Știri
Știri din categoria Diverse
Vicepremierul Oana Gheorghiu cere reguli mai dure privind răspunderea pentru dezinformare, după atacul asupra unei ambulanțe în județul Cluj, incident pe care îl leagă direct de zvonuri false propagate pe TikTok, potrivit Digi24.
Atacul a avut loc în comuna Recea-Cristur, unde o ambulanță chemată să acorde îngrijiri unui pacient a fost oprită și agresată de mai mulți localnici, cu bâte, topoare și pietre. Șoferul autosanitarei a fost rănit la ochi și a avut nevoie de o intervenție chirurgicală, iar în ambulanță se afla și un pacient care trebuia transportat pentru îngrijiri medicale.
În intervenția la Digi24, Gheorghiu a spus că episodul arată „cât de periculoasă poate deveni dezinformarea”, în condițiile în care oamenii au ajuns să creadă „lucruri de pe TikTok” în asemenea măsură încât să atace personal medical aflat în misiune.
Vicepremierul susține că legislația ar trebui să includă forme de responsabilizare pentru cei care răspândesc informații false atunci când acestea produc consecințe grave asupra oamenilor.
„Cred că trebuie să facem ceva în materie de legislație privind răspunderea oamenilor pentru dezinformare.”
Gheorghiu a extins discuția dincolo de utilizatorii rețelelor sociale, afirmând că și politicienii ar trebui să răspundă pentru informațiile false sau alarmiste pe care le transmit în spațiul public, atunci când acestea alimentează frica și panica.
„Trebuie să ne uităm și la răspunderea politicienilor pentru dezinformare, pentru că avem inclusiv politicieni care folosesc aceste arme în mod populist și duc în spațiul public multe lucruri care îi fac pe oameni să se teamă, să le fie frică, să se panicheze.”
În același context, vicepremierul a avansat ideea că, în timp, platformele online ar putea funcționa cu forme mai stricte de identificare a utilizatorilor, astfel încât crearea unui cont să vină „cu o responsabilitate în spate”, printr-o identitate verificată și posibilitatea tragerii la răspundere pentru acțiuni cu impact major.
Pentru moment, Digi24 relatează poziția vicepremierului ca reacție la incidentul din Cluj, fără detalii despre un proiect legislativ concret sau un calendar de inițiere a unor modificări.
Recomandate
Adoptarea legii salarizării devine un test cu miză bugetară, pe fondul blocajului politic , iar vicepremierul Oana Gheorghiu avertizează că întârzierea poate afecta inclusiv calculele de deficit prin pierderea unor bani europeni, potrivit Digi24 . În intervenția sa, Gheorghiu a criticat opoziția PSD față de proiectul legii salarizării și a susținut că actul normativ urmărește să introducă principii unitare în sistem, cu regula „la muncă egală, salariu egal”, plus sporuri pentru „meserii mai complicate”. Vicepremierul a insistat că proiectul nu ar presupune tăieri de venituri. „Nu există reducere de venituri. (...) Nimeni nu va pierde niciun ban.” Miza: fonduri europene și deficitul bugetar Vicepremierul a legat explicit adoptarea legii de accesarea fondurilor europene și de construcția bugetară din acest an, spunând că România riscă să piardă „foarte mulți bani” și că, în calculul reducerii deficitului, s-a ținut cont de sumele care ar urma să vină de la Uniunea Europeană . „Pierdem foarte mulți bani, iar în calculul deficitului pe anul acesta, reducerea deficitului, s-a ținut cont și de acești bani pe care îi aducem de la Uniunea Europeană.” În același context, Gheorghiu a afirmat că proiectul ar putea ajunge la dezbatere în Parlament săptămâna viitoare, în condițiile în care „e posibil ca Parlamentul să se reunească din nou” pentru a discuta legea. Tensiuni politice și scenariul anticipatelor Pe fondul disputei cu PSD, vicepremierul a descris atitudinea social-democraților drept una de tip „bullying” și a acuzat depășirea unor „linii roșii” din interese politice, invocând inclusiv nume de politicieni în acest context. „Se comportă precum copiii din curtea școlii care fac bullying.” În ceea ce privește criza politică, Gheorghiu a spus că alegerile anticipate ar putea deveni „ultima soluție” dacă actualul Parlament nu reușește să formeze și să voteze un nou Guvern. Totodată, a criticat decizia celor care au contribuit la căderea Guvernului, afirmând că nu ar fi evaluat consecințele. Separat, întrebată despre o posibilă guvernare asumată de Sorin Grindeanu și PSD, inclusiv un Guvern minoritar, vicepremierul a precizat că această variantă este discutată în spațiul public. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu avertizează că suspendarea președintelui ar adânci instabilitatea politică , într-un moment în care România traversează o criză guvernamentală, potrivit Digi24 . Ea a catalogat inițiativa AUR de suspendare a președintelui Nicușor Dan drept „un exercițiu de PR” și a spus că nu ar fi în interesul țării ca procedura să devină un nou conflict instituțional. Gheorghiu a argumentat că, dacă cineva ar vrea „să facă rău cu adevărat” României în actualul context, declanșarea suspendării ar fi un astfel de pas, tocmai prin efectul de amplificare a tensiunilor dintre instituții. Întrebată dacă exclude ca PSD să susțină demersul, vicepremierul a spus că nu poate ști, amintind că PSD și AUR „au mai făcut front comun” în anumite momente, dar și-a exprimat speranța că „le pasă de România”. „Instituția prezidențială merită respectată” Vicepremierul a respins ideea că ar fi „dezamăgită” de actualul șef al statului și a insistat că mandatul trebuie evaluat în perspectiva celor patru ani. În același timp, a pledat pentru consolidarea încrederii în instituția prezidențială. „Eu cred că instituția prezidențială merită respectată și avem nevoie să construim încredere în instituția prezidențială.” Gheorghiu a mai spus că începutul unui mandat este dificil, mai ales pentru un politician venit „dintr-o lume diferită”, și a susținut că Nicușor Dan ar privi încă lucrurile din perspectiva „omului care vrea să facă bine pentru țară”. Critica punctuală: lipsa unei intervenții înainte de moțiunea de cenzură Oana Gheorghiu a precizat că a avut o singură întâlnire cu Nicușor Dan, la Bruxelles, unde au discutat despre digitalizare. Ea i-a reproșat însă public că nu a intervenit înainte de moțiunea de cenzură în care au fost atacate reforma companiilor de stat și propunerea de listare la bursă. „Cred că era important să iasă și să spună public că listarea companiilor la bursă nu este un motiv de moțiune și că nu este un lucru rău, pentru că a permis cumva să se ducă în spațiul public această dezinformare.” Vicepremierul a adăugat că nu poate cunoaște toate constrângerile și informațiile de care dispune președintele, dar a spus că este convinsă că acesta încearcă să găsească o soluție pentru România. În final, Gheorghiu a susținut că, în actualul context, prioritatea ar trebui să fie recâștigarea încrederii în instituțiile statului, nu declanșarea unor confruntări care ar putea adânci instabilitatea politică. [...]
Dezinformarea online poate scoate temporar din serviciu ambulanțe și pune pacienți în pericol , avertizează șeful DSU, Raed Arafat , după atacul asupra unei autosanitare în județul Cluj, pe fondul unui zvon viralizat pe TikTok despre o presupusă „ambulanță care fură copii”, potrivit Digi24 . Arafat spune că informațiile neverificate distribuite pe rețelele sociale pot declanșa reacții violente și cere platformelor să intervină mai rapid pentru a opri răspândirea conținutului fals. În același timp, el îndeamnă populația să verifice informațiile înainte de a le redistribui și să urmărească surse oficiale. Ce s-a întâmplat și de ce contează operațional În cazul din Cluj, o ambulanță aflată în misiune și transportând un pacient a fost blocată și atacată, iar șoferul a fost rănit la ochi și operat. Arafat afirmă că o „minciună” distribuită online a dus la: un salvator ajuns „în sala de operație”; un pacient pus în pericol; o ambulanță nouă „scoasă temporar din serviciu”. Într-o postare pe Facebook, șeful DSU subliniază că ambulanțele SAJ și SMURD au o singură misiune: să ajungă cât mai repede la cei care au nevoie de ajutor și să salveze vieți. „O ambulanță care vine să salveze nu poate deveni ținta violenței din cauza unei minciuni răspândite online!” Rolul platformelor și limita DSU: fără serviciu de monitorizare social media Arafat susține că platformele de socializare ar trebui să fie „primele care filtrează” dezinformările și să le oprească atunci când apar. El afirmă că DSU ia poziții publice și publică informări, inclusiv pe platforma instituției, dar precizează că DSU „nu are serviciu de monitorizare al social-media”. Întrebat despre monitorizarea postărilor cu dezinformări, Arafat spune că au existat în trecut încercări de colaborare cu ONG-uri care monitorizează știrile false, însă inițiativa a fost criticată, cu acuzații că instituția ar vrea să devină un „minister al Adevărului”. AI și conținutul fals: „se creează imagini” aproape de realitate Șeful DSU atrage atenția și asupra folosirii inteligenței artificiale pentru a genera imagini și materiale video care pot părea reale, ceea ce crește riscul ca publicul să fie manipulat. În acest context, el recomandă ca, în situații reale, informațiile să fie căutate în canale oficiale și în mass-media, nu în postări virale fără confirmare. Arafat mai afirmă că răspândirea știrilor false care pot conduce la astfel de incidente ar trebui tratată „cu maximă seriozitate” și că dezinformările trebuie demontate rapid, pentru a limita riscurile asupra intervențiilor de urgență. [...]
Un zvon viral de pe TikTok a dus la blocarea și atacarea unei ambulanțe în Cluj, cu efect direct asupra intervenției medicale , potrivit Digi24 . Autosanitara a fost lovită cu topoare, iar șoferul a fost rănit, după ce în mediul online s-a răspândit afirmația falsă că echipajul „fură copii”. Incidentul a avut loc într-o comună din județul Cluj, unde ambulanța fusese chemată pentru un pacient. În contextul tensiunilor alimentate de clipul de pe TikTok, echipajul a fost agresat, iar intervenția s-a transformat într-un episod violent care a pus în pericol atât personalul medical, cât și misiunea de transport a pacientului. Din informațiile relatate de alte publicații, atacul a inclus blocarea drumului ambulanței și lovirea autosanitarei, iar șoferul ar fi fost rănit la ochi de cioburile unui geam spart. Detaliile privind mecanismul exact al rănirii și starea pacientului transportat nu sunt prezentate complet în materialul Digi24, astfel că amploarea consecințelor medicale rămâne neclară în acest moment. Impact operațional: intervenții sub risc și costuri suplimentare pentru sistem Cazul evidențiază o vulnerabilitate operațională: echipajele de urgență pot fi împiedicate să-și ducă la capăt misiunea din cauza dezinformării propagate online. Consecințele imediate includ: întârzierea sau compromiterea transportului medical; scoaterea temporară din uz a ambulanței avariate; indisponibilizarea personalului rănit și presiune suplimentară pe turele rămase; costuri de reparații și de înlocuire a echipamentelor, care se transferă în final în bugetul public al serviciilor de urgență. Reacții și context: „o minciună de pe social media” Într-o intervenție video separată, șeful DSU, Raed Arafat , a calificat cazul drept efectul unei dezinformări online și a atras atenția asupra folosirii tehnologiilor de generare de conținut (inclusiv inteligență artificială) pentru a crea materiale înșelătoare, conform Digi24 . Ce urmează, din perspectiva funcționării serviciilor de urgență, este investigarea incidentului și evaluarea măsurilor de protecție pentru echipaje în teren, în special în situații în care zvonurile online pot declanșa reacții violente în comunități. [...]
Siria schimbă statutul bazelor rusești din Tartus și Hmeimim, iar Moscova își păstrează un punct de sprijin operațional în estul Mediteranei după un acord încheiat la capătul a 18 luni de negocieri, potrivit Digi24 . Înțelegerea vizează instalațiile militare de pe aeroportul Hmeimim și din portul Tartus, care vor fi transformate „în centre comune de antrenament”, în cadrul unor noi acorduri menite să „păstreze interesele reciproce”, a transmis Ministerul sirian de Externe, citat de agenția oficială Sana , conform Agerpres. Acordul stabilește și un calendar: procesul ar urma să fie finalizat în maximum trei luni. În paralel, facilitățile civile de la cele două baze vor fi preluate de autoritățile de la Damasc. Ministrul sirian de externe, Assad al-Shaibani, a inspectat duminică facilitățile și infrastructura incluse în memorandumul de înțelegere, descris de Sana drept „istoric”. De ce contează: Rusia își conservă singurele avanposturi oficiale din afara fostei URSS Baza aeriană Hmeimim și baza navală Tartus au fost, potrivit informațiilor citate, singurele avanposturi militare oficiale ale Rusiei din afara fostei Uniuni Sovietice. Ele au rămas operaționale pe durata negocierilor, ceea ce indică o continuitate a prezenței ruse, chiar și după schimbarea de la Damasc. Moscova a folosit aceste baze în intervenția din 2015 în războiul civil sirian, în sprijinul lui Bashar al-Assad, inclusiv pentru bombardarea zonelor controlate de rebeli. Context politic: relația Moscova–Damasc după căderea lui Assad După căderea lui Bashar al-Assad, refugiat în Rusia, Damasc cere extrădarea acestuia. În același timp, președintele rus Vladimir Putin l-a primit de două ori la Moscova pe omologul său sirian, Ahmed al-Sharaa. La începutul acestui an, Kremlinul și-a retras forțele de pe aeroportul Qamishli, din regiunea autonomă kurdă din nord-estul Siriei, potrivit informațiilor din articol. [...]
Platforma online a AUR pentru suspendarea președintelui este operată tehnic din afara României , după ce o investigație citată de Digi24 indică faptul că în spatele site-ului folosit pentru strângerea de semnături se află un web designer din Republica Moldova. Informația ridică o problemă de transparență și control operațional asupra unei platforme folosite într-un demers politic cu miză instituțională. Potrivit investigației Public Record, adresa de e-mail a unui cetățean moldovean apare în secțiunea „Date” a platformei AUR. Este vorba despre Nicolae Capcelea , descris ca web designer și grafician. Publicația mai susține că AUR ar fi apelat la această persoană în mai multe rânduri în ultimii ani și că ar fi fost plătită cu peste 10 milioane de lei pentru servicii de promovare online, în special în perioade electorale. Conform aceleiași investigații, domeniul ar fi fost înregistrat pe 11 iulie de partid, iar numărul de telefon folosit la înregistrarea site-ului este asociat lui Marius Dorin Lulea , fondator al partidului, despre care se menționează că a fost înlăturat de la conducere la finalul lui 2025. Ce face platforma și unde este folosită în demers AUR a lansat oficial site-ul pe 6 august, ca parte a inițiativei de a strânge semnăturile necesare pentru declanșarea procedurii de suspendare a președintelui României. Pe platformă este afișată o numărătoare potrivit căreia partidul are sprijinul a 115 parlamentari și ar mai avea nevoie de încă 40 de semnături pentru a depune solicitarea în Parlament. Tot pe site este afișat și numărul persoanelor care susțin demersul: până la momentul relatat, peste 256.000 de români și-au exprimat sprijinul pentru inițiativă. Reacția AUR și lipsa unui punct de vedere oficial Digi24 precizează că a solicitat un punct de vedere AUR privind informațiile prezentate de Public Record, însă, până la publicarea materialului, partidul nu a transmis un răspuns. Formațiunea susține că pe platforma suspeND.ro românii vor putea urmări în timp real evoluția procedurii parlamentare, inclusiv poziționarea parlamentarilor și numărul de cetățeni care susțin demersul. AUR afirmă că platforma va fi actualizată permanent, pe măsură ce procedura avansează. Dungaciu: „Nu sunt semnături online” Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, a declarat pentru Digi24.ro că platforma are rolul de a evidenția parlamentarii care susțin inițiativa și că „site-ul este o chestiune tehnică”, insistând că nu se strâng semnături online, ci sunt vizate semnăturile parlamentarilor. „Presiunea pe tema asta crește, iar site-ul este o chestiune tehnică. Nu sunt semnături online, sunt semnăturile parlamentarilor. Vrem să vedem cine semnează și cine nu, să avem un bilanț la zi.” Întrebat pe câți parlamentari se bazează, Dungaciu nu a avansat o cifră, dar a spus că numărul susținătorilor din Parlament ar putea crește dacă „blocajul politic” continuă și dacă România rămâne „fără Guvern”, potrivit declarațiilor sale. [...]
