Știri
Știri din categoria Diverse
Arestarea unui analist electoral cunoscut ridică miza represiunii asupra monitorizării alegerilor în Rusia, după ce un tribunal din Moscova a decis arestarea preventivă a politologului Aleksandr Kânev, acuzat de trafic de droguri „la scară mare”, potrivit Digi24.
Kânev, în vârstă de 51 de ani, este expert în sistemul electoral rus și fusese declarat anterior „agent străin”, statut care implică obligații administrative stricte și poate atrage amenzi sau chiar închisoare. În dosarul actual, el riscă până la 20 de ani de detenție, notează publicația, citând Agerpres.
Măsura vine la câteva zile după alegerile legislative câștigate de Rusia Unită, scrutin pe care Kânev l-a monitorizat și ale cărui rezultate le-a analizat public. În postări pe Facebook, unde avea peste 20.000 de urmăritori, el a publicat mai multe analize despre rezultate și a menționat inclusiv insuccese ale Rusiei Unite în anumite circumscripții.
Tot pe Facebook, Kânev le-a spus abonaților că se simte „foarte obosit” după ce a „muncit neîncetat timp de patru luni” pentru a asigura „monitorizarea” scrutinului pentru Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus.
Rezultatele definitive ale alegerilor legislative au fost anunțate vineri, confirmând victoria partidului președintelui Vladimir Putin și alegerea a 46 de deputați dintre foști combatanți care au luptat în Ucraina.
Scrutinul a avut loc între 18 și 20 septembrie și s-a desfășurat inclusiv în teritoriile ucrainene controlate și anexate de Rusia (Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie). În competiție au fost acceptate doar formațiuni care îl susțin pe Vladimir Putin și continuarea războiului în Ucraina, iar partidul Iabloko, descris ca singurul care se opune deschis războiului, a fost exclus de la scrutinul național. Uniunea Europeană a calificat alegerile drept o „spoială democratică”.
Kânev este descris ca apropiat de cercurile opoziției liberale antirăzboi și, potrivit informațiilor prezentate, decisese să rămână la Moscova după declanșarea invaziei la scară largă a Ucrainei, în februarie 2022, urmată de intensificarea represiunii împotriva vocilor critice.
Recomandate
Avertismentul lui Macron ridică miza de securitate pentru Franța și, implicit, pentru mediul economic european , pe fondul riscului unor atacuri cu drone și al unei posibile noi mobilizări rusești, potrivit Digi24 . Președintele francez Emmanuel Macron a spus, într-un interviu la France 2 și TF1, că Franța ar putea deveni ținta unei tentative de atac cu o dronă încărcată cu explozibil, similară celei de la aeroportul din Leipzig , de la începutul lunii august. Franța „nu a experimentat încă” astfel de atacuri, dar, întrebat dacă „s-ar putea întâmpla”, Macron a răspuns afirmativ, invocând faptul că Rusia consideră „Europa drept profunzimea strategică a Ucrainei”. Ce înseamnă pentru securitatea operațională în Europa Macron a mai afirmat că CIA „nu a informat serviciile de informații franceze” despre un posibil atac cu drone rusești care ar viza sudul Franței, contrazicând informații apărute în presa străină. În acest context, publicația spaniolă El Mundo a relatat că Rusia s-ar putea pregăti să lanseze atacuri cu drone asupra unor țări din sudul Europei, folosind nave ale „flotei fantomă” care traversează Marea Mediterană. Experții citați de El Mundo susțin că Moscova a evitat până acum acțiuni care ar putea declanșa un răspuns militar direct din partea NATO, însă escaladările recente ar sugera o încercare de a testa aceste limite. Potrivit acelorași surse citate de El Mundo, operațiunile ar viza cel mai probabil: Spania, Franța, Italia, și ar folosi drone Gerbera produse de Rusia. Mobilizare posibilă și semnalul transmis de Moscova Separat de riscul unor atacuri cu drone, Macron a spus că o nouă mobilizare rusă de 300.000 de soldați pentru războiul împotriva Ucrainei „este un scenariu care ni se pare credibil”. „Semnalul pe care Rusia îl transmite astăzi este: suntem gata să facem și mai multe sacrificii pentru a lua tot Donbasul.” Macron a adăugat că, de la invadarea Ucrainei, războiul ar fi costat deja Rusia „1,2 milioane de soldați”, răniți sau uciși, potrivit declarațiilor sale. [...]
Propunerea SUA de armistițiu energetic și reluarea coridorului cerealier vizează reducerea presiunii pe piețele de energie și alimente , în condițiile în care atacurile asupra infrastructurii și rezervelor de combustibil au alimentat scumpiri, potrivit Digi24 , care citează un interviu al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru Axios. Washingtonul ar insista asupra a trei măsuri „imediate” pentru dezamorsarea conflictului și reluarea dialogului diplomatic cu Rusia: încetarea reciprocă a atacurilor asupra infrastructurii energetice, reluarea coridorului cerealier din Marea Neagră și organizarea unor discuții trilaterale SUA–Rusia–Ucraina. Zelenski afirmă că SUA văd negocierile trilaterale ca pas următor după primele două măsuri și a indicat Abu Dhabi drept posibilă gazdă. De ce contează: energie și cereale, două canale directe către prețuri În relatarea citată, prioritatea imediată a președintelui Donald Trump ar fi un acord care să oprească atacurile ucrainene asupra rezervelor ruse de motorină, atacuri care „au contribuit la creșterea drastică a prețurilor” în SUA și la nivel global. În acest context, un armistițiu energetic ar reduce riscul de noi șocuri pe lanțurile de aprovizionare cu combustibili, iar redeschiderea coridorului cerealier ar diminua incertitudinea din comerțul cu produse agricole. Ce spune Kievul și ce urmează pe canalul diplomatic Zelenski susține că Ucraina este pregătită pentru un armistițiu energetic și pentru negocieri trilaterale. „Suntem deschiși – oricărei țări, oricărui format”, a spus Zelenski. Președintele ucrainean i-ar fi propus lui Trump și o întâlnire trilaterală la summitul G20, programat în decembrie la Miami, menționând că SUA l-ar fi invitat deja pe Vladimir Putin la eveniment. Totuși, Zelenski spune că se îndoiește de disponibilitatea liderului rus pentru negocieri și crede că acesta va „găsi un motiv” să evite o întâlnire. Context: acorduri anunțate, dar atacuri continuate Potrivit informațiilor prezentate, Trump a anunțat pe 14 septembrie că Rusia și Ucraina au convenit să nu mai atace instalațiile energetice ale celeilalte părți, însă ulterior atacurile ar fi continuat. Dmitri Peskov a calificat atunci declarația lui Trump drept „în general o idee foarte bună”, iar pe 24 septembrie a spus că „trebuie să tindem către pace, nu către un armistițiu temporar”. În plan diplomatic, Zelenski a discutat marți, la New York, cu Trump despre eforturile de a pune capăt războiului și despre un posibil armistițiu în domeniul energetic. Digi24 mai notează că eforturile de reluare a negocierilor ar fi început în urmă cu trei săptămâni, odată cu o vizită la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, iar trimișii speciali Steve Witkoff și Jared Kushner ar fi avut discuții la începutul lunii septembrie la Moscova și Kiev, în vederea pregătirii unui „pachet de pace” cerut de Trump. [...]
Franța își extinde prezența militară pentru a proteja exporturile saudite de țiței , într-o mișcare care vizează limitarea riscului de noi scumpiri la carburanți în Europa, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24 . Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat un pachet de măsuri pentru a reduce efectele „crizei carburanților”, susținând că aprovizionarea cu motorină, gaz și păcură este garantată până la finalul anului. În același timp, el a avertizat că situația s-ar putea complica la începutul lui 2027, dacă actuala criză se agravează. Informațiile sunt atribuite AFP, citată de Agerpres. Macron a plasat problema în registru geopolitic, indicând drept factori de presiune războiul din Orientul Mijlociu, tensiunile din strâmtorile Ormuz și Bab el-Mandeb, dar și războiul din Ucraina. Protejarea terminalului Yanbu, miză pentru fluxurile de petrol Franța va mobiliza „mijloace militare” pentru protejarea instalațiilor de la Yanbu, descris ca principalul terminal saudit de export de țiței la Marea Roșie, zonă expusă atacurilor rebelilor houthi din Yemen. Desfășurarea ar urma să includă: soldați; radare; sisteme de apărare. Macron nu a exclus nici utilizarea avioanelor de luptă Rafale, „în funcție de evoluția situației”, însă a precizat că Franța nu intenționează să se implice direct în conflictul dintre Arabia Saudită și rebelii houthi, susținuți de Iran. Legătura cu prețurile la pompă și discuțiile despre Ormuz Liderul de la Paris a spus că o detensionare în zona Yanbu ar putea avea efecte rapide asupra prețurilor plătite de consumatori. În paralel, Franța poartă discuții cu Iranul și Omanul pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz , una dintre rutele principale pentru transportul petrolului la nivel mondial. Presiune internă în Franța: taxele la carburanți, pe masă În plan intern, Macron a recunoscut presiunea generată de creșterea prețurilor la carburanți și a arătat că nu exclude reducerea taxelor, în funcție de evoluții. „În funcție de evoluție, nu trebuie să excludem nimic.” În material se menționează că motorina a ajuns la aproximativ 2,40 euro pe litru (aprox. 12 lei), un nivel record. Context de securitate: moratoriu pe infrastructura energetică Separat de componenta energetică, Macron și-a relansat propunerea pentru un „dublu moratoriu” privind atacurile asupra infrastructurii energetice și civile din Ucraina și Rusia, precum și asupra unor acțiuni militare în Marea Neagră, exprimând totodată scepticism față de intențiile Moscovei. [...]
Acuzațiile de ingerință americană riscă să tensioneze relația comercială SUA–Brazilia chiar înainte de alegeri , pe fondul unor taxe vamale invocate ca instrument de presiune, potrivit Digi24 . Campania președintelui Luiz Inácio Lula da Silva îl acuză pe Donald Trump că ar încerca să influențeze scrutinul prezidențial pentru a-l favoriza pe Flávio Bolsonaro și pentru a obține acces la resursele naturale ale țării, acuzații respinse de Departamentul de Stat al SUA ca fiind nefondate. Într-un spot electoral de un minut, echipa lui Lula susține că Trump ar vrea să „colonizeze” Brazilia și „să-i ia bogățiile”. Mesajul o prezintă pe Flávio Bolsonaro drept „candidatul lui Trump”. „Flávio Bolsonaro este candidatul lui Trump, iar Trump vrea să colonizeze Brazilia, să ne ia bogățiile, să ne fure viitorul și să ne lase fără nimic.” Departamentul de Stat a negat orice intervenție în alegerile din Brazilia. „Orice insinuare privind un «complot» menit să submineze alegerile unei națiuni democratice este o minciună fără temei.” Taxe vamale și presiuni: miza economică din spatele disputei Cu puțin peste o săptămână înainte de primul tur (programat pentru 4 octombrie), în Brazilia și în afara ei au crescut îngrijorările privind o posibilă influențare a rezultatului alegerilor prin presiuni diplomatice și economice. În acest context, materialul menționează inclusiv taxe vamale de 25% aplicate importurilor din Brazilia, ca element perceput drept pârghie de presiune. Pe linie politică, Lula a criticat indirect la Adunarea Generală a ONU de la New York presupusa ingerință americană. „Nu le vom permite dușmanilor democrației, din interior sau din exterior, să atace voința poporului. Democrația braziliană le aparține brazilienilor.” Alegeri strânse și reacții în SUA Potrivit informațiilor citate, Lula și Bolsonaro sunt la egalitate în sondaje înaintea primului tur. Dacă niciun candidat nu obține peste jumătate din voturi, al doilea tur ar urma să aibă loc pe 25 octombrie. Tot săptămâna aceasta, zeci de membri democrați ai Congresului american i-au scris secretarului de stat Marco Rubio, denunțând o „aparentă încercare” a administrației Trump de a interveni în alegerile din Brazilia și cerând un răspuns până la 1 octombrie. Departamentul de Stat nu a răspuns, deocamdată, unei solicitări de comentarii, conform textului. Disputa depășește taberele politice din Brazilia Temerile nu sunt prezentate ca limitate la stânga braziliană. Un alt candidat de dreapta, Renan Santos, a criticat comportamentul lui Trump și a spus că nu vrea ca Brazilia să devină un stat vasal al SUA, invocând și ideea unor „contracte avantajoase” legate de „pământurile rare”. În paralel, secretarul pentru comunicare al Partidului Muncitorilor (PT), Éden Valadares, a spus că spotul face parte din eforturile de a avertiza populația și a anunțat evenimente pregătite în toată țara pentru duminică. În lipsa unor clarificări suplimentare de la Washington, disputa riscă să rămână un factor de volatilitate politică și economică în relația bilaterală, într-un moment în care campania electorală intră în linie dreaptă. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că va discuta cu PSD despre votarea unui guvern pro-european și susține că, în zilele următoare, va avea o întâlnire cu președintele PSD, Sorin Grindeanu , pe fondul crizei politice declanșate după căderea Guvernului, potrivit Digi24 . Într-o intervenție la Digi FM, Mureșan a afirmat că este „convins” că va exista o întâlnire cu Grindeanu și a ironizat situația liderului PSD, pe care îl acuză că a generat instabilitate politică. „Trebuie să dăm omului puțin confort, e puțin neliniștit, a dat jos Guvernul, a creat o criză politică, e puțin neliniștit, trebuie să îi dăm un pic confort, un pic de timp.” Miza întâlnirii: programul de guvernare și poziționarea PSD După remarca ironică, Mureșan a spus că își propune o discuție „serioasă” despre programul de guvernare și despre direcția politică a PSD, în special în raport cu votarea unui guvern „pro-european”. „Sunt convins că zilele următoare o să avem o discuție serioasă pe programul de guvernare (...) Vreau să discut la modul serios cu președintele PSD despre ceea ce vom face și să îi vedem dacă sunt un partid pro-european care votează un guvern pro-european sau dacă se joacă în continuare cu extremiștii în Parlamentul României, ceea ce ar fi un lucru rău pentru România, căci am prelungi criza și am ține țara pe loc.” Schimb de replici cu Grindeanu: „m-ar fi criticat în orice scenariu” Mureșan a comentat și atacurile recente venite din partea lui Grindeanu, susținând că liderul PSD l-ar fi criticat indiferent de deciziile luate, inclusiv în privința existenței sau lipsei unui program de guvernare. „Dacă am program de guvernare, de ce am program de guvernare? Dacă nu aș fi avut program de guvernare, de ce nu am program de guvernare? Dacă e soare afară, ar fi fost supărat că e soare și e cald, dacă ploua era supărat că nu are umbrelă, de ce nu poate controla vremea.” În acest moment, nu sunt oferite detalii despre data exactă a întâlnirii sau despre un calendar al negocierilor; informația din sursă se limitează la intenția exprimată de Mureșan și la poziționarea sa publică față de PSD și criza politică. [...]
PSD reclamă lipsa negocierilor pe programul de guvernare , ceea ce crește riscul unui eșec la votul de învestitură. Potrivit Digi24 , președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că nu a primit informații noi despre programul pregătit de premierul desemnat Siegfried Mureșan și îl acuză că nu caută sprijinul social-democraților, în condițiile în care majoritatea necesară în Parlament nu este asigurată doar de PNL, USR și UDMR. Grindeanu a declarat, vineri, într-o conferință de presă în județul Caraș-Severin, că a desemnat o echipă care să poarte discuțiile în lipsa sa, fiind în deplasare în țară pentru întâlniri cu organizațiile partidului. El a spus că nu a primit „niciun semn nou” privind eventuale discuții pe program. „Am desemnat o echipă, eu fiind plecat din București, dacă e cazul să discute pe Programul de guvernare. N-am niciun semn nou din acest punct de vedere.” Miza: votul de învestitură și aritmetica parlamentară În articol se arată că pentru învestirea viitorului Guvern este necesară o majoritate parlamentară, iar PNL, USR și UDMR – formațiunile care îl susțin pe Mureșan – nu au singure numărul necesar de parlamentari. În acest context, sprijinul altor grupuri devine relevant pentru votul de învestitură. PSD a anunțat anterior că nu va susține învestirea unui guvern condus de Siegfried Mureșan, mai notează publicația. Acuzațiile lui Grindeanu și poziția lui Mureșan Liderul PSD a susținut că Mureșan nu ar fi interesat să obțină sprijinul social-democraților și a reluat afirmația că premierul desemnat „face tot ceea ce este posibil să pice în Parlament”. „Asta m-a făcut să spun în urmă cu câteva zile că domnul Mureșan nu dorește să fie prim-ministru și face tot ceea ce este posibil să pice în Parlament.” Pe de altă parte, Mureșan a anunțat că va finaliza programul de guvernare și că intenționează să îl transmită și lui Sorin Grindeanu. El a spus că este dispus să discute cu liderul PSD, indicând Parlamentul drept locul în care ar urma să aibă loc întâlnirea. Ce urmează: depunerea listei și a programului Conform informațiilor prezentate, vineri Mureșan urma să se întâlnească la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan pentru a-i prezenta programul de guvernare și lista cabinetului. Premierul desemnat a mai spus că intenționează să depună sâmbătă la Parlament lista miniștrilor și programul de guvernare. Programul prezentat de Mureșan include 28 de direcții, între care: reforma administrației centrale și locale, reorganizarea companiilor de stat, stimularea economiei și a muncii, politica energetică, consolidarea veniturilor și combaterea evaziunii, reforma sistemului de salarizare și digitalizarea administrației. [...]
