiile anunțate pentru negocierile cu premierul desemnat Bolojan transmite că mandatul PNL la discuțiile cu Luca Niculescu pornește de la câteva linii roșii: țintele de deficit pentru 2027 și 2028 „nu sunt negociabile”; cheltuielile statului „nu trebuie să crească”; discuția ar trebui să fie despre „modul în care” sunt atinse țintele, nu despre schimbarea lor. El mai afirmă că promisiunile „fără acoperire” generează frustrări și amplifică nemulțumirea și că acesta este un stil de guvernare pe care spune că l-a refuzat și nu îl va accepta. Ce urmează Întâlnirea cu premierul desemnat Luca Niculescu are loc la sediul PNL, iar discuțiile vizează atât ieșirea din criza politică, cât și setarea priorităților bugetare imediate: funcționarea serviciilor publice în ultimele luni ale anului, rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pentru anul viitor. În funcție de rezultatul negocierilor, se conturează și spațiul de manevră al viitorului guvern în privința cheltuielilor și a politicii fiscale. [...]
Administrația SUA schimbă oficial terminologia pentru AI, cu efect direct în documente și comunicare , după ce președintele Donald Trump a cerut înlocuirea expresiei „inteligență artificială” cu „super inteligență”, potrivit Digi24 . Trump a mers mai departe și a spus că cei care continuă să folosească vechiul termen vor fi considerați „inamici”. Într-o postare pe Truth Social, președintele american a transmis că „Casa Albă consideră INAMIC pe oricine folosește termenul Inteligență Artificială în loc de noua și mai precisa expresie, larg acceptată, de Super Inteligență”. Decizia de a renunța la „inteligență artificială” în favoarea „superinteligență” a fost luată la finalul lunii septembrie, când Trump a cerut ca administrația SUA să adopte noua formulare. Motivul invocat de liderul de la Casa Albă este că termenul „artificial” ar face tehnologia să pară „falsă”. Ce se schimbă în practică în administrația americană Digi24 notează că Departamentul de Stat le-a cerut deja diplomaților să folosească noua terminologie în documente, declarații și materiale de presă. Mesajul intern citat indică o aplicare imediată și standardizată: toate referirile la „Artificial Intelligence” trebuie înlocuite cu „Super Intelligence”; abrevierea „SI” urmează să fie utilizată „în toate declarațiile, pozițiile și materialele de presă de acum înainte”. În acest moment, informațiile disponibile din sursă vizează în mod explicit aparatul guvernamental (în special Departamentul de Stat) și comunicarea oficială; nu sunt menționate măsuri similare impuse companiilor private sau altor instituții din afara administrației. [...]
Audierea premierului ungar Peter Magyar într-un dosar de furt redeschide discuția despre imunitate și presiunea penală asupra vârfului politic în Ungaria, după ce Parlamentul de la Budapesta i-a ridicat protecția, potrivit Digi24 . Parchetul central de investigații (KNYF) l-a audiat miercuri seara pe Peter Magyar în legătură cu un incident din 2024, în care este suspectat că ar fi furat un telefon și l-ar fi aruncat în Dunăre. Premierul a spus, într-o postare pe Facebook, că audierea a avut loc la o oră stabilită în prealabil, că a dat o scurtă declarație și că nu a recunoscut fapta. El a adăugat că va informa publicul despre eventuale evoluții, notează MTI, citată de Agerpres . Ridicarea imunității, pasul care a deblocat ancheta Parlamentul ungar i-a ridicat imunitatea lui Magyar la 28 septembrie, după ce adjunctul procurorului general a inițiat procedura pe fondul suspiciunii de furt, iar partidul de guvernământ a convocat o sesiune extraordinară pentru vot. În aceeași sesiune specială a fost ridicată și imunitatea a doi parlamentari de opoziție, foști miniștri în guvernarea Orbán, acuzați de corupție: Balazs Hanko (fost ministru al culturii) și Miklos Sesztak (fost ministru al dezvoltării). Ce susține parchetul despre incidentul din 2024 Potrivit unui comunicat al parchetului emis în septembrie 2024, Magyar se afla într-un club din Budapesta în primele ore ale zilei de 21 iunie, când ar fi luat telefonul unui bărbat care îl filma, iar ulterior „l-a aruncat intenționat în Dunăre”. Parchetul afirmă că fapta întrunește elementele infracțiunii de furt, deși telefonul a fost între timp recuperat și restituit proprietarului. Magyar a comentat anterior că demersurile de ridicare a imunității ar fi o „încercare patetică” a parchetului, pe care îl descrie drept controlat de Fidesz, de a lega „deturnarea de fonduri publice” de o „tentativă de discreditare politică” lansată împotriva sa în 2024, despre care spune că „a eșuat deja de mai multe ori”. În acest stadiu, informațiile publice din articol indică o anchetă penală în curs și o audiere deja efectuată, fără ca premierul să își fi recunoscut vinovăția și fără detalii despre pașii următori ai procurorilor. [...]
Donald Trump încearcă să reducă riscul unei escaladări militare care ar putea împinge în sus prețul petrolului înainte de alegerile din 3 noiembrie , afirmând că SUA nu vor ataca Iranul până după scrutin, potrivit Digi24 , care citează Reuters . Președintele SUA a scris pe Truth Social că Washingtonul poartă „discuții productive” cu Teheranul și a susținut că blocada americană asupra porturilor iraniene rămâne în vigoare, în timp ce petrolul continuă să circule prin Strâmtoarea Ormuz . „Nu vom ataca Iranul în niciun moment înainte de alegerile de la jumătatea mandatului care vor avea loc în Statele Unite pe 3 noiembrie.” De ce contează: petrolul și costul războiului apasă pe campania electorală Miza imediată este una economică și electorală. Digi24 notează că SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului în februarie, iar războiul – „cu un cost lunar de 3 miliarde de dolari” – a devenit o temă-cheie în campania americană. În același timp, Trump a spus în repetate rânduri că se așteaptă ca prețurile petrolului să scadă „brusc” după alegeri, însă, până atunci, prețurile ridicate la benzină și conflictul cu Iranul afectează candidații republicani și le pun în pericol majoritatea în Congres, potrivit informațiilor din articol. Ce urmează: negocieri, Ormuz și o ofertă respinsă În ultimele săptămâni, Iranul și SUA au făcut schimb de propuneri care ar urmări să pună capăt războiului și să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru transportul energetic la nivel global. Trump a respins însă ultima ofertă venită de la Teheran, mai arată Digi24. [...]
