Știri
Știri din categoria Diverse
Știri Diverse
Negocierile PSD-PNL-USR-UDMR pentru formarea Guvernului rămân blocate - Nicușor Dan cere reluarea dialogului înainte de vacanța parlamentară
Blocajul politic prelungește incertitudinea asupra guvernării , iar presiunea crește pe fondul apropierii vacanței parlamentare, care reduce fereastra de negociere și vot pentru un nou Executiv, potrivit Stirile Pro TV . Criza s-a adâncit după retragerea primei nominalizări, Eugen Tomac, și după respingerea în Parlament a celei de-a doua propuneri venite din partea președintelui, liberalul Adrian Veștea. În acest context, liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților nu au reușit să ajungă la un acord politic pentru susținerea unui guvern în Parlament, deși au fost convocați la Palatul Cotroceni și puși „față în față” la discuții, vineri. Miza imediată este calendarul: marți este ultima zi a sesiunii parlamentare, iar deputații și senatorii intră în vacanță, ceea ce complică formarea rapidă a unei majorități și învestirea unui guvern. Mesajul președintelui: „s-a revenit la blocaj” Președintele Nicușor Dan a transmis, după eșecul discuțiilor de vineri, că s-a revenit la blocajul politic pe care, marți, după consultările oficiale, îl credea depășit. Șeful statului a cerut partidelor să revină la dialog și să negocieze între ele o majoritate pentru orice formulă de guvern pe care o consideră potrivită. Pozițiile partidelor: guvern minoritar vs. guvern PSD Ilie Bolojan, președintele PNL, a spus că liberalii nu au promis „un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu, ci doar un acord politic pe baza căruia se poate lua în considerare o decizie privind învestirea unui guvern. „Nu am ajuns la un acord”, a transmis Bolojan. De cealaltă parte, președintele USR, Dominic Fritz, a declarat că un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, cu Siegfried Mureșan premier, ar fi o soluție de compromis pentru deblocarea crizei. Ce solicită fiecare tabără și unde se rupe negocierea Potrivit informațiilor prezentate, PNL–USR și UDMR au propus ca PSD să susțină un guvern minoritar al dreptei, cu o rotativă anul viitor, când ar urma să fie susținut un guvern PSD. În această formulă, condițiile invocate includ angajamentul ca niciun partid să nu depună moțiune de cenzură și rezolvarea unor „urgențe și priorități”: PNRR , Programul SAFE, echilibrele financiar-bugetare și aderarea la OCDE. În paralel, Biroul Politic Național al PSD a votat în unanimitate asumarea guvernării, cu președintele partidului ca propunere de premier. Sorin Grindeanu a susținut că PSD vrea autonomie deplină asupra programului de guvernare și a respins varianta în care dreapta guvernează acum, iar PSD intră ulterior la guvernare prin rotativă, social-democrații afirmând că nu vor vota un guvern din care nu fac parte. „PSD va avea deplină autonomie asupra programului de guvernare. Dacă va fi un guvern PSD, atunci acesta va fi un guvern care nu se va teme şi care nu va sta cu căciula în mână în faţa nimănui. Va fi în serviciul românilor şi atât. PSD va juca exclusiv pe mâna sa. Obiectivul este simplu, relansare economică şi recâştigarea încrederii românilor în capacitatea clasei politice de a livra prosperitate”, a spus Grindeanu. În lipsa unui acord înainte de închiderea sesiunii parlamentare, rămâne neclar dacă partidele pot construi rapid o majoritate funcțională sau dacă negocierile se vor prelungi în perioada vacanței, cu efect direct asupra ritmului de decizie pentru prioritățile invocate în discuții. [...]
Vladimir Putin respinge propunerea Ucrainei de reducere a ostilităților - Kremlinul își menține obiectivul de a cuceri integral patru regiuni ucrainene anexate în 2022
Refuzul Kremlinului de a accepta o pauză a atacurilor pe distanță lungă prelungește presiunea asupra infrastructurii energetice și a aprovizionării cu combustibil din Rusia , într-un moment în care Moscova recunoaște deja penurii regionale, potrivit Stirile Pro TV . Vladimir Putin a respins ceea ce a numit o propunere ucraineană de reducere a ostilităților și a indicat că ofensiva va continua, în paralel cu accelerarea producției de sisteme de apărare aeriană. Într-un interviu acordat televiziunii ruse de stat, președintele Rusiei a spus că obiectivul militar rămâne cucerirea integrală a celor patru regiuni ucrainene din sudul și estul Ucrainei, anexate în 2022: Donețk, Luhansk, Herson și Zaporijia , pe care Rusia le controlează doar parțial. Materialul citează Reuters pentru aceste informații. De ce contează: atacurile cu drone și riscul de disfuncționalități în lanțul de combustibil Putin a afirmat că Rusia trebuie să-și sporească rapid capacitatea de apărare aeriană, invocând intensificarea atacurilor cu drone ucrainene, îndreptate „în principal împotriva industriei petroliere ruse”. Totodată, el a susținut că Rusia „face față cu bine” problemelor de aprovizionare cu combustibil. În același timp, liderul de la Kremlin a recunoscut, mai devreme în aceeași zi, în cadrul unei întâlniri la Kremlin cu miniștri și oficiali, că atacurile au provocat penurii de combustibil în diverse regiuni, deși a insistat că situația este gestionată. Armistițiul propus de Ucraina, respins pe motiv de „distragere” de la front În interviul televizat, Putin a spus că Ucraina ar fi propus o încetare reciprocă a atacurilor pe lungă distanță ca pas către pace, însă Moscova consideră inițiativa o încercare de a reduce presiunea asupra forțelor Kievului de-a lungul liniei frontului, menționată la 1.250 km. „Este clar de ce se face această propunere, deoarece contraatacurile noastre adânc în teritoriul ucrainean sunt mult mai puternice, au un impact mai mare şi sunt, sincer, mai distructive”, a spus Putin. „Având în vedere lipsa catastrofală de personal, Forţele Armate Ucrainene cred aparent că aceasta ar putea fi salvarea lor. Dar salvarea regimului de la Kiev nu face parte din planurile noastre”, a continuat liderul de la Kremlin. Putin a mai afirmat că atacurile ucrainene urmăresc să distragă forțele ruse de la obiectivele principale, pe care le-a descris drept „eliberarea completă a Donbasului și a Novorossiei”, referindu-se la Donbas și la regiunile adiacente Zaporijia și Herson. Semnale despre reluarea canalului diplomatic cu SUA Potrivit materialului, Putin a spus că Rusia se așteaptă la reluarea eforturilor diplomatice conduse de SUA și la o nouă vizită la Moscova a emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, după ce se va încheia „faza fierbinte” a conflictului americano-israelian cu Iranul. El a părut să fie de acord cu declarațiile secretarului de stat american Marco Rubio, potrivit cărora nu a existat un acord formal în urma discuțiilor din Alaska de anul trecut cu președintele american Donald Trump, deși au fost discutate propuneri. „Nimeni nu a semnat nimic, dar am discutat despre anumite posibilităţi de a pune capăt conflictului din Ucraina”, a spus Putin. În plus, Putin a sugerat că președintele belarus Aleksandr Lukașenko ar putea contribui la negocierile de pace. Materialul amintește că Belarus a permis folosirea teritoriului său pentru lansarea invaziei din februarie 2022, iar Lukașenko s-a angajat să nu trimită forțe militare în luptă. [...]
Soteria Battery Innovation Group licențiază de la Rutgers o tehnologie pentru colectorul de curent al bateriilor Li-ion - vizează reducerea fisurării și delaminării electrozilor pe măsură ce celulele îmbătrânesc
O companie americană încearcă să reducă riscurile de siguranță ale bateriilor pe măsură ce îmbătrânesc printr-o schimbare de design într-o componentă mai puțin discutată, dar critică: colectorul de curent, potrivit Interesting Engineering . Soteria Battery Innovation Group a licențiat de la Rutgers University o tehnologie care vizează limitarea fisurării și desprinderii electrozilor, fenomene care apar în timp în bateriile litiu-ion și pot duce la încălzire excesivă și degradare accelerată. Tehnologia, dezvoltată de cercetătorul Glen Amatucci (Rutgers), urmează să fie inclusă în „Battery Safety IP Exchange” (IPX) al Soteria, un mecanism de licențiere colaborativă prin care producătorii pot accesa proprietate intelectuală orientată spre siguranță. Miza operațională este reducerea problemelor care apar după cicluri repetate de încărcare/descărcare, când electrozii se dilată și se contractă, iar contactul cu foliile metalice convenționale se poate slăbi. De ce contează: îmbătrânirea bateriilor poate crește rezistența electrică și căldura Materialul descrie un lanț de efecte tipic pentru bateriile litiu-ion utilizate intens: expansiunea și contracția electrozilor pot produce fisuri și pot reduce contactul cu colectorul de curent, ceea ce, în timp, poate: crește rezistența electrică; genera căldură suplimentară; accelera degradarea bateriei. În contextul în care producătorii urmăresc densități energetice mai mari, stabilitatea electrozilor devine tot mai importantă atât pentru performanță, cât și pentru siguranță, notează publicația. Ce aduce nou designul: colector poros, mai flexibil, în locul foliei metalice Soluția propusă este un „colector de curent reticulat” (o structură tridimensională), care înlocuiește folia metalică solidă cu o structură polimerică poroasă, ușoară, acoperită cu straturi subțiri de metal conductor. Arhitectura este gândită să fie mai flexibilă și să acomodeze mai bine ciclurile de dilatare/contracție ale electrozilor. Interesting Engineering mai menționează că designul ar urmări și o distribuție mai uniformă a curentului, un transport mai bun al electrolitului și limitarea acumulării rezistenței și a generării de căldură pe măsură ce bateria îmbătrânește. Cum vrea Soteria să o ducă în industrie: licențiere prin Battery Safety IP Exchange Soteria spune că IPX a fost creat pentru a simplifica accesul la tehnologii de siguranță pentru baterii printr-un cadru comun de licențiere, care reunește proprietate intelectuală de la universități, laboratoare naționale, startup-uri și companii consacrate, cu obiectivul de a reduce barierele de adopție și de a accelera comercializarea. CEO-ul Soteria Battery, Brian Morin, susține că „colectorii de curent” sunt adesea trecuți cu vederea în proiectarea bateriilor, deși influențează semnificativ siguranța și performanța, iar integrarea acestei tehnologii în IPX ar oferi producătorilor mai multă flexibilitate în proiectarea unor baterii mai sigure. [...]
Industria de apărare din SUA caută rapid alternative la tungstenul din China - regula federală din 2027 va interzice achizițiile pentru aplicații militare
Industria de apărare a SUA încearcă să-și securizeze rapid aprovizionarea cu tungsten înainte de 1 ianuarie 2027 , când intră în vigoare o regulă federală de achiziții care va interzice utilizarea tungstenului provenit din China și alte țări desemnate în numeroase aplicații militare, potrivit Interesting Engineering . Tungstenul este un metal dens și rezistent la temperaturi ridicate, folosit în muniții perforante, blindaj de tanc și componente de rachete. Problema, notează publicația, este că SUA nu au în prezent o mină internă operațională care să producă tungsten la scară relevantă, ceea ce amplifică riscul de întreruperi în lanțul de aprovizionare odată cu înăsprirea regulilor de achiziție. Dependența de China și efectul asupra prețurilor China domină piața globală a tungstenului, cu aproximativ 80% din oferta minată, și controlează o parte importantă din rafinare pentru produse precum APT (paratungstat de amoniu – un compus intermediar folosit ca reper în tranzacționare), pulberi și carburi. APT Rotterdam, principalul reper pentru cumpărători, s-a tranzacționat la 3.000–3.200 dolari pe unitate metrică de tonă până la mijlocul lui 2026, după o creștere puternică pe mai mulți ani. În material se mai arată că prețurile sunt cu circa 350% mai mari în acest an și cu aproximativ 900% peste minimele din 2025, iar APT care în 2020 se tranzacționa sub 250 dolari/mtu a urcat într-un interval mult mai ridicat, pe fondul unei oferte mai strânse. În plus, restricțiile la export introduse din 2023 s-au înăsprit, iar la finalul lui 2025 China a limitat exporturile de tungsten pentru 2026–2027 la 15 companii aprobate, ceea ce oferă autorităților un control mai strict asupra volumelor și destinațiilor. Cursa pentru surse alternative, pe fondul termenului-limită din 2027 Pe lângă presiunea de reglementare, cererea de tungsten este așteptată să crească în următorul deceniu, alimentată de apărare, aerospațial, semiconductori și aplicații industriale (carburi), cu presiune suplimentară din extinderea infrastructurii pentru inteligență artificială, unde compușii de tungsten sunt utilizați în fabricarea avansată de cipuri. În acest context, compania energetică Western Star a trimis echipe pe teren la un sit de tungsten din Nevada, într-un district minier istoric care a furnizat metal pentru uz industrial și militar. Compania a mobilizat recent lucrări la proiectul White Star Tungsten din comitatul Elko, lansând primul program modern de explorare pe proprietate și în zona fostei mine Mission Cross. Programul include un studiu magnetic cu drone și prelevări de sol, pentru a identifica structuri subterane și zone mineralizate înaintea unor foraje potențiale. Publicația notează că pentru dezvoltatorii din SUA accentul se mută către surse interne „pe termen scurt” și verificabile, în condițiile în care regula federală de achiziții care intră în vigoare la 1 ianuarie 2027 va obliga contractorii să-și refacă lanțurile de aprovizionare pentru a rămâne eligibili în programele de apărare. Ce urmează în proiectul din Nevada Prima fază a Western Star este un studiu magnetic cu UAV (dronă), menit să producă primul set modern de date geofizice de înaltă rezoluție pentru sit. Compania se așteaptă la rezultate inițiale procesate „în următoarele săptămâni”, potrivit materialului. Programul include și cartografierea și verificarea lucrărilor istorice de la Mission Cross (gropi, galerii, tranșee, puțuri și halde), pentru a alinia evidențele de producție din trecut cu date geospațiale moderne. Western Star mai spune că aceste activități ar urma să sprijine o consolidare la nivel de district, prin combinarea datelor White Star și Rowland într-un model geologic unificat pentru zona Jarbidge–Charleston. [...]
Guvernul Israelului votează unanim recunoașterea genocidului armean - rezoluția merge la Knesset, pe fondul deteriorării relațiilor cu Turcia
Recunoașterea genocidului armean de către guvernul Israelului deschide un nou front diplomatic cu Turcia , într-un moment în care relațiile bilaterale sunt deja puternic deteriorate pe fondul războiului din Gaza, potrivit Libertatea . Decizia a fost luată prin vot unanim în ședința de duminică a cabinetului israelian și marchează o schimbare de poziție după decenii în care Israelul a evitat recunoașterea oficială, invocând sensibilități și relații strategice cu Ankara. În articol sunt citate relatări din POLITICO și Jerusalem Post. Rezoluția a fost depusă la finalul săptămânii trecute de ministrul de Externe, Gideon Saar , pe fondul prăbușirii legăturilor dintre cele două state. Prin acest pas, Israelul se alătură eforturilor internaționale de condamnare a atrocităților comise în ultimii ani ai Imperiului Otoman și contestă direct campania de negare susținută de autoritățile turce. De ce contează: efectul asupra relației Israel–Turcia Textul plasează decizia în contextul escaladării tensiunilor politice dintre Israel și Turcia după declanșarea războiului din Gaza, izbucnit în urma atacurilor Hamas din 7 octombrie 2023. În material se menționează că operațiunile militare din enclavă au dus la moartea a peste 73.000 de palestinieni, ceea ce a alimentat critici la nivel mondial. În acest cadru, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a acuzat în repetate rânduri Israelul de comiterea unui genocid în Gaza, acuzație respinsă de oficialii israelieni. Înaintea votului din guvernul israelian, vicepreședintele Turciei, Cevdet Yılmaz, a catalogat inițiativa drept „o încercare disperată a Israelului de a-și acoperi propriile crime”, potrivit articolului. Context: ce înseamnă „genocidul armean” și cine l-a recunoscut Genocidul armean este descris ca desfășurat între 1915 și 1923, cu o estimare de 1,5 milioane de morți. Turcia respinge termenul de „genocid”, susținând că pierderile au fost consecințe ale războiului civil și foametei. La nivel global, până în 2026, 32 de state membre ONU ar fi recunoscut oficial masacrul ca genocid, între care SUA, Canada, Germania, Franța și Rusia, alături de instituții precum Parlamentul European și Sfântul Scaun. Materialul notează și că România nu recunoaște aceste evenimente drept genocid și trimite la un articol de opinie din Libertatea pe această temă. Ce urmează: votul din Knesset După aprobarea unanimă în Executiv, rezoluția urmează să fie trimisă în Parlamentul israelian (Knesset) pentru dezbatere și vot final, acesta fiind următorul pas legislativ obligatoriu, conform articolului. Ministrul de Externe Gideon Saar a susținut că decizia nu trebuie interpretată ca „monedă de schimb” geopolitică în disputa cu Ankara și a invocat o obligație morală, în contextul istoriei Holocaustului. [...]
Vladimir Putin acuză Occidentul că încearcă să destabilizeze politic Rusia - mesaj transmis înaintea alegerilor pentru Duma de Stat din septembrie
Vladimir Putin a acuzat Occidentul că încearcă să destabilizeze politic Rusia , într-un mesaj transmis înaintea alegerilor pentru Duma de Stat din septembrie, potrivit Digi24 . Declarațiile vin pe fondul pregătirilor Kremlinului pentru scrutin și al presiunilor interne menționate în contextul războiului din Ucraina. Într-un discurs la congresul partidului de guvernământ „ Rusia Unită ”, Putin a susținut că statele occidentale nu au reușit să învingă Rusia „pe câmpul de luptă” și că, în consecință, ar încerca să „agite situația politică și să semene tulburări interne”, relatează Kyiv Independent, citat de Digi24. Tot în acest cadru, liderul de la Kremlin a repetat acuzațiile potrivit cărora Ucraina ar fi recurs la „acte teroriste”, pe măsură ce forțele sale s-ar fi retras de-a lungul liniei frontului. În paralel, Rusia și-a intensificat ofensiva de vară în regiunea Donețk, iar Ucraina a folosit atacuri cu rază lungă pentru a lovi obiective militare și infrastructură economică folosite pentru susținerea efortului de război al Rusiei, conform informațiilor prezentate în articol. Alegerile din septembrie, test de control politic Putin a afirmat că alegerile pentru Duma de Stat vor avea loc conform programului, în septembrie, și i-a lăudat pe soldații ruși care luptă împotriva Ucrainei, numindu-i „adevărata elită” a țării. Digi24 notează că scrutinul are loc cu mai puțin de trei luni înainte de alegerile parlamentare, primele de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei. În același timp, articolul subliniază că alegerile din Rusia „nu oferă o competiție politică reală”, iar Kremlinul urmărește un rezultat puternic pentru „Rusia Unită” pentru a consolida legitimitatea lui Putin. „Rusia Unită” își anunță candidații-cheie La congresul din 28 iunie, partidul de guvernământ a anunțat că mai multe figuri importante vor reprezenta formațiunea la alegerile pentru Duma de Stat, între care: ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov; primarul Moscovei, Serghei Sobianin; comisarul rus pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova. Contextul intern invocat: economie, combustibil, internet, atacuri Articolul indică faptul că alegerile au loc într-un moment de presiuni interne în creștere, enumerate ca: încetinirea creșterii economice, penurie de combustibil în zeci de regiuni, întreruperi repetate ale accesului la internet și atacuri ucrainene cu rază lungă, tot mai frecvente, care afectează adânc teritoriul Rusiei. Potrivit analiștilor citați, erodarea stabilității promise de Kremlin ar putea complica mobilizarea sprijinului electoral pentru „Rusia Unită”, ceea ce face ca mesajele despre „destabilizare externă” să aibă și o miză internă, în prag de scrutin. [...]
JD Vance spune că SUA „câștigă oricum” în relația cu Iranul - susține că programul nuclear iranian a fost „distrus” și invocă scăderea prețului petrolului la 73 de dolari/baril
JD Vance leagă negocierile cu Iranul de un „dezgheț” pe piața petrolului , susținând că SUA sunt într-o poziție de forță indiferent de rezultatul diplomatic, potrivit Digi24 . Vicepreședintele SUA a spus, într-o apariție la emisiunea „Real Time with Bill Maher” (HBO), că Washingtonul ar fi dispus să „schimbe fundamental” relația cu Teheranul dacă Iranul renunță la ambițiile privind armele nucleare, relatarea fiind atribuită de publicație The Guardian. În același timp, Vance a insistat că SUA „câștigă în orice caz”, argumentând că programul nuclear iranian ar fi fost „distrus din punct de vedere funcțional”, în special în ceea ce privește capacitatea de îmbogățire a uraniului. „Dacă ajungem la un acord final, atunci este excelent. Dacă nu ajungem la un acord final, programul lor nuclear este totuși distrus. Ca țară, sunt încă mult mai slabi, așa că atitudinea mea este că America câștigă în orice caz.” Petrolul, folosit ca indicator al tensiunilor din regiune Vance a invocat și un reper economic: scăderea prețurilor globale ale petrolului la 73 de dolari pe baril (aprox. 335 lei), susținând că un flux mai mare de țiței prin Strâmtoarea Ormuz ar fi „un semnal” de progres în direcția unui dezgheț diplomatic. În logica prezentată de vicepreședinte, relaxarea riscului geopolitic ar fi deja vizibilă în piață. Tot el a menționat discuții recente cu o delegație iraniană la Lucerna, în Elveția, pe care le-a caracterizat drept un succes. Armistițiu fragil și escaladare militară Declarațiile au venit pe fondul unui memorandum de înțelegere (MOU) pe 60 de zile, convenit de președintele SUA, Donald Trump, și de președintele iranian, Masoud Pezeshkian, pe care Vance l-a descris ca „puțin complicat” în relația cu Iranul. La câteva ore după difuzarea declarațiilor, regiunea a intrat într-o escaladare militară, descrisă ca cea mai gravă de la semnarea unui acord de pace provizoriu pe 17 iunie. Potrivit relatării, ostilitățile au fost declanșate de atacuri iraniene asupra navelor comerciale, iar Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a raportat atacuri cu drone asupra M/V Ever Lovely (25 iunie) și asupra petrolierului M/T Kiku, sub pavilion Panama (26 iunie). Ca răspuns, armata SUA a lansat atacuri nocturne asupra unor instalații militare iraniene din apropierea Strâmtorii Ormuz, vizând, între altele, sisteme de supraveghere și comunicații, poziții de apărare aeriană, baze de depozitare a dronelor și instalații navale de amplasare a minelor, conform CENTCOM. Teheranul a condamnat operațiunea, iar Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a atacat cu rachete și drone instalații militare americane din Bahrain și Kuweit. Un oficial american care a dorit să rămână anonim a declarat pentru Reuters că atacul nu a provocat victime în rândul americanilor, mai notează articolul. [...]
Volkswagen ar urma să încheie alianța cu Bosch pentru condus autonom - proiectul „Automated Driving Alliance” vizat, miză de 1,5 miliarde euro (potrivit Bild)
Volkswagen se pregătește să închidă alianța cu Bosch pentru condus autonom, un proiect evaluat la 1,5 miliarde euro. Informația apare în Bild , care scrie că „Automated Driving Alliance” (ADA) ar urma să fie încheiată, pe fondul unei „schimbări dure de direcție” la unul dintre proiectele-cheie de viitor ale grupului. Potrivit publicației, decizia ar veni după un nou „șoc” pe zona de software la Volkswagen și în contextul în care compania își reorganizează grupul și trebuie să reducă cheltuielile, ceea ce începe să afecteze și proiecte de viitor precum „autopilotul” (sisteme de condus autonom). Ce se știe despre acordul VW–Bosch Din informațiile publicate reies câteva elemente esențiale: alianța vizată este „Automated Driving Alliance” cu Bosch, denumită intern ADA; miza financiară menționată este de 1,5 miliarde euro (aprox. 7,6 miliarde lei ); Volkswagen ar urma să facă o „întoarcere” în abordarea proiectului de condus autonom. Ce lipsește din informația publică Materialul este marcat ca „BILDplus”, iar detaliile sunt în spatele paywall-ului. În consecință, nu sunt disponibile public, din textul accesibil, informații precum calendarul exact, forma încetării (reziliere, renegociere, vânzare de active) sau impactul operațional asupra echipelor și livrabilelor tehnice. [...]
Șeful spionajului extern polonez avertizează că Rusia ar putea testa NATO cu „omuleți verzi” în statele baltice - Varșovia invocă riscul de escaladare și operațiuni sub steag fals
Polonia avertizează că Rusia ar putea testa apărarea NATO prin provocări cu „ omuleți verzi ” , un scenariu care ar pune presiune pe mecanismele de reacție ale Alianței și ar crește riscul de escaladare pe flancul estic, potrivit Digi24 . Colonelul Pawel Szota, șeful serviciului polonez de informații externe, a declarat că Varșovia vede un risc tot mai mare de provocări rusești de-a lungul flancului estic al NATO, pe fondul evoluțiilor din Ucraina și al percepției că „războiul nu merge bine pentru Rusia în acest moment”. În acest context, el spune că Moscova ar putea încerca să escaladeze situația. Ce înseamnă scenariul „omuleților verzi” Szota a indicat că un atac limitat asupra statelor baltice ar putea lua forma așa-numiților „omuleți verzi” – o referire la soldați ruși în uniforme fără însemne, folosiți în 2014 la preluarea controlului asupra peninsulei Crimeea . În evaluarea sa, Rusia „trece sistematic peste liniile roșii” pentru a testa reacția NATO, iar logica unor astfel de acțiuni ar fi una de costuri reduse pentru Moscova, în timp ce răspunsul Alianței ar fi, în principal, politic, ceea ce ar putea alimenta o escaladare ulterioară. Mesajul Varșoviei: pregătire pentru operațiuni „sub steag fals” Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a avertizat săptămâna trecută asupra unor posibile operațiuni rusești „sub steag fals” (acțiuni atribuite în mod deliberat altcuiva, pentru a crea pretexte sau confuzie). „Trebuie să-i transmitem (președintelui rus Vladimir) Putin că știm ce pune la cale, că nu vom fi păcăliți și că acest lucru ar fi complet inacceptabil și că vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO.” Context: negările Moscovei și îngrijorările din NATO Vladimir Putin și alți oficiali ruși au susținut în repetate rânduri că Rusia nu intenționează să atace teritoriul NATO. Totuși, potrivit materialului, agenții de informații și structuri militare din mai multe țări NATO și-au exprimat îngrijorări privind o posibilă escaladare, chiar dacă diferă în evaluări legate de momentul și amploarea amenințării. [...]
Canada se califică în optimile CM 2026 după 1-0 cu Africa de Sud - prima echipă ajunsă în faza următoare a turneului
Canada a devenit prima echipă calificată în optimile CM 2026 , după victoria cu 1-0 în fața Africii de Sud, rezultat care o duce mai departe în fazele eliminatorii și îi consolidează parcursul într-un turneu găzduit inclusiv pe teren propriu, potrivit Agerpres . Meciul s-a jucat duminică, pe Los Angeles Stadium , și a contat ca primul duel din șaisprezecimile de finală ale Cupei Mondiale 2026, competiție organizată de Canada, Statele Unite și Mexic. Canada s-a impus cu 1-0, după 0-0 la pauză. Calificarea este notabilă și prin faptul că selecționata canadiană este prima care își asigură prezența în optimi în această ediție a turneului final. [...]
Sondaj CURS: 62% dintre bucureșteni spun că orașul merge într-o direcție greșită - traficul e principala problemă, iar PNL și PSD sunt la egalitate (22%)
Traficul și aglomerația sunt indicate drept principala problemă a Capitalei , într-un sondaj CURS realizat în București, care arată și un nivel ridicat de nemulțumire față de direcția în care merg atât orașul, cât și România, potrivit Stirile Pro TV . Pe zona de administrație locală, 35% dintre respondenți spun că traficul și aglomerația ar trebui rezolvate cu prioritate de Primăria Generală . Următoarele probleme menționate sunt starea străzilor și drumurilor (18%) și locurile de parcare (11%). În interpretarea autorilor cercetării, mobilitatea urbană este preocuparea dominantă, iar derularea simultană a mai multor lucrări de infrastructură rutieră ar fi accentuat nemulțumirea legată de trafic și timpul petrecut în deplasare. Nemulțumire majoritară privind direcția Bucureștiului și a țării Sondajul indică o percepție negativă pronunțată la nivel național: 73% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, iar 16% cred că direcția este bună. Conform comunicatului CURS citat de Agerpres, rezultatul reflectă un climat de neîncredere alimentat de contextul politic și economic din ultimele luni. Pentru București, evaluarea este ceva mai bună decât pentru România, dar rămâne preponderent critică: 62% dintre bucureșteni spun că municipiul se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 28% apreciază direcția ca fiind bună. Cum ar arăta votul la locale și cât de strânsă e competiția La întrebarea despre intenția de vot dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri locale, PNL și PSD ar obține câte 22%, urmate de AUR cu 21%. USR este creditat cu 16%, iar SENS și PNRR-Piedone ar obține câte 5%. S.O.S. România ar avea 4%, iar ACT (Acțiunea Conservatoare – Claudiu Târziu) și POT (Partidul Oamenilor Tineri) câte 2%. În concluzia prezentată în sondaj, competiția dintre principalele partide rămâne „foarte echilibrată”, fără un favorit clar, în pofida crizei politice de la nivel național. Cazul primarului general: opinie împărțită În privința lui Ciprian Ciucu , menționat ca fiind cercetat de procurorii anticorupție, respondenții sunt aproape egal împărțiți: 46% consideră că ar trebui să demisioneze, iar 43% cred că ar trebui să își continue mandatul. Metodologie Sondajul CURS a fost realizat în perioada 16–26 iunie 2026, pe un eșantion de 1.069 de respondenți, reprezentativ pentru populația adultă rezidentă în București. Datele au fost culese prin interviuri față în față, la domiciliu, iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. [...]
Armata SUA testează integrarea LP-CROWS pe obuzierul autopropulsat M109A7 Paladin - soluție pentru apărare anti-dronă și operare „closed-hatch” a armelor de calibru mic
Armata SUA testează montarea unui sistem de armament telecomandat pe obuzierul autopropulsat Paladin pentru a crește protecția echipajelor împotriva dronelor și a amenințărilor de la mică distanță , într-un demers care ar putea schimba modul de operare al unităților de artilerie pe câmpul de luptă, potrivit Interesting Engineering . Testele au loc la Yuma Proving Ground și vizează integrarea unei variante cu profil redus a Common Remotely Operated Weapons Station (CROWS) – denumită LP-CROWS – atât pe M109A7 Paladin (obuzier autopropulsat), cât și pe M992A3 Carrier Ammunition Tracked (vehiculul șenilat de transport muniție din aceeași formație). Miza operațională este ca echipajele să poată angaja ținte fără a ieși din vehicul, inclusiv în scenarii în care platformele sunt vizate în timpul deplasării, al misiunilor de tragere sau al realimentării. De ce contează: artileria, tot mai expusă la drone și atacuri „de oportunitate” În evaluările armatei americane, nevoia de protecție a echipajelor a crescut pe fondul amenințărilor care „vânează” platformele de artilerie în momente previzibile: când se repoziționează, când trag și când sunt aprovizionate. În acest context, testele urmăresc eficiența operării „cu trapele închise” a unui sistem de armament de calibru mic și, potențial, o capacitate de contracarare a dronelor mici (sisteme aeriene fără pilot de dimensiuni reduse). Ce aduce LP-CROWS și ce se testează concret CROWS este prezentat ca o tehnologie de protecție a echipajului deoarece permite angajarea țintelor din interiorul unui vehicul blindat, în locul unei poziții expuse. Sistemul include, conform articolului, un ansamblu girostabilizat și o suită integrată de conducere a focului (fire-control), menite să îmbunătățească precizia și probabilitatea de lovire din prima, inclusiv când vehiculul este în mișcare. În cadrul testelor de la Yuma, evaluarea include și efecte asupra performanței platformei, precum: îmbunătățiri ale sistemelor de camere; verificări legate de încărcarea și tragerea armei atunci când stația este montată pe vehicul; comportamentul ansamblului în condițiile specifice Paladin. De ce Paladin e un „test dur” pentru orice stație de armament suplimentară Integrarea unei stații de armament pe M109A7 Paladin este descrisă ca dificilă din cauza constrângerilor de profil, transportabilitate și supraviețuire în condițiile de operare ale obuzierului. Articolul notează că variante anterioare CROWS au fost considerate nepotrivite pentru platformă. Un element-cheie este solicitarea mecanică generată de tunul principal de 155 mm al Paladin, capabil – potrivit sursei – de până la patru lovituri pe minut. Orice sistem montat suplimentar trebuie să reziste reculului, vibrațiilor și suprapresiunii repetate a exploziei. În acest context, LP-CROWS este descris ca fiind mai mic și mai robust, tocmai pentru a putea fi testat în acest mediu. Ritm accelerat și dezvoltare internă, nu pe traseul clasic al producătorului Trecerea de la concept la testare de dezvoltare a durat „puțin peste un an”, ceea ce indică o adaptare rapidă la lecțiile din conflictele recente. Armata americană mai spune că pachetul de instalare a fost dezvoltat ca inițiativă internă a Departamentului Apărării, nu printr-un traseu convențional de tip producător original (OEM). Următorul pas, implicit, este dacă această configurație „aproape de producție” își confirmă durabilitatea și compatibilitatea cu Paladin în testele de la Yuma, astfel încât integrarea să poată fi extinsă în unitățile de artilerie. Articolul nu oferă un calendar de introducere în dotare sau date despre achiziții. [...]
