Știri
Știri din categoria Diverse

Petrișor Peiu susține că negocierile pentru noul Guvern riscă să producă o majoritate fragilă dacă sunt conduse „în jocuri de culise” și dacă AUR rămâne în afara discuțiilor, potrivit Digi24.
Liderul senatorilor AUR a declarat duminică, în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, că „principala greșeală” a lui Sorin Grindeanu, în contextul crizei politice, ar fi „credința prea mare în jocuri de culise” și „lipsa de încredere în ceea ce se face transparent”.
„Cred că greșeala principală pe care a făcut-o în acest joc a fost credința prea mare în jocuri de culise și lipsa de încredere în ceea ce se face transparent, în văzul lumii.”
Peiu afirmă că AUR a fost exclus de la negocieri de către Grindeanu, care ar fi spus că va face o majoritate și o guvernare fără AUR. În acest scenariu, AUR și-ar urma, „probabil”, rolul în Parlament, în momentul în care proiectele vor deveni „extrem de disputate”, pe fondul intereselor diferite ale partidelor care ar semna o înțelegere de guvernare.
În această logică, Peiu susține că AUR ar putea ajunge într-o poziție de „arbitru” în multe cazuri.
Mesajul lui Peiu indică o vulnerabilitate operațională a unei eventuale formule guvernamentale: dacă AUR rămâne în afara negocierilor, iar majoritatea rezultată este fragilă, susținerea pentru proiecte controversate s-ar putea muta de la o coaliție stabilă la negocieri punctuale în Parlament.
Peiu mai spune că menținerea AUR în afara discuțiilor nu ar ajuta partidele din fosta coaliție și nici nu ar slăbi AUR, apreciind că, „cinic vorbind”, pentru AUR poate fi „o poziție convenabilă” să nu intervină „când adversarul greșește”.
Recomandate

Amenințarea cu suspendarea președintelui reintră în jocul politic , după ce liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a spus la Digi24 că procedura „este oricând pe masă”, pe fondul criticilor la adresa modului în care Nicușor Dan ar fi gestionat criza politică și desemnarea lui Adrian Veștea ca premier. Peiu a susținut că președintele a gestionat „foarte prost” criza și l-a acuzat că ar fi exclus AUR de la guvernare, deși partidul are reprezentare parlamentară semnificativă. În intervenția sa, senatorul AUR a spus că nu a înțeles de ce șeful statului ar fi „trasat un cerc” în care AUR ar fi fost ținut în afara Executivului. Critica pe desemnarea premierului: „impunerea voinței personale” Un punct central al atacului a vizat desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier, despre care Peiu a afirmat că ar fi fost făcută fără consultarea conducerii PNL. El a comparat situația cu perioada regelui Carol al II-lea, invocând ideea unor guverne formate fără acceptul liderilor partidelor. „Pare o impunere a voinței personale, ceea ce e totuși de neacceptat, dacă vrem să construim o democrație de tip occidental.” Peiu a mai spus că Nicușor Dan ar încerca să fie, „pe model Băsescu”, „mai mult decât un notar” care consemnează deciziile majorităților parlamentare, dar fără a avea un partid care să-i permită o astfel de influență politică. Suspendarea „oricând pe masă”, dar condiționată de sprijin parlamentar În ceea ce privește suspendarea, liderul senatorilor AUR a afirmat că demersul ar putea fi inițiat, însă a precizat că ar necesita sprijinul cel puțin al unui alt partid pentru a începe procedura și, cu atât mai mult, pentru a fi finalizată. Peiu a motivat această poziție prin ceea ce a numit un comportament „ostil” al președintelui față de AUR și printr-o conduită pe care a descris-o drept „autoritară spre autocratică”, susținând că ar exista un tratament diferit față de alte formațiuni. Din informațiile prezentate, declarațiile reprezintă poziția AUR exprimată în emisiunea „În fața ta”, fără detalii suplimentare despre un calendar sau pași concreți deja agreați cu alte partide. [...]

AUR își proiectează intrarea la guvernare după 2028 cu un program de dereglementare și taxe mai mici , într-un context în care partidul spune că până atunci România nu va putea avea o majoritate stabilă, potrivit Digi24 . Declarațiile îi aparțin lui Petrișor Peiu , liderul senatorilor AUR, care afirmă că formațiunea are „peste 90%” șanse să fie „principalul partid de la guvernare” după alegerile parlamentare din 2028 și să dea premierul. Peiu susține că, până la scrutinul din 2028, „nu se va putea” construi în România o majoritate stabilă. În aceeași intervenție, el a legat perspectiva AUR de preluarea conducerii guvernului, cu un premier desemnat din interiorul partidului. Ce ar însemna, în termeni economici, agenda invocată de AUR Între măsurile pe care Peiu spune că AUR le-ar implementa dacă ajunge la guvernare se află politici economice „bazate pe simplificare, dereglementare și o taxare redusă”. În termeni practici, o astfel de direcție ar putea însemna schimbări în reguli și proceduri pentru companii și o presiune pentru reducerea poverii fiscale, însă articolul nu oferă detalii despre instrumente concrete, calendar sau impact bugetar. În relația cu Uniunea Europeană, Peiu afirmă că AUR „nu are nicio problemă” cu UE, dar contestă unele priorități ale Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, în special politicile din „Green Deal” (pachetul de politici europene pentru reducerea emisiilor și tranziția energetică). El indică drept exemplu deciziile României de închidere a capacităților pe cărbune și spune că acestea au fost „recompensate” prin bani din Fondul de modernizare, dar acuză guvernele din ultimii cinci ani că sunt „incapabile” să cheltuie „două miliarde de euro” pe proiectele convenite. Tot pe zona de politici europene, Peiu spune că AUR ar vrea o schimbare de abordare a Politicii Agricole Comune, în sensul alocării unor sume „mult mai mari” către politici naționale în agricultură, „în defavoarea subvenției unice pe hectar”. Cine ar putea fi premier, în scenariul descris Întrebat despre variantele de premier, Peiu spune că prima opțiune este președintele partidului, George Simion , argumentând că liderul formațiunii ar trebui să reprezinte partidul „în funcțiile de top”. El adaugă că, dacă Simion își trasează o „traiectorie” spre Președinție, atunci discuția despre premier se poate schimba. În privința lui Călin Georgescu, Peiu afirmă că fostul candidat la prezidențiale este „o posibilitate de luat în calcul”, pe motiv că este „foarte votat și popular”. În același timp, precizează că Georgescu nu este membru AUR și că influența lui publică poate ajuta partidul dacă se exprimă în favoarea lui, dar „poate să facă însă și invers”. De ce contează pentru mediul economic Mesajul central cu relevanță economică este că AUR își leagă explicit un posibil mandat de guvernare de trei direcții: dereglementare, taxare redusă și renegocierea unor priorități europene (Green Deal și agricultura). Pentru companii, aceste teme sunt sensibile prin efectele potențiale asupra costurilor de conformare, fiscalității și predictibilității cadrului de reglementare, însă, în acest stadiu, declarațiile rămân la nivel de intenții și poziționare politică, fără un pachet de măsuri detaliat. [...]

Schimbul de atacuri PNL–PSD mută criza politică în zona negocierilor pentru guvernare , după ce lideri din cele două partide s-au contrat public pe Facebook pe tema unui „scenariu” despre desemnarea premierului, potrivit Libertatea . Disputa, purtată între prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu și secretarul general al PSD Claudiu Manda, vine în contextul crizei politice în desfășurare și al tensiunilor legate de modul în care ar fi gestionate nominalizările și susținerea unui executiv. Miza, dincolo de schimbul de replici, este semnalul de deteriorare a relației dintre partenerii de guvernare, într-un moment în care deciziile privind formarea și susținerea guvernului pot influența stabilitatea administrativă și calendarul proiectelor majore invocate în dezbatere. „Scenariul Constantin Toma”, folosit ca critică la adresa presiunilor din criză Dan Motreanu a publicat o „fabulă politică” în care inversează rolurile din actuala criză: președintele Nicușor Dan ar urma să numească „în secret” un premier PSD – primarul din Buzău, Constantin Toma – fără informarea liderului PSD, Sorin Grindeanu. În varianta descrisă de Motreanu, PNL ar anunța imediat susținerea candidatului PSD și ar începe „jocuri” în interiorul PSD, iar liderilor locali li s-ar promite funcții sau avantaje pentru vot. În concluzia sa, Motreanu atacă ideea că PNL ar fi împins să susțină „necondiționat” un guvern „impus de la Cotroceni”, formulând criticile în registru ironic. Replica PSD: acuzații de „funcții și privilegii” și un avertisment pentru Toma Claudiu Manda a respins comparația și a susținut că PSD nu pune „orgoliul” înaintea proiectelor mari, menționând PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , OCDE și programul SAFE. În același timp, i-a transmis un avertisment lui Constantin Toma, personajul central al scenariului imaginat de Motreanu. „Singurul sfat pe care i l-aș da acelui primar PSD ar fi să se gândească de două ori înainte să accepte.” Manda a continuat atacul la adresa PNL, acuzând liberalii că nu vor să plece de la guvernare „ca să nu vă pierdeți funcțiile și privilegiile”, într-o notă ironică pe care Libertatea o pune în legătură cu un mesaj anterior al lui Sorin Grindeanu adresat USR. În lipsa unor decizii politice anunțate formal în acest schimb de replici, episodul rămâne, deocamdată, un indicator al tensiunilor publice dintre PNL și PSD, pe fondul negocierilor și al disputelor privind desemnarea și susținerea viitorului guvern. [...]

Atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești pun presiune directă pe fluxurile de hidrocarburi care finanțează războiul , iar Vladimir Putin a admis public existența „problemelor”, promițând totodată că statul va „asigura” securitatea, potrivit Stirile Pro TV . Într-un discurs susținut duminică la un congres al partidului Rusia Unită , convocat înaintea alegerilor parlamentare din septembrie, președintele rus a legat explicit „provocările” de atacurile asupra teritoriului și infrastructurii ruse. „Vedem problemele. Le recunoaştem şi răspundem la ele. Dar vom asigura, fără îndoială, securitatea ţării şi a cetăţenilor noştri.” „Vom depăşi, fără îndoială, toate provocările cu care ne confruntam astăzi, inclusiv atacurile teroriste împotriva teritoriului şi infrastructurii noastre.” De ce contează: ținta este energia, adică finanțarea efortului de război Ucraina și-a intensificat în ultimele luni campania de lovituri aeriene în Rusia și în regiunile ucrainene aflate sub control rusesc, pe care le descrie drept represalii la bombardamentele Moscovei, soldate aproape zilnic cu victime de la începutul invaziei la scară largă din februarie 2022. Miza operațională și economică este infrastructura energetică: Ucraina vizează, în special, obiective care pot întrerupe fluxul de hidrocarburi, pe care Kievul îl descrie drept o sursă cheie prin care Kremlinul își finanțează războiul. Exemple recente invocate în articol Putin a făcut declarațiile la câteva ore după un atac „masiv” cu drone asupra regiunii Krasnodar (sud-vest), în care o persoană a murit și a izbucnit un incendiu la rafinăria Sloviansk-on-Kuban, potrivit guvernatorului regional Veniamin Kondratiev. Totodată, articolul amintește că: pe 18 iunie, un atac asupra unei importante rafinării din Moscova a provocat explozii și un incendiu masiv; Peninsula Crimeea , anexată de Rusia în 2014, a fost plasată vineri „în stare de urgență” din cauza valurilor de atacuri, măsuri care au inclus suspendarea vânzărilor de combustibil către persoane fizice și instituirea unor întreruperi de curent. În acest context, mesajul Kremlinului urmărește să transmită că autoritățile recunosc vulnerabilități, dar susțin că pot menține funcționarea statului și securitatea internă, în pofida loviturilor asupra infrastructurii. [...]

România intră luni în vârful scumpirilor la electricitate din Europa , pe fondul caniculei și al dezechilibrelor dintre producția din timpul zilei și consumul de seară, potrivit Digi24 . Miza economică este directă: volatilitatea ridicată din piață împinge în sus prețul mediu care, în timp, se reflectă în costurile suportate de consumatori, chiar dacă facturile nu sunt calculate pe intervale orare. În piața spot ( Piața pentru Ziua Următoare – PZU ), Digi24 notează că luni seara prețul ar urma să depășească 4.200 lei/MWh, echivalentul a 4,2 lei/kWh. Tot pentru luni, prețul mediu PZU de la București este indicat la 1.171 lei/MWh (224 euro/MWh), pe baza datelor Operatorului Pieței, citate de economica.net, nivel prezentat ca fiind cel mai ridicat din Europa; Ungaria ar urma să fie pe locul al doilea, la o diferență de un euro. Comparativ, aceeași sursă citată în material indică prețuri de 90 euro/MWh în Bulgaria și 87 euro/MWh în Grecia, ceea ce plasează România la un nivel de circa două ori și jumătate peste aceste piețe în ziua respectivă. De ce se scumpește: caniculă, producție afectată și lipsa stocării Explicația avansată în material combină factorii meteo cu limitări structurale ale sistemului energetic. Temperaturile extreme reduc randamentul panourilor fotovoltaice, iar centralele nucleare „se pot opri”, în timp ce debitul Dunării este descris ca fiind semnificativ sub mediile multianuale, cu impact asupra producției hidro. Peste acest context se suprapune problema stocării: Ciprian Cherciu, expert în energie citat de Digi24, spune că diferențele mari dintre prețurile mici din timpul zilei și cele foarte mari de seară sunt amplificate de lipsa bateriilor de stocare, ceea ce duce la importuri atunci când producția fotovoltaică scade. „Problema nu este că energia e foarte ieftină în timpul zilei, ci că este foarte scumpă seara. Acest lucru se întâmplă pentru că nu avem capacități de stocare.” Surplus la prânz, importuri seara: mecanismul care împinge prețul Cherciu arată că la prânz o parte importantă din energia produsă provine din hidrocentrale și din fotovoltaic, inclusiv de la aproximativ 400.000 de prosumatori. Surplusul injectat în rețea coboară prețurile, dar fără sisteme de stocare energia ieftină nu poate fi „mutată” către orele de vârf, când consumul crește, iar România ajunge să importe. În acest context, expertul susține că România este mult în urma altor state europene la investițiile în stocare și afirmă că „sub 1% din consum vine din baterii de rețea”, în timp ce Europa ar avea în plan creșterea capacității de stocare în baterii de la 50 la 70 de gigawați-oră. Cum ajung fluctuațiile din PZU să conteze pentru facturi Deși variațiile orare din PZU nu sunt „prețurile pe care le plătesc clienții în acele intervale”, pentru că „nu avem o tarifare orară”, Cherciu explică faptul că aceste extreme ridică prețul mediu al energiei, care intră în costul final, în funcție de furnizor și de contracte. Tot el susține că investițiile în stocare ar putea stabiliza piața și reduce presiunea asupra prețurilor, argumentând că ar fi mai mici decât pierderile generate de situația actuală. În privința riscului de pene de curent, expertul consideră scenariul „puțin probabil”, invocând contribuția prosumatorilor la stabilitatea rețelei. [...]

Vladimir Putin a admis public că Rusia se confruntă cu probleme de aprovizionare cu carburanți , pe fondul atacurilor asupra infrastructurii și al unor măsuri discutate de autorități, inclusiv un posibil blocaj la exporturile de motorină, potrivit Bild . Mesajul vine într-un moment sensibil, înaintea alegerilor parlamentare programate în septembrie, pentru care partidul de guvernământ își stabilea liniile la un congres la Moscova. La congresul „Edinaja Rossija” („Rusia Unită”), Putin a spus că autoritățile „văd probleme” și că reacționează, invocând inclusiv „atacuri teroriste” asupra teritoriului și asupra unor obiective de infrastructură. Publicația notează că această recunoaștere urmează unei serii de eșecuri recente, între care incendierea repetată a unor instalații petroliere rusești în urma atacurilor ucrainene. Presiune pe piața internă: cozi la benzinării și discuții despre interdicții la export Într-o întâlnire cu reprezentanți ai mai multor ministere și ai principalilor producători de petrol, Putin a criticat explicit disfuncționalitățile din aprovizionare: „La benzinării sunt cozi, iar tipurile de benzină necesare nu sunt întotdeauna disponibile.” Conform aceleiași surse, Kremlinul ia în calcul un export ban pentru motorină și a început să folosească rezervele de benzină . Putin a mai spus că se așteaptă ca, în iulie, să existe o creștere semnificativă a producției principalelor tipuri de combustibil. Un exemplu de tensiune locală menționat în articol: în Crimeea , unele benzinării nu ar mai alimenta deloc persoanele fizice. Context politic și de securitate Putin a promis că Rusia va asigura „securitatea țării” și „inviolabilitatea granițelor” pe termen lung. În același timp, a reluat narativul despre „presiunea fără precedent” a Occidentului și a acuzat statele vestice că ar ignora atacurile Kievului asupra Rusiei, potrivit relatării. Articolul mai menționează arestarea lui Alexander Lunin, descris ca „rebel al armatei”, care ar fi atras atenția prin critici la adresa situației din armată și printr-un videoclip pe Instagram în care l-a atacat pe Putin. De ce contează Recunoașterea publică a problemelor de aprovizionare și discuțiile despre restricții la export sugerează tensiuni operaționale pe piața internă a carburanților , într-un moment în care atacurile asupra infrastructurii și presiunea logistică pot amplifica volatilitatea livrărilor. Dacă Rusia va introduce efectiv un export ban la motorină, măsura ar indica o prioritizare a consumului intern și ar putea semnala dificultăți mai mari în menținerea fluxurilor comerciale obișnuite. [...]