Știri
Știri din categoria Diverse
AUR ia în calcul să boicoteze votul de învestire, ceea ce poate face și mai instabilă o eventuală majoritate pentru guvernul Luca Niculescu, într-un Parlament deja blocat de luni de zile, potrivit Digi24.
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, spune că parlamentarii formațiunii iau în calcul să iasă din sală la votul pentru guvernul Niculescu, dacă premierul desemnat nu își depune între timp mandatul. Peiu afirmă că nu au existat discuții cu Luca Niculescu, invocând poziția președintelui Nicușor Dan, care ar fi spus că nu va exista o majoritate negociată cu AUR.
În evaluarea senatorului AUR, șansele ca premierul desemnat să își formeze echipa și să finalizeze programul de guvernare până joi sunt mici, ceea ce ar putea împinge procesul de învestire într-un nou impas. Peiu susține că, „din ce se vede astăzi”, nu există încă o echipă de miniștri și nici un program de guvernare, iar procedurile necesare (inclusiv audierile) fac dificilă respectarea termenului.
Chiar și în ipoteza în care guvernul ar trece de votul Parlamentului, Peiu anticipează o majoritate instabilă, despre care spune că „nu va rezista mult”. În acest context, el se pronunță în favoarea alegerilor anticipate, argumentând că România ar avea nevoie de o majoritate stabilă pentru a adopta „măsuri raționale” și „destul de profunde”, lucru pe care îl consideră imposibil în actuala configurație parlamentară.
Întrebat direct despre varianta părăsirii sălii la vot, Peiu confirmă că este o opțiune luată în calcul, motivând că AUR ar fi exclus de la participarea la o majoritate parlamentară, situație pe care o califică drept „pe lângă Constituție” și o reacție la „atitudini autoritare”.
Totuși, Peiu afirmă că nu crede că se va ajunge efectiv la momentul votului, tocmai din cauza întârzierilor legate de componența cabinetului și de programul de guvernare.
Potrivit declarațiilor citate, următoarele zile sunt decisive pentru a vedea dacă premierul desemnat poate prezenta lista miniștrilor și programul de guvernare în timp util pentru audieri și vot. În lipsa acestor pași, procesul de învestire riscă să rămână blocat, iar discuția despre o majoritate funcțională — sau despre anticipate — capătă greutate.
Recomandate
PSD ar urma să intre la guvernare într-o formulă care include miniștri tehnocrați la portofolii-cheie , ceea ce poate debloca rapid învestirea Executivului și reduce riscul de alegeri anticipate, potrivit informațiilor publicate de Digi24 . Conform surselor citate, PSD ar urma să intre în Guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu , alături de miniștri tehnocrați propuși de președintele Nicușor Dan pentru Finanțe, Apărare și Externe. În paralel, PNL și UDMR ar urma să voteze în Parlament învestirea noului Executiv, însă liberalii ar rămâne în opoziție. Miza imediată este calendarul strâns al negocierilor: președintele Nicușor Dan le-ar fi transmis liderilor de partid că, dacă până joi nu se ajunge la o înțelegere „transparentă” privind susținerea Guvernului Luca Niculescu, vineri va prezenta decretul de dizolvare a Parlamentului, pentru declanșarea alegerilor anticipate, potrivit acelorași surse. Cum ar funcționa susținerea în Parlament Din informațiile Digi24, scenariul discutat presupune: PSD intră la guvernare, într-o formulă care include și miniștri tehnocrați la Finanțe, Apărare și Externe, propuși de președinte; PNL și UDMR votează învestirea Guvernului Niculescu; PNL rămâne formal în opoziție, dar ar semna un acord de susținere pentru politici considerate „în interesul României”, potrivit declarațiilor lui Ilie Bolojan. O nuanță menționată de sursă este că ar fi luată în calcul o formulă de guvern în care să nu fie cooptați „acei liberali care i se opun lui Ilie Bolojan”, pentru a asigura voturile necesare în Parlament. Decizii așteptate: PSD votează miercuri, lista ajunge joi în Parlament Potrivit informațiilor citate, decizia PSD privind formula de guvernare ar urma să fie oficializată în ședința conducerii extinse programată miercuri (ora 16.00). Până joi, situația ar urma să fie tranșată, când Luca Niculescu ar urma să vină în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor. În acest moment, detaliile finale ale formulei (inclusiv componența completă și condițiile politice ale acordului) rămân neconfirmate public, fiind prezentate de Digi24 ca informații „pe surse”. [...]
Președintele Nicușor Dan pune un termen-limită pentru formarea majorității și le-a transmis liderilor de partide că, dacă până joi nu ajung la o înțelegere „transparentă” pentru susținerea Guvernului Luca Niculescu, vineri va prezenta decretul de dizolvare a Parlamentului, ceea ce ar declanșa alegeri anticipate, potrivit Digi24 . Miza imediată este ieșirea din blocajul politic printr-o decizie cu efect direct asupra calendarului instituțional: fie se coagulează o majoritate care să treacă Executivul în Parlament, fie se intră pe scenariul anticipatelor. Conform informațiilor citate de Digi24, nu va exista o a cincea desemnare de premier dacă Luca Niculescu nu obține susținerea unei majorități. Termenul constituțional pentru Cabinetul Niculescu Luca Niculescu, premier desemnat, are termen limită joi, 15 octombrie, să depună în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor, în baza prevederilor constituționale (10 zile de la publicarea decretului de desemnare, Articolul 103, Alineatul (2) din Constituția României ). În scenariul descris de sursele Digi24, vineri, când premierul desemnat ar urma să-și depună mandatul, președintele ar prezenta decretul de dizolvare a Parlamentului. Digi24 notează că informația a fost prezentată și de Hotnews.ro. Cum arată, la acest moment, aritmetica politică Potrivit surselor Digi24, formula discutată în acest moment ar include: PSD ar urma să intre în Guvernul condus de Luca Niculescu; miniștri tehnocrați propuși de președinte pentru Finanțe, Apărare și Externe; PNL și UDMR ar urma să voteze noul Executiv în Parlament, însă PNL ar rămâne în Opoziție, conform anunțului făcut de Ilie Bolojan; decizia PSD privind formula de guvernare ar urma să fie luată miercuri. În paralel, pozițiile partidelor pe tema anticipatelor sunt divergente: președintele USR, Dominic Fritz, a spus la Digi24 că USR nu va vota Guvernul Niculescu și consideră anticipatele soluția de ieșire din criză; UDMR a susținut în repetate rânduri că anticipatele nu sunt o soluție, invocând riscul creșterii ponderii AUR în Parlament; AUR susține organizarea de alegeri anticipate. De ce dizolvarea Parlamentului este posibilă acum Digi24 reamintește că Articolul 89 din Constituție permite dizolvarea Parlamentului după consultări, dacă Legislativul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. În prezent, condițiile ar fi întrunite după respingerea în Parlament a guvernelor propuse de Adrian Veștea și Siegfried Mureșan, însă președintele a așteptat luni de zile între prima nominalizare și cea a lui Mureșan, mai notează publicația. Contextul crizei: patru desemnări de premier Luca Niculescu este al patrulea premier desemnat de Nicușor Dan, după ce Guvernul Bolojan a fost demis la 5 mai prin moțiune de cenzură, votată de o majoritate PSD-AUR. Înaintea lui Niculescu au fost desemnați: Eugen Tomac (și-a depus mandatul); Adrian Veștea (cabinet respins la votul de învestitură); Siegfried Mureșan (cabinet respins la votul de învestitură). În acest cadru, ultimatumul transmis partidelor mută presiunea pe negocierile de până joi: fie se conturează o majoritate pentru învestirea Guvernului, fie România intră pe procedura anticipatelor, cu efecte directe asupra stabilității politice și a funcționării instituțiilor în perioada următoare. [...]
USR condiționează votul din Parlament de o majoritate asumată și respinge miniștri PSD , ceea ce complică ecuația de învestire și crește riscul unui guvern minoritar cu stabilitate limitată, potrivit Digi24 . Dominic Fritz , președintele USR, a spus că partidul nu va face parte și nu va vota un guvern „unde nu este clar pe ce fel de majoritate se va putea baza”, mai ales dacă include miniștri PSD. În intervenția sa, Fritz a legat explicit refuzul USR de două teme: lipsa unei majorități parlamentare asumate și capacitatea viitorului executiv de a ține sub control „ținte de deficit”, în paralel cu presiunea pentru „a da drumul la bani”, pe care o atribuie PSD. Ce schimbă poziția USR în negocierile pentru Cabinetul Niculescu Mesajul USR fixează o linie roșie: fără miniștri PSD și fără „aranjamente de culise”. În acest cadru, Fritz a indicat că USR va susține „din Parlament soluții bune pentru România”, dar nu va valida politic un executiv care, în opinia sa, nu are o bază de susținere clară. Totodată, liderul USR a spus că există „două abordări diferite” față de PNL, dar a adăugat că formațiunile ar putea colabora în continuare pentru „o guvernare fără PSD și AUR”. PNL: acord de susținere, dar rămâne în opoziție În același context, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că PNL este dispus să semneze un acord cu premierul desemnat Luca Niculescu pentru susținerea politicilor care „servesc interesului României”, precizând însă că PNL va rămâne în opoziție. Această formulă lasă deschisă varianta unui sprijin punctual sau condiționat, fără intrare la guvernare. Stabilitate și scenariul anticipatelor Fritz a calificat un termen de șase luni pentru un guvern condus de Luca Niculescu drept „varianta optimistă” și s-a declarat sceptic că o astfel de construcție ar putea oferi „stabilitate” și „predictibilitate”, mai ales dacă ar exista o „majoritate paralelă PSD-AUR” care să tragă în altă direcție decât guvernul. În consecință, liderul USR a susținut ideea alegerilor anticipate, argumentând că actuala configurație parlamentară ar prelungi „haosul”. „Guvern minoritar PSD”, în lectura USR Fritz a afirmat că formula discutată — cu tehnocrați și miniștri PSD — ar însemna, în realitate, „un guvern minoritar PSD”, chiar dacă ar include și persoane fără „carnet de partid”. El a spus că înțelege raționamentul PNL de a vota învestirea, dar a insistat că PSD ar trebui să-și asume guvernarea și responsabilitatea deciziilor. În lipsa unei majorități asumate și cu USR în afara votului de învestire, miza imediată rămâne dacă premierul desemnat poate strânge sprijin suficient în Parlament pentru un guvern funcțional și pe ce durată. [...]
PNL își condiționează sprijinul pentru învestirea noului guvern, dar refuză coaliția cu PSD , potrivit Digi24 . Președintele PNL, Ilie Bolojan , a transmis luni seară, într-un mesaj publicat pe Facebook, că liberalii nu vor guverna din nou împreună cu PSD, invocând riscul de a „minți” electoratul cu soluții „care nu au cum să funcționeze”. Miza imediată este una operațională: formarea rapidă a unui executiv cu „puteri depline”, în condițiile în care actualul guvern funcționează cu atribuții limitate. Bolojan susține că, după moțiunea de cenzură, PSD i-a cerut să plece din funcție, iar acum îi cere să guverneze, în timp ce „țara are nevoie urgentă” de un guvern învestit. Ce oferă PNL: vot pentru învestire, fără participare la guvernare În mesajul său, liderul PNL spune că partidul este dispus să asigure învestirea unui guvern, chiar dacă nu va face parte din acesta, precizând că i-a comunicat acest lucru premierului desemnat, Luca Niculescu , împreună cu „condițiile noastre de bun-simț”. În scenariul unui guvern tehnocrat, Bolojan indică drept „fezabil” un aranjament în care premierul ar încheia acorduri separate cu fiecare partid, pentru asumarea susținerii unor obiective pe o perioadă determinată, inclusiv adoptarea bugetului pe anul viitor. Linia roșie: fără guvernare comună cu PSD Bolojan reafirmă că PNL nu va guverna din nou împreună cu PSD și argumentează că asocierea ar fi incompatibilă cu ideea de responsabilitate politică și cu recâștigarea încrederii publice. În același mesaj, el acuză PSD că nu respectă angajamentele și că evită răspunderea, în timp ce critică direcția prin care actualul guvern ar fi „stabilizat țara”. Replica PSD: condiție pentru a conduce guvernul și acuzații de „fugă mascată” Președintele PSD, Sorin Grindeanu, nu renunță la condiția de a accepta conducerea unui guvern doar dacă din acesta vor face parte și PNL, și UDMR, mai notează publicația. Grindeanu califică refuzul lui Bolojan drept o „fugă mascată” de răspundere. În lipsa unui acord politic, negocierile pentru învestirea Cabinetului Luca Niculescu rămân blocate între două poziții: PNL promite voturi pentru instalarea guvernului, dar exclude intrarea la guvernare alături de PSD, în timp ce PSD condiționează asumarea conducerii de participarea PNL în executiv. [...]
Refuzul PSD de a susține suspendarea președintelui Nicușor Dan reduce, cel puțin pe termen scurt, șansele unui demers parlamentar cu efecte imediate , dar menține tensiunea politică în jurul formării guvernului, potrivit Digi24 . În acest context, liderul AUR, George Simion , a reacționat public după ce Sorin Grindeanu a reiterat că PSD nu susține „în acest moment” suspendarea. Simion a scris pe Facebook că „Nicușor Dan blochează Țara!! Trebuie demis!” și a adăugat un mesaj adresat liderilor PSD și PNL: „Am înțeles poziția lui Grindeanu, nici nu aveam așteptări… să le mulțumiți lui Grindeanu și lui Bolojan pentru ce va urma”. De ce contează poziția PSD: pragul politic pentru o procedură de suspendare Miza imediată este una de aritmetică parlamentară și de procedură: fără sprijinul PSD, un demers de suspendare are șanse mai mici să avanseze rapid, chiar dacă există inițiativă din partea AUR. Grindeanu a explicat că, deși PSD a fost „dezamăgit” că nu a primit mandatul pentru formarea guvernului, partidul nu consideră că președintele a încălcat Constituția. În declarația citată de Digi24, liderul PSD a argumentat că desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru este „un drept constituțional al președintelui”, în urma consultărilor, iar în aceste condiții PSD nu susține „demersuri de acest tip”, invocând menținerea „în cadrul constituțional”. Ce urmează: AUR caută semnături, dar fără asumare oficială PSD În același material se arată că, săptămâna trecută, purtătorul de cuvânt al AUR, Ștefăniță Avrămescu, a anunțat că AUR a transmis PSD lista pentru semnarea demersului de suspendare și că „o să semneze probabil mai mulți”, susținând că există deja „un reprezentant de la PSD” care ar urma să semneze. Informațiile disponibile în articol nu detaliază câți parlamentari ar fi dispuși să semneze sau dacă există un calendar procedural pentru inițiativă; cert este că, la nivel de conducere, PSD transmite că nu susține în prezent suspendarea, ceea ce mută presiunea pe negocierile politice legate de guvernare și pe capacitatea AUR de a strânge sprijin transpartinic. [...]
Serviciul ucrainean de informații externe avertizează că Rusia are deja scenarii de conflict cu Europa până în 2045 , inclusiv variante care vizează Polonia și statele baltice, potrivit Digi24 . Miza pentru Europa este una de securitate cu efecte directe asupra bugetelor publice și a planificării operaționale în NATO , în condițiile în care Kievul susține că Moscova încearcă să erodeze sprijinul european pentru Ucraina. Potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, citat de RBC-Ukraine, unul dintre obiectivele principale ale Rusiei ar fi subminarea sprijinului european pentru Ucraina, prin tactici de „război hibrid” – un amestec de acțiuni militare și non-militare menite să destabilizeze fără o declarație formală de război. Ce include „războiul hibrid”, potrivit informațiilor ucrainene În evaluarea prezentată, Moscova ar recurge la o paletă largă de instrumente, între care: sabotaj; atacuri cibernetice; operațiuni de influență și dezinformare; incursiuni cu drone; spionaj. Serviciile ucrainene mai afirmă că aproximativ 400 de agenți ai serviciilor secrete ruse ar activa în prezent în țări europene, cu rolul de a „testa limitele” a ceea ce este permis în cadrul apărării colective a NATO. Scenarii până în 2045 și vulnerabilități pe flancul estic Într-o declarație citată de Digi24, serviciul ucrainean avertizează că ar fi o eroare să se presupună că Rusia a renunțat la perspectiva unei confruntări militare directe cu Europa și susține că Moscova ia în calcul astfel de scenarii „până în 2045”. Conform aceleiași surse, șase scenarii ar viza Europa de Nord, iar altele ar implica Polonia și statele baltice. Unul dintre scenariile descrise ar presupune declanșarea unei crize regionale pe flancul estic al NATO, în care statele baltice sunt prezentate drept printre cele mai vulnerabile. În această logică, Rusia ar putea încerca să demonstreze că Alianța nu poate reacționa suficient de rapid pentru a-și apăra membrii. Context: de la „hibrid” la operațiuni militare în Europa Materialul mai notează că ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha , a declarat luni că acțiunile Rusiei împotriva Europei ar fi depășit deja stadiul războiului hibrid, susținând că Moscova desfășoară operațiuni militare în Europa. Separat, este menționat că The Wall Street Journal a relatat recent că statele NATO ar fi elaborat o „teorie a victoriei” pentru un eventual război cu Rusia, strategie care ar include atacuri asupra orașelor Sankt Petersburg și Kaliningrad. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendar, capabilități sau măsuri concrete, rămâne de urmărit dacă avertismentul serviciilor ucrainene va fi reflectat în decizii de consolidare a posturii NATO pe flancul estic și în alocări bugetare suplimentare la nivel european. [...]
