Știri
Știri din categoria Diverse
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de disciplină bugetară, iar Ilie Bolojan spune că țintele de deficit pentru 2027 și 2028 „nu sunt negociabile” și că cheltuielile statului nu trebuie să crească, potrivit Digi24. Mesajul vine înaintea întâlnirii cu premierul desemnat Luca Niculescu, în contextul negocierilor pentru formarea noului Executiv.
Bolojan afirmă că România are nevoie „cât mai repede” de un guvern cu puteri depline, care să poată gestiona urgențele de final de an, inclusiv prin rectificare bugetară, și să pregătească bugetul pentru anul viitor. Liderul PNL pune accent pe limitarea cheltuielilor și pe încadrarea în țintele stabilite.
În argumentația sa, Bolojan leagă disciplina fiscală de costurile de împrumut ale statului și de percepția creditorilor. El susține că împrumuturile din anii trecuți și dobânzile ridicate au împins în sus datoria publică și au crescut riscul de pierdere a controlului asupra bugetului.
În același timp, liderul PNL spune că România se împrumută la dobânzi mai mari pe fondul unui context internațional tensionat, dar și al instabilității politice interne, care ar fi alimentat creșterea „primei de risc” (indicator care reflectă cât de scump se finanțează o țară față de reperele considerate mai sigure).
„Fiecare punct procentual plătit în plus la dobânzi înseamnă miliarde de lei anual, bani pe care nu îi mai putem folosi pentru investiţii, sănătate sau educaţie”, explică Bolojan.
Bolojan transmite că mandatul PNL la discuțiile cu Luca Niculescu pornește de la câteva linii roșii:
El mai afirmă că promisiunile „fără acoperire” generează frustrări și amplifică nemulțumirea și că acesta este un stil de guvernare pe care spune că l-a refuzat și nu îl va accepta.
Întâlnirea cu premierul desemnat Luca Niculescu are loc la sediul PNL, iar discuțiile vizează atât ieșirea din criza politică, cât și setarea priorităților bugetare imediate: funcționarea serviciilor publice în ultimele luni ale anului, rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pentru anul viitor. În funcție de rezultatul negocierilor, se conturează și spațiul de manevră al viitorului guvern în privința cheltuielilor și a politicii fiscale.
Recomandate
PNL lasă deschisă renegocierea „liniilor roșii” față de PSD , pe fondul presiunii de a forma rapid un guvern cu puteri depline, după desemnarea lui Luca Niculescu ca premier, potrivit Libertatea . Mesajul vine de la Marilen Pirtea, președinte interimar al PNL Timiș și consilier onorific al lui Ilie Bolojan , care spune că decizia partidului de a nu vota un guvern din care face parte PSD este „perfectibilă”. Pirtea susține că, în actualul context, partidele pro-europene ar trebui să evite poziționările de tip „linie roșie” încă de la începutul negocierilor și să caute o formulă comună pentru învestirea executivului. În viziunea sa, prioritatea este un guvern „votat cât mai repede”, acceptat de zona pro-europeană și transatlantică. Miza: majoritate parlamentară și guvern cu puteri depline Întrebat cum ar putea trece guvernul Niculescu fără voturile PSD, în condițiile în care atât USR, cât și PNL au anunțat că nu votează un guvern cu PSD, Pirtea afirmă că „PNL va discuta” și că nu exclude nicio variantă, inclusiv revenirea la masa negocierilor a partidelor din fosta coaliție. În același timp, el admite existența unor decizii interne în PNL privind excluderea PSD de la guvernare, dar insistă că „totul e perfectibil” și că discuția ar trebui să pornească de la ce poate ține partidele la masă, nu de la ce le separă. Reacții din PSD și USR: tehnocrați, legitimitate și „consolidare fiscală” Din PSD, Alfred Simonis (președinte PSD Timiș) critică desemnarea lui Luca Niculescu și avertizează că „liniile roșii” ale PNL și USR împing spre un guvern tehnocrat, pe care îl consideră o soluție proastă pentru această perioadă. Simonis spune că, fără legitimitate politică și susținere parlamentară pentru reforme, un guvern cu puteri depline poate ajunge „mai prost decât un guvern demis”. USR, prin Sorin Șipoș (președinte USR Timiș), condiționează discuțiile de respectarea limitelor votate intern, menționând explicit criteriul „fără miniștri PSD sau în spatele cărora se află PSD-ul”. Șipoș pune accent pe continuarea reformelor și pe „ consolidarea fiscală ” – adică reducerea dezechilibrelor bugetare – invocând și mesajele agențiilor de rating privind nevoia de a continua consolidarea și absorbția fondurilor europene. În lipsa unor detalii despre componența viitorului cabinet și despre sprijinul parlamentar concret, rămâne de văzut dacă apelul PNL la flexibilitate se va traduce într-o majoritate de învestitură sau într-un scenariu de guvern tehnocrat, contestat de PSD. [...]
Criticile lui Ludovic Orban la adresa desemnării lui Luca Niculescu indică un risc de guvernare fără sprijin politic asumat , cu potențiale blocaje în adoptarea și implementarea măsurilor, potrivit Digi24 . Fostul premier a spus, în direct la Digi24, că nominalizarea nu ar fi „potrivită” și l-a descris pe Niculescu drept „premierul nimănui”. Orban a argumentat că, „în orice democrație”, premierul și Guvernul ar trebui să țină cont de votul popular și să se sprijine pe partide care își asumă guvernarea pe baza unui program, inclusiv în formule de coaliție. În această logică, el susține că desemnarea ar viza o persoană „care nu reprezintă pe nimeni” și care nu ar avea „un sprijin clar, asumat, transparent”. Ce consecințe vede Orban: învestire posibilă, susținere fragilă Fostul premier afirmă că, chiar dacă Luca Niculescu ar obține voturile necesare pentru învestire, Executivul ar rămâne fără o bază politică solidă în Parlament și fără „răspundere” politică reală. „Luca Niculescu chiar dacă primește voturile de învestire, nici el și nici miniștrii lui nu o să aibă vreo răspundere și niciun partid nu va susține actul de guvernare.” În scenariul descris de Orban, PSD ar urma să se poziționeze în opoziție imediat după învestire și să se „desolidarizeze” de măsurile Guvernului, ceea ce ar reduce capacitatea Executivului de a pune în practică programul de guvernare. Contextul politic invocat: ruptura coaliției și acuzații la adresa PSD și AUR Orban leagă dificultatea formării și funcționării guvernării de decizia PSD de a „face praf coaliția de guvernare”, într-un „moment de cumpănă” pentru România, susținând că, în aceste condiții, guvernarea devine „foarte dificilă”. În același timp, el a lansat o comparație între PSD și AUR, afirmând că ar fi „pe aceeași gândire politică”, și a invocat episodul unei moțiuni de cenzură depuse împreună de cele două partide. Acuzația privind relația Nicușor Dan – Grindeanu Orban a mai spus că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să îl desemneze „din prima” pe Sorin Grindeanu și a susținut că ar exista o înțelegere între cei doi, motiv pentru care Grindeanu ar fi fost „protejat” de o desemnare care l-ar fi expus unui eșec politic. Potrivit lui Orban, o eventuală guvernare PSD cu Grindeanu premier sau un eșec al acestuia în formarea majorității ar fi „dăunat grav” atât României, cât și PSD-ului. [...]
PSD condiționează sprijinul pentru noul guvern de o schimbare a direcției economice , iar partidul respinge explicit varianta unui executiv tehnocrat, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de Sorin Grindeanu după întâlnirea de joi, 8 octombrie, cu premierul desemnat Luca Niculescu , la sediul PSD din București. Grindeanu spune că discuțiile au avut două componente – economică și politică – iar pe partea economică PSD a pus ca „condiție” pentru orice sprijin politic „schimbarea direcției economice”. Liderul social-democrat a susținut că partidul urmărește o „reconfigurare” care să oprească „sărăcirea agresivă a românilor” și a vorbit despre nevoia de „măsuri economice potrivite”, în contextul în care România ar traversa „incertitudini economice”. În același timp, Grindeanu a afirmat că premierul desemnat i-ar fi dat asigurări că „idei esențiale din programul PSD se vor oglindi” în viitorul program de guvernare. PSD așteaptă forma finală a acestui program pentru a vedea „soluțiile pentru oameni și pentru economie” și spune că specialiștii partidului care au lucrat la programul PSD pot participa la un dialog până la definitivarea documentului. Majoritate „asumată”, nu „de conjunctură” Pe componenta politică, șeful PSD a declarat că partidul își dorește „o majoritate asumată” și că „nu ne interesează funcțiile”. În acest context, a făcut un apel către PNL și UDMR să participe la construirea unei „majorități transparente”, dacă se dorește implicarea PSD la guvernare. Grindeanu a avertizat că, în lipsa unei asumări clare din partea celorlalte partide și dacă PSD nu se regăsește în „proiectul pentru economie”, partidul „nu va ezita să spună nu acestui demers politic”. El a mai spus că PSD nu va susține o majoritate „de conjunctură”, chiar dacă aceasta ar putea trece un guvern prin Parlament. De ce respinge PSD un guvern tehnocrat PSD nu susține varianta unui guvern tehnocrat, iar Grindeanu a argumentat că un astfel de executiv ar fi „slab” și ar risca să devină „guvernul nimănui”, invocând experiența de acum 10 ani cu Guvernul Cioloș. În opinia sa, o soluție viabilă presupune „o soluție politică asumată cu o majoritate asumată”, inclusiv pentru momente-cheie precum adoptarea bugetului în Parlament. Ce urmează, potrivit declarațiilor, este finalizarea programului de guvernare al premierului desemnat și clarificarea unei majorități parlamentare care să își asume politic direcția economică și guvernarea. [...]
USR condiționează orice susținere pentru guvernul Luca Niculescu de absența PSD și a unei majorități cu AUR , iar disputa pe eticheta de „tehnocrat” riscă să complice rapid aritmetica parlamentară a învestirii, potrivit Digi24 . Liderul deputaților USR, Diana Stoica , a spus miercuri, la Palatul Parlamentului, că premierul desemnat Luca Niculescu „nu se încadrează în definiția unui tehnocrat”, susținând că acesta ar fi fost sprijinit politic de PSD pe parcursul carierei, inclusiv pentru numirea ca secretar de stat în 2022, o funcție despre care Stoica afirmă că este una politică. Linia roșie a USR: fără PSD și fără o majoritate care include AUR Întrebată dacă USR ar putea susține un guvern condus de Luca Niculescu, Stoica a invocat trei decizii interne ale partidului, deja adoptate, prin care USR a stabilit că nu va vota: un guvern din care face parte PSD; un guvern care include „oameni care au fost susținuți de PSD”. În același timp, Stoica a indicat că USR vrea discuții cu Luca Niculescu despre programul de guvernare și, mai ales, despre majoritatea parlamentară pe care ar urma să se bazeze viitorul executiv. Ea a spus că USR nu vede o majoritate posibilă „decât dacă e și AUR acolo” și a exclus participarea la o astfel de formulă, „alături de extremiști”. Disputa „tehnocrat vs. susținere politică” și ce urmează Stoica a mai afirmat că USR consideră că un guvern ar trebui să fie compus din persoane politice, argumentând că partidele sunt cele validate prin vot pentru a guverna. În acest context, ea a susținut că noțiunea de „tehnocrat” ar fi fost „alterată” în dezbaterea publică și a reiterat că, din perspectiva ei, Luca Niculescu nu poate fi încadrat la „independenți” sau „tehnocrați”, tocmai din cauza sprijinului politic invocat. USR spune că va purta discuții cu Luca Niculescu, iar ulterior, „dacă este nevoie de o nouă decizie”, partidul o va lua. Stoica a adăugat însă că nu crede că USR se află „în acest scenariu”, sugerând că, în forma actuală, susținerea pentru învestire rămâne improbabilă. [...]
SUA și Rusia iau în calcul reluarea gazelor rusești spre Europa, dar sancțiunile și veto-ul Berlinului fac scenariul improbabil pe termen mediu , potrivit Digi24 , care citează surse Reuters. Discuțiile ar include ideea atragerii unui investitor american în proiectul Nord Stream , conductele care alimentau Germania înainte de invazia Rusiei în Ucraina. Potrivit Reuters, la discuții ar fi participat Jared Kushner, trimisul special al SUA și ginerele președintelui Donald Trump, și Kirill Dmitriev, reprezentant special al președintelui rus Vladimir Putin. Cei doi s-ar fi întâlnit în ultimele săptămâni la Moscova și la New York, iar Nord Stream ar rămâne pe agenda contactelor, deși nu este clar în ce măsură subiectul a fost abordat la fiecare întâlnire. Un oficial al Casei Albe a spus că orice acord ar trebui negociat cu DFC (Corporația Americană pentru Finanțarea Dezvoltării Internaționale) și cu Trezoreria SUA și „trebuie să aducă beneficii contribuabililor și companiilor din Statele Unite”. Același oficial a susținut însă că „nu au avut loc discuții recente privind Nord Stream”. Barierele care blochează repornirea Nord Stream Chiar dacă există contacte exploratorii, reluarea livrărilor este descrisă ca puțin probabilă „cel puțin pe termen mediu”, pe fondul mai multor obstacole menționate în material: Sancțiunile SUA și UE : conductele Nord Stream sunt supuse sancțiunilor, ceea ce face ca reluarea activității să fie în prezent ilegală. Poziția Germaniei : guvernul german nu este de acord cu redeschiderea; o purtătoare de cuvânt a Ministerului Economiei și Energiei a precizat că orice redeschidere ar necesita aprobarea Berlinului, iar Germania „nu dorește acest lucru”. Reticența unor state europene : Polonia și statele baltice resping reluarea legăturilor energetice cu Moscova, iar Varșovia ar urmări discuțiile, rămânând ferm împotrivă, potrivit unei persoane familiarizate cu poziția guvernului. Context politic în SUA : Reuters notează că Trump ar putea renunța la sancțiunile americane sau le-ar putea atenua, dar o schimbare ar putea deveni mai dificilă dacă democrații ar prelua controlul asupra Congresului la alegerile de la jumătatea mandatului. Înainte de februarie 2022, Germania își asigura „mai mult de jumătate” din necesarul de gaze din Rusia. Nord Stream a fost scos din funcțiune după reducerea aprovizionării de către Moscova, iar ulterior conductele au fost grav avariate în urma unor explozii subacvatice, în septembrie 2022. Miza economică și disputa de proprietate Reuters mai arată că discuțiile au loc pe fondul neîncrederii europene față de intențiile Rusiei și al temerilor că eventuale acorduri comerciale ar putea întări poziția Moscovei. În Germania, parlamentarul Michael Kellner avertizează asupra riscului unei înțelegeri care „va costa scump Europa”, susținând că „americanii și rușii își vor împărți profiturile”. În plus, structura de proprietate complică orice tranzacție: compania care controlează conductele este deținută în proporție de 51% de Gazprom , iar restul participațiilor aparțin unor entități germane, franceze și olandeze. O sursă citată de Reuters spune că cei doi acționari germani ar vrea să-și păstreze participațiile pentru a menține influența germană în cazul unei vânzări de către Gazprom. Separat, Reuters relatează că Kushner și Dmitriev ar fi discutat și despre vânzarea unui portofoliu de active Lukoil (de la rafinării la stații de benzină), într-un plan care ar implica DFC și investitori din Qatar și Emiratele Arabe Unite, concomitent cu ridicarea sancțiunilor de către autoritățile americane, potrivit surselor agenției. Lukoil și Gazprom nu au răspuns solicitărilor Reuters pentru comentarii. În ansamblu, materialul indică faptul că dimensiunea economică a relației SUA–Rusia este discutată în paralel cu negocierile legate de războiul din Ucraina, însă pentru gazele rusești către Europa rămân bariere majore: sancțiunile, opoziția guvernului german, pozițiile divergente din UE și problema proprietății infrastructurii. [...]
Motivarea Înaltei Curți întărește aplicarea strictă a regimului de integritate, cu efect direct de pierdere a mandatului : judecătorii au publicat explicațiile deciziei definitive prin care Dominic Fritz a rămas fără funcția de primar al Timișoarei, reținând existența unui conflict de interese dovedit de Agenția Națională de Integritate , potrivit Digi24 . Instanța arată că ANI a demonstrat conflictul de interese după ce Fritz a semnat un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) care viza firma unui arhitect care, în campania electorală, îl împrumutase cu bani. Publicarea motivării vine în contextul în care hotărârea este definitivă și produce consecințe administrative și politice imediate. Ce reține instanța despre conflictul de interese În esență, Înalta Curte confirmă concluzia că semnarea documentului a fost făcută în condiții care intră sub incidența regimului de integritate, iar probațiunea ANI a fost considerată suficientă pentru a susține constatarea conflictului de interese. Cazul are relevanță mai largă pentru administrația locală deoarece arată că deciziile procedurale (precum semnarea și înaintarea unor documentații urbanistice) pot declanșa sancțiuni severe atunci când există o legătură financiară anterioară între decident și beneficiarul demersului. De ce contează: efecte de reglementare și risc pentru aleși Publicarea motivării consolidează un precedent de aplicare riguroasă a regulilor privind conflictul de interese în administrația publică, cu impact direct asupra stabilității mandatelor. Pentru aleșii locali, mesajul este că relațiile financiare din campanii pot deveni elemente relevante în evaluarea ulterioară a actelor administrative semnate în exercitarea funcției. În lipsa altor detalii în materialul Digi24 despre pașii administrativi următori la nivelul Primăriei Timișoara, rămâne de urmărit cum va fi gestionată tranziția instituțională și ce decizii vor fi luate pentru continuitatea conducerii executive la nivel local. [...]
