Știri
Știri din categoria Diverse
Cererea de limitare a mandatelor la vârful serviciilor de informații revine în prim-plan, după ce viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a spus, într-o reacție legată de scandalul privind trecutul șefului SPP, Lucian Pahonțu, că „20 de ani de conducere de către același om nu e sănătos pentru o democrație”, potrivit Digi24.
Gheorghiu, vicepremier în guvernul interimar condus de Ilie Bolojan, a cerut explicit o discuție „acum, nu peste ani” despre limitarea mandatelor șefilor de servicii, argumentând că o conducere prelungită în aceeași funcție devine o problemă de funcționare democratică, „indiferent cine este acel om”, cu atât mai mult în contextul unor suspiciuni, „indiferent dacă se adeveresc sau nu”.
În același mesaj, ea a precizat că nu beneficiază de protecție SPP și că nu a solicitat vreodată asistență din partea instituției.
Oana Gheorghiu a extins discuția la conducerea altor servicii, indicând două situații pe care le consideră relevante pentru tema guvernanței și a controlului civil:
Vicepremierul a adăugat că România are nevoie de servicii „puternice” și „moderne”, cu rol de apărare a statului și de prevenire a atacurilor asupra cetățenilor.
Miza este una de reglementare și arhitectură instituțională: o eventuală limitare a mandatelor la vârful serviciilor ar schimba regulile de numire și menținere în funcție, cu efect direct asupra continuității conducerii și asupra mecanismelor de control democratic. În acest moment, materialul Digi24 reflectă o poziție politică și o solicitare de dezbatere, fără a indica existența unui proiect legislativ concret sau un calendar de adoptare.
Recomandate
Nicușor Dan respinge ideea demiterii șefului SPP, invocând verificări și lipsa unor dovezi de „reprimare” , potrivit Digi24 . Declarația vine pe fondul controversei declanșate de dezvăluirile Recorder despre generalul Lucian Pahonțu și pune accentul pe criteriul de integritate pentru funcțiile înalte în stat, dar și pe limitele unei reacții instituționale imediate. Într-o conferință de presă susținută joi seară la Chișinău, președintele României a spus că nu consideră justificată controversa și că nu a făcut o evaluare managerială individuală a lui Pahonțu. Totuși, a formulat un principiu general: persoanele care au participat la acțiuni de reprimare nu ar trebui să ocupe funcții înalte, adăugând că șeful SPP „nu este în această situație”. „Orice persoană care a reprimat, participând la acțiuni de reprimare, nu are ce să caute într-o funcție înaltă în statul român. (...) Domnul Pahonțu nu e în această situație.” Ce spune președintele despre CSAT și verificările de la numire Nicușor Dan a precizat că există o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pe 7 septembrie, dar că aceasta „nu are legătură cu acest caz”. În același context, a susținut că, la momentul numirii lui Lucian Pahonțu la conducerea SPP, au existat verificări, inclusiv la CNSAS (instituția care gestionează accesul la arhivele fostei Securități și emite decizii privind colaborarea cu poliția politică). „Domnul Pahonțu, conform legii din România când a fost numit (...) CSAT a făcut o verificare inclusiv la CNSAS dacă a făcut sau nu poliție politică.” Președintele a mai spus că SPP „nu e un serviciu secret”, ci „un serviciu de pază”. Evaluarea SPP: „funcționează” și este „profesionist” Întrebat dacă a făcut o evaluare a lui Lucian Pahonțu și dacă a primit informații în acest sens, Nicușor Dan a afirmat că a evaluat serviciul „cu propriile simțuri” și că, din interacțiunile cu ofițeri SPP, inclusiv cei care se ocupă de paza sa, instituția i se pare „profesionistă”. A adăugat că reacțiile unor servicii externe cu care a avut tangențial contact ar fi „în aceeași direcție”. Totodată, a explicat de ce nu a făcut o evaluare managerială dedicată șefului SPP, invocând alte priorități, între care „o strategie economică” și „alegerile anulate”. Contextul acuzațiilor și limita invocată de președinte În materialul citat de Digi24, este menționat că Recorder a relatat că generalul Lucian Pahonțu a făcut parte din Trupele de Securitate înainte de 1989 și că a fost prezent, ca comandant de pluton, în zona fostului hotel Intercontinental în noaptea de 21 decembrie 1989. Recorder susține că a consultat documente din dosarul Revoluției, inclusiv o declarație a lui Pahonțu, în care acesta ar fi afirmat că a fost la Intercontinental, dar „nu am avut contact cu manifestanții”. Nicușor Dan a spus că a citit articolul care a stat la baza dezvăluirilor, însă nu a identificat elemente care să susțină titlul materialului. Întrebat dacă va face publice documente care să dovedească faptul că Pahonțu nu a făcut poliție politică, președintele a răspuns că „nu poți să faci proba negativă”, adică nu poate demonstra un fapt care nu s-a întâmplat, ci ar trebui aduse dovezi pozitive de către cei care susțin acuzația. [...]
Ministerul Sănătății spune că a urcat absorbția PNRR la 91% , după ce a preluat coordonarea sectorului la un nivel de 66%, iar miza imediată este menținerea ritmului pentru decontări rapide și finalizarea investițiilor în sistemul medical, potrivit Digi24 . Ministrul interimar Cseke Attila a declarat că avansul a fost obținut prin „monitorizarea strictă a termenelor”, „deblocarea birocratică” și „o colaborare strânsă cu beneficiarii din teren”, într-un comunicat citat de Agerpres. În același mesaj, el a legat creșterea absorbției de accelerarea investițiilor din sănătate finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ce investiții sunt vizate Conform declarațiilor prezentate, fondurile PNRR sunt direcționate către: infrastructura spitalicească; modernizarea ambulatoriilor; dotarea cu echipamente; digitalizarea sistemului medical din România. De ce contează operațional: plățile depind de documentele încărcate Ministerul Sănătății a transmis un apel către beneficiarii proiectelor – spitale, autorități locale și parteneri instituționali – să păstreze „ritmul crescut de lucru”. Instituția a indicat explicit că, pentru procesarea rapidă a plăților și închiderea proiectelor, este necesară încărcarea susținută a documentelor justificative în platformele dedicate. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre proiecte individuale sau sume, mesajul central rămâne unul de execuție: menținerea fluxului de documente și respectarea termenelor pentru a evita întârzieri la decontare și la finalizarea investițiilor. [...]
Intrarea unei drone turcești în spațiul aerian grec, chiar deasupra unui aeroport, ridică miza operațională a incidentelor tot mai dese din Egee , pentru că obligă la reacții rapide de interceptare și la măsuri de precauție în traficul civil, potrivit Digi24 . Drona ar fi pătruns în apropiere de Alexandroupolis (nord-estul Greciei) și ar fi survolat aeroportul local, ceea ce a determinat mobilizarea imediată a forțelor aeriene elene. Televiziunea publică ERTnews a relatat că aparatul „a pătruns ilegal” în spațiul aerian grec, iar o sursă din armata Greciei a confirmat pentru AFP incidentul. Potrivit ERTnews, drona s-a apropiat de pista terminală „chiar în momentul în care un avion de linie încerca să decoleze”, situație descrisă de televiziunea publică drept „deosebit de preocupantă”. În urma alertei, două avioane F-16 grecești au decolat, au identificat drona și au interceptat-o, iar acțiunea a dus la retragerea acesteia din spațiul aerian al Greciei, ieșirea fiind înregistrată în regiunea insulei Samothraki. Incidentul nu a afectat securitatea avionului de linie, care, „din motive de precauție”, a folosit o altă pistă și a decolat normal spre aeroportul internațional Atena. O sursă militară a declarat pentru AFP că „nu este un incident grav”, invocând „incidente și interceptări zilnice” în nord-estul sau sud-estul Mării Egee. Context: creșterea numărului de încălcări în 2025–2026 Datele Ministerului Apărării de la Atena, citate în material, indică o revenire a încălcărilor spațiului aerian grec de către aparate turcești în 2026, concentrate în Marea Egee și realizate „mai ales cu drone de diferite tipuri, înarmate sau nu”. Evoluția menționată este: 0 incidente în 2024; 225 în 2025; 433 în primele șapte luni din 2026. Autoritățile de la Atena protestează în mod regulat față de aceste încălcări, pe fondul unei frecvențe mai mari a interceptărilor care, în astfel de cazuri, pot interfera și cu operațiunile aeroportuare civile. [...]
Taiwanul își întărește arhipelagul Penghu ca „zonă-tampon” militară , mizând pe rachete cu rază lungă și drone pentru a îngreuna o eventuală traversare a Strâmtorii Taiwanului de către forțele chineze, potrivit Digi24 , care citează o analiză Reuters. Arhipelagul Penghu, format din aproximativ 90 de insule și insulițe, este văzut de oficiali taiwanezi și experți militari drept una dintre primele ținte într-un scenariu de invazie. Miza este operațională: menținerea controlului asupra Penghu ar permite Taiwanului să contracareze avansul marinei chineze către insula principală. În logica acestui scenariu, Beijingul ar trebui fie să cucerească Penghu, fie să neutralizeze rachetele cu rază lungă ale garnizoanei, pentru a-și proteja navele și aeronavele. Ce schimbă Penghu în ecuația apărării Taiwanului Un înalt oficial taiwanez a declarat pentru Reuters că desfășurarea de arme cu rază lungă în Penghu – în special rachete antinavă Hsiung Feng III – poate îngreuna capacitatea Armatei Populare de Eliberare de a-și concentra forțele de-a lungul coastei și le-ar putea expune atacurilor „chiar înainte” de traversarea strâmtorii. Același oficial a avertizat, sub protecția anonimatului, că pierderea arhipelagului ar avea un efect disproporționat asupra controlului operațional din zonă: dacă Penghu este capturat, „întreaga Strâmtoare a Taiwanului va cădea efectiv în mâinile Chinei”. Ce măsuri sunt deja vizibile pe teren Pregătirile descrise în material includ exerciții și desfășurări recente de capabilități: în august, armata taiwaneză a simulat respingerea unui debarcament amfibiu, folosind tancuri, artilerie, mortiere și infanterie; sistemele mobile de rachete antinavă Hsiung au fost desfășurate pe insule pentru prima dată; în iulie a fost înființată prima unitate de drone în Penghu. Reacția Beijingului și semnalul exercițiilor de scenariu Ministerul Apărării din China nu a răspuns unei solicitări de comentarii privind Penghu, notează Reuters. Totuși, la începutul anului, purtătorul de cuvânt Jiang Bin a calificat planurile Taiwanului de fortificare a insulelor drept „din ce în ce mai absurde și iluzorii” și a avertizat că Taipei va fi distrus dacă „va provoca un război”. În paralel, îngrijorările privind vulnerabilitatea Penghu apar și într-un set de exerciții de comandă desfășurate anul trecut, cu participarea unor ofițeri în rezervă din SUA, Taiwan și Japonia. În scenariul respectiv, Penghu ar fi căzut la o zi după ce China ar fi lansat atacuri surpriză de lungă distanță asupra unor ținte militare și de infrastructură din Taiwan, potrivit unui raport analizat de Reuters. În context, Digi24 mai amintește că Taiwanul a lansat în iunie, pentru prima dată, rachete HIMARS către Strâmtoarea Taiwanului, iar la finalul lui 2025 SUA au aprobat cel mai mare pachet de ajutor militar din istorie pentru Taiwan , pentru consolidarea apărării insulei. [...]
Italia își aduce expertiză ucraineană în inovarea apărării prin numirea fostului ministru ucrainean Mihailo Fedorov ca „consilier pentru inovație în domeniul apărării”, o mișcare cu potențial impact operațional asupra modului în care Roma își adaptează capabilitățile la „războiul modern”, potrivit Digi24 . Fedorov a anunțat că va deveni consilier al ministrului italian al apărării, Guido Crosetto, după ce, potrivit relatării, a fost demis în iulie de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , într-o remaniere guvernamentală controversată. Informația este atribuită AFP și Agerpres. Ce presupune rolul și de ce contează pentru Italia Fostul ministru spune că mandatul său vizează accelerarea dezvoltării de tehnologii „potrivite pentru războiul modern” și întărirea sectorului de apărare italian, într-un context în care lecțiile din Ucraina au împins în prim-plan utilizarea tehnologiilor noi pe câmpul de luptă, inclusiv dronele. „În această calitate, voi ajuta Italia să dezvolte tehnologii potrivite pentru războiul modern, să își îmbunătățească sectorul de apărare și să se adapteze la noile provocări globale de securitate.” Fedorov: consilier în Italia, proiecte în Ucraina În paralel cu noul rol, Fedorov afirmă că va continua să lucreze în Ucraina la proiecte care „îi consolidează apărarea” și care contribuie la atragerea de resurse internaționale. Totodată, el precizează că el și echipa sa au început „un turneu internațional” dedicat dezvoltării de proiecte în digitalizare și tehnologii de apărare. Context politic: conflict cu conducerea militară și criticile la adresa lui Zelenski Potrivit informațiilor din articol, Fedorov a intrat în conflict cu comandantul armatei ucrainene (înlocuit ulterior de Zelenski), iar demiterea sa a stârnit proteste în Ucraina. Ulterior, el l-a criticat public pe Zelenski, denunțând corupția și „cultura minciunii” din Ucraina și cerând organizarea de alegeri, deși legea marțială instituită după invazia rusă din 2022 împiedică desfășurarea unui vot. Zelenski, al cărui mandat prezidențial a expirat în mai 2024, a respins apelul la alegeri, argumentând că acestea ar fi un „tsunami” care ar fractura țara. [...]
Dubai pariază 30 de miliarde de euro pe un nou „hub” aerian de 260 de milioane de pasageri , un proiect care ar putea redesena fluxurile de transport și competiția dintre marile aeroporturi globale, potrivit Știrile Pro TV . Aeroportul Internațional Al Maktoum (DWC) este prezentat ca viitorul cel mai mare aeroport din lume, cu inaugurare estimată până în 2032. Construcția este evaluată la 25,9 miliarde de lire sterline (menționate în material), iar odată finalizat aeroportul ar urma să aibă cinci piste și să gestioneze 360 de zboruri pe oră, dintre care 200 de plecări și 160 de sosiri. Publicația notează, citând The Sun, că DWC ar urma să depășească aeroporturi precum King Fahd International Airport din Arabia Saudită. Capacitate proiectată: de la 150 la 260 de milioane de pasageri Planul operațional indică o creștere în trepte: aeroportul ar urma să ajungă la 150 de milioane de pasageri pe an în primul deceniu, înainte de a urca, în cele din urmă, la 260 de milioane. Ca reper, în material este menționat Heathrow (Londra), cu o capacitate de 84 de milioane de pasageri anual, care ar urma să crească la 150 de milioane după construirea celei de-a treia piste. Pentru a susține volumele, DWC ar urma să includă: peste 400 de porți, capabile să găzduiască aeronave ultralargi de „nouă generație” de la Airbus și Boeing; două terminale; un sistem subteran pentru bagaje, cu o capacitate de 30.000 de bagaje pe oră. Investiția mizează pe automatizare și infrastructură subterană Dimensiunea proiectului implică soluții de mobilitate internă: pasagerii ar urma să se deplaseze cu un „sistem subteran integrat și automatizat pentru transportul persoanelor”, care include un tren cu mai multe linii și, în total, 14 stații. La nivel tehnologic, aeroportul este descris ca „ultramodern”, cu sisteme automatizate de transport, controale de securitate bazate pe inteligență artificială și roboți utilizați inclusiv pentru manipularea bagajelor. În interior, planurile includ holuri mari, zone de tranzit în aer liber, cascade și grădini interioare. Context regional: tensiuni în spațiul aerian, dar proiectul ar continua Potrivit Khaleej Times, proiectul nu ar fi fost afectat de situația din Orientul Mijlociu. Într-un interviu citat, Paul Griffiths, CEO al Dubai Airports , a spus că lucrările nu au încetinit din cauza tensiunilor din regiune. Materialul amintește că escaladarea tensiunilor pe fondul situației dintre SUA, Israel și Iran a afectat spațiul aerian, iar companii precum British Airways și Lufthansa au suspendat zboruri în Orientul Mijlociu. Este menționat și faptul că Aeroportul Internațional Dubai a suferit pagube minore în urma unui atac la începutul acestui an. În prezent, titlul de cel mai mare aeroport din lume este atribuit Aeroportului Internațional King Salman , aflat în construcție în Arabia Saudită, mai notează articolul. [...]
