Știri
Tag: serviciul de informatii externe

Cererea de limitare a mandatelor la vârful serviciilor de informații revine în prim-plan , după ce viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a spus, într-o reacție legată de scandalul privind trecutul șefului SPP, Lucian Pahonțu , că „20 de ani de conducere de către același om nu e sănătos pentru o democrație”, potrivit Digi24 . Gheorghiu, vicepremier în guvernul interimar condus de Ilie Bolojan, a cerut explicit o discuție „acum, nu peste ani” despre limitarea mandatelor șefilor de servicii, argumentând că o conducere prelungită în aceeași funcție devine o problemă de funcționare democratică, „indiferent cine este acel om”, cu atât mai mult în contextul unor suspiciuni, „indiferent dacă se adeveresc sau nu”. În același mesaj, ea a precizat că nu beneficiază de protecție SPP și că nu a solicitat vreodată asistență din partea instituției. Contextul invocat: SRI și SIE Oana Gheorghiu a extins discuția la conducerea altor servicii, indicând două situații pe care le consideră relevante pentru tema guvernanței și a controlului civil: SRI „nu mai are conducere civilă de 3+ ani”; SIE este condus „de 8+ ani de zile de același om”. Vicepremierul a adăugat că România are nevoie de servicii „puternice” și „moderne”, cu rol de apărare a statului și de prevenire a atacurilor asupra cetățenilor. De ce contează Miza este una de reglementare și arhitectură instituțională: o eventuală limitare a mandatelor la vârful serviciilor ar schimba regulile de numire și menținere în funcție, cu efect direct asupra continuității conducerii și asupra mecanismelor de control democratic. În acest moment, materialul Digi24 reflectă o poziție politică și o solicitare de dezbatere, fără a indica existența unui proiect legislativ concret sau un calendar de adoptare. [...]

Amenințarea Rusiei la adresa Letoniei ridică miza de securitate pe flancul estic al NATO , după ce Moscova a transmis că știe „coordonatele tuturor centrelor de decizie” din statul baltic și că apartenența la Alianță „nu-i va apăra de răzbunare”, potrivit Euronews . Mesajul vine pe fondul unei acuzații lansate de Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) , preluată de agenția rusă Tass, potrivit căreia Ucraina ar pregăti atacuri împotriva Rusiei de pe teritoriul Letoniei. În aceeași logică, SVR susține că Kievul ar intenționa să folosească nu doar „coridoare aeriene” din statele baltice, ci și lansări de drone de pe teritoriul acestora, pentru a reduce timpul de zbor către ținte și a crește eficacitatea atacurilor. Reacția autorităților letone: „Rusia minte” Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs , a respins acuzațiile Moscovei și a afirmat pe rețeaua X că Rusia „minte” când susține că Letonia ar permite folosirea spațiului aerian și a teritoriului său pentru atacuri împotriva Rusiei sau a oricărei alte țări. Și ministrul leton de Externe, Baiba Braže, a catalogat afirmațiile SVR drept o „campanie de dezinformare” și a susținut, tot pe X, că Letonia nu pune la dispoziție spațiul său aerian pentru atacuri împotriva Rusiei, precizând că acest lucru ar fi fost explicat în repetate rânduri oficialilor ruși. Contextul imediat: avertismentul lui Zelenski privind un posibil atac din Belarus Potrivit Euronews, declarațiile Moscovei apar la trei zile după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar pregăti un atac asupra unor țări NATO vecine, pornind din Belarus. Zelenski a spus că Ucraina ar avea informații despre contacte suplimentare între Rusia și președintele belarus Alexandr Lukașenko pentru a-l convinge să se alăture „noilor operațiuni agresive rusești”, fără a oferi detalii. Belarus se învecinează cu Ucraina și cu mai multe state NATO, inclusiv Polonia, Lituania și Letonia, ceea ce amplifică sensibilitatea oricăror acuzații privind folosirea teritoriului baltic în operațiuni militare. De ce contează: escaladare retorică cu potențial de presiune asupra NATO Prin combinarea acuzațiilor SVR cu avertismentul că NATO „nu va proteja” Letonia, Moscova împinge disputa într-o zonă cu implicații directe pentru securitatea regională și pentru postura de descurajare a Alianței pe flancul estic. În lipsa unor dovezi prezentate public, autoritățile letone tratează mesajul drept dezinformare, însă retorica de tip „ținte și coordonate” crește riscul de tensiuni și de incidente în proximitatea frontierelor NATO. [...]