Știri
Știri din categoria Diverse
Guvernul pune presiune publică pe „infiltrările” politice în proteste, după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a acuzat politicieni extremiști, inclusiv parlamentari, că au deturnat protestul oierilor din Piața Victoriei și au instigat la violențe, potrivit Știrile Pro TV. Mesajul vine în contextul unor confruntări repetate între manifestanți și jandarmi, în aceeași zi.
Vicepremierul susține că protestul pașnic este „un pilon esențial al democrației” și că oamenii au dreptul să iasă în stradă pentru motive pe care le consideră legitime. În același timp, ea afirmă că violențele din Piața Victoriei „li se datorează în întregime” celor care ar fi încercat să schimbe scopul acțiunii și să provoace haos, relatarea fiind atribuită de publicație și News.ro.
„În schimb, am un mesaj simplu şi direct pentru politicienii extremişti, inclusiv parlamentari, care s-au infiltrat în acţiunea legitimă a oierilor de astăzi, încercând să denatureze scopul său, să instige la violenţă şi să provoace haos: Să vă fie ruşine! Violenţele de astăzi vi se datorează în întregime.”
Potrivit informațiilor din articol, câteva sute de fermieri veniți din toată țara s-au adunat marți, înainte de ora 10:00, în zona Pieței Victoriei, unde au fost mobilizate „impresionante” forțe ale Jandarmeriei, inclusiv pe străzile adiacente.
În jurul orei 11:30, mai mulți participanți au început să se îmbrâncească și s-au luat la bătaie cu jandarmii. Manifestanții au strigat „Fără violență” și au aruncat spre forțele de ordine sticle cu apă și alte obiecte contondente, mai notează sursa.
Violențele au reizbucnit în jurul orei 15:00, când „un grup extrem de violent” ar fi rupt cordoanele de jandarmi și ar fi aruncat înspre aceștia diverse obiecte.
Jandarmeria a transmis că a intervenit „punctual” pentru extragerea mai multor persoane care ar fi tulburat grav ordinea și liniștea publică, având un comportament agresiv și instigând la acte de violență.
În mulțime au fost observați și protestatari din alte categorii sociale, inclusiv persoane cu tricouri cu poza lui Călin Georgescu, conform articolului.
Recomandate
George Simion anunță proteste după prelungirea arestului preventiv pentru Călin Georgescu , o escaladare care mută disputa din sala de judecată în stradă și poate pune presiune suplimentară pe instituțiile din justiție, potrivit Digi24 . Liderul AUR a reacționat luni seară, pe Facebook, după ce Curtea de Apel București a decis prelungirea cu 30 de zile a arestului preventiv pentru Călin Georgescu. În mesaj, Simion întreabă „Ce v-a făcut Călin Georgescu de îl țineți în arest?” și afirmă că susținătorii vor ieși „în stradă” până când „represiunea” va fi oprită. „Ce v-a făcut Călin Georgescu de îl țineți în arest? Dictaturile niciodată nu au sfârșit bine! În următoarele zile noi vom fi în stradă, până când opriți represiunea” Decizia instanței: 30 de zile în plus, hotărâre definitivă Curtea de Apel București a admis contestația procurorilor DIICOT la decizia Tribunalului București, care respinsese solicitarea de prelungire a arestului preventiv și înlocuise măsura cu control judiciar pentru 60 de zile. Hotărârea Curții de Apel este definitivă. Dosarul: acuzații de înșelăciune și grup infracțional, prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro În dosar, Călin Georgescu, Ioan Rusen și un cetățean italian sunt acuzați că ar fi constituit un grup infracțional organizat și ar fi convins un om de afaceri român că poate obține o finanțare de 6 milioane de euro, condiționată de depunerea unei garanții de peste un milion de euro. Potrivit anchetatorilor, victima ar fi fost determinată să transfere peste 1.000.000 de euro, iar ulterior încă 100.000 de euro, sub pretextul majorării finanțării la 15.000.000 de euro, cu o garanție suplimentară. Prejudiciul total indicat în dosar este de peste 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). În plus, Digi24 notează că, la 7 octombrie, DIICOT a anunțat instituirea sechestrului pe mai multe conturi bancare deschise pe numele lui Călin Georgescu, după măsuri similare dispuse anterior și asupra unei vile (detaliile despre bunuri nu sunt redate integral în fragmentul disponibil din sursă). Ce urmează Pe termen scurt, efectul imediat este menținerea lui Călin Georgescu în arest preventiv pentru încă 30 de zile, în baza unei decizii definitive. În paralel, anunțul de proteste al președintelui AUR indică o posibilă intensificare a tensiunii publice în jurul cazului, în condițiile în care procedura judiciară continuă. [...]
George Simion spune că a făcut deplasări externe pentru a „internaționaliza” cazul lui Călin Georgescu , într-o mișcare cu potențial de a muta disputa din zona strict juridică în cea de imagine și presiune publică, potrivit Digi24 . Președintele AUR a afirmat, într-un briefing de marți seară, că în opinia sa Călin Georgescu este „deținut politic” și că a parcurs „mii de kilometri” pentru a „populariza atacul asupra democrației” și „atacul asupra lui Călin Georgescu”. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres. „Am făcut mii de kilometri pentru a internaţionaliza această problemă şi pentru a populariza atacul asupra democraţiei şi atacul asupra lui Călin Georgescu.” În același context, Simion a susținut că AUR ar fi „printre puținii, dacă nu singurul partid” rămas „fidel voinței poporului român” și a spus că nu știe „ce am fi putut face mai mult” în această situație, invocând dificultatea de a lupta „prin metode democratice” cu „un sistem” despre care a afirmat că ar avea „apucături totalitare”. Separat, liderul AUR a mai declarat că „în ultima perioadă e o adevărată prigoană pe TikTok ”, susținând că au fost închise unele conturi. Digi24 nu oferă, în materialul citat, detalii suplimentare despre conturile vizate sau despre motivul închiderii acestora. [...]
Criticile lui Barack Obama vizează riscul unei schimbări de politică externă a SUA care ar putea aduce beneficii economice Rusiei , prin relaxarea temporară a unor sancțiuni și printr-un acord privind livrările de motorină, într-un context în care Washingtonul încearcă să medieze o înțelegere între Moscova și Kiev, potrivit Digi24 . Fostul președinte american a vorbit la un miting în statul Georgia, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului programate săptămâna viitoare, susținând că SUA „are nevoie de oameni serioși la Washington”, relatează Sky News . Obama a acuzat Casa Albă că „îngenunchează” în fața președintelui rus Vladimir Putin și că „îi trădează pe ucraineni”, adăugând că SUA se îndepărtează de aliați-cheie precum Canada. „În timp ce ne îndepărtăm de aliați cheie precum Canada, Casa Albă îngenunchează în fața lui Vladimir Putin din Rusia și îi trădează pe ucraineni, care luptă pentru libertatea și democrația lor.” În același discurs, Obama a mai spus că țara pare să „tolereze în mod constant lipsa de seriozitate” și că „cei care se află în prezent la conducere nu își fac temele”. Declarațiile sunt plasate de Digi24 în contextul campaniei democraților pentru alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie. Miza economică: sancțiuni relaxate și acord pe motorină Pe fond, disputa politică se leagă de modul în care administrația Trump gestionează dosarul Rusia–Ucraina. Digi24 notează că Washingtonul a continuat eforturile de mediere, însă abordarea a fost criticată, inclusiv după ce Casa Albă a anunțat în această lună: un acord privind livrările de motorină din Rusia; relaxarea temporară a unor sancțiuni. Criticii citați de publicație susțin că aceste decizii ar putea aduce beneficii economice Moscovei și, în același timp, nu ar reduce prețurile la combustibil pe piața internă americană, așa cum se dorea. Prețurile la combustibil și disputa cu Zelenski Digi24 mai arată că Donald Trump l-a criticat frecvent și public pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, reluând recent atacurile și încercând să mute vina pentru creșterea prețurilor la combustibil. Trump atribuie scumpirile atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești, însă „majoritatea experților” invocați de publicație consideră că războiul purtat de SUA în Iran a avut un impact mai mare asupra costurilor. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul sau conținutul exact al măsurilor privind sancțiunile și acordul pe motorină, rămâne de urmărit dacă aceste decizii vor fi extinse sau retrase și ce efecte vor avea atât asupra pieței energetice, cât și asupra sprijinului american pentru Ucraina. [...]
Moscova condiționează reluarea negocierilor de absența unor atacuri ucrainene pe 4 noiembrie , avertizând că un eventual bombardament masiv în ziua sărbătorii naționale a Rusiei ar putea afecta „starea de spirit” și, implicit, perspectiva unei reuniuni tripartite mediate de SUA, potrivit Digi24 . Consilierul Kremlinului pentru politică internațională, Iuri Ușakov , a declarat televiziunii ruse că, dacă în timpul celebrărilor vor avea loc „bombardamente masive”, acest lucru „ne va afecta probabil starea de spirit”. El a reiterat că anunțul privind reluarea negocierilor tripartite ar urma să vină după Ziua unității naționale și că întâlnirea ar avea loc „după aceea, nu înainte”. Contextul avertismentului: atacuri cu drone și reacția Kremlinului Avertismentul vine după ce Kremlinul a condamnat un bombardament masiv cu drone ucrainene asupra Rusiei în ultimele 24 de ore, desfășurat în timpul summitului Rusia–Africa organizat la Moscova. În material se menționează că unele relatări din media au descris episodul drept cel mai mare atac de la începutul războiului, cu 1.214 aparate doborâte. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a calificat atacul drept „straniu”, invocând faptul că avea loc un „eveniment de anvergură mondială” în capitala Rusiei. Potrivit primarului Moscovei, Serghei Sobianin, între ora locală 20:30 de miercuri și 07:00 de joi au fost lansate 613 drone spre regiunea Moscovei, dintre care 231 ar fi fost doborâte în apropierea orașului. Ce urmează: reuniune planificată în noiembrie, la Abu Dhabi Rusia a anunțat la începutul săptămânii că o reuniune tripartită este planificată pentru noiembrie la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, în cadrul eforturilor recente ale SUA de a relansa discuțiile de pace. În articol se precizează că aceste discuții ar fi stagnat de la începutul războiului americano-israelian din Iran, la sfârșitul lunii februarie. În acest cadru, mesajul Moscovei introduce explicit un element de condiționare politică: un atac ucrainean pe 4 noiembrie ar putea complica reluarea negocierilor, cel puțin la nivel de disponibilitate declarată a părții ruse. [...]
Moartea lui Patrick Stewart la 86 de ani închide un capitol major pentru două francize cu miză comercială uriașă, „Star Trek” și „X-Men”, în care actorul a dat chip unor personaje definitorii pentru publicul global. Informația este relatată de Euronews , care citează publicația Variety. Stewart a devenit unul dintre cele mai recognoscibile nume din cinematografia internațională prin rolul căpitanului Jean‑Luc Picard din „Star Trek: The Next Generation”, personaj reluat ulterior în producții ale aceleiași francize, inclusiv în serialul „Star Trek: Picard”. Un alt rol central al carierei sale a fost profesorul Charles Xavier (Professor X), liderul mutanților din seria de filme „X‑Men”, personaj interpretat în mai multe producții care au consolidat universul Marvel pe marele ecran. De ce contează pentru industria de divertisment Pentru studiourile și deținătorii de drepturi, dispariția unui actor asociat atât de puternic cu personaje‑cheie poate influența decizii de producție și strategie de brand: de la continuări și spin‑off‑uri până la modul în care sunt gestionate aparițiile viitoare ale personajelor (inclusiv prin recasting sau arhivă). În cazul lui Stewart, amprenta sa asupra identității „Star Trek” și „X‑Men” a fost una de durată, fiind una dintre figurile centrale ale acestor universuri. O carieră construită între teatru și Hollywood Înainte de consacrarea la Hollywood, Patrick Stewart și‑a construit reputația ca actor de teatru, apreciat pentru interpretările din piesele lui William Shakespeare. A făcut parte din Royal Shakespeare Company , una dintre instituțiile de referință ale teatrului britanic. De-a lungul carierei, a alternat rolurile de teatru cu cele din film și televiziune, iar în 2010 a fost înnobilat de regina Elisabeta a II‑a, primind titlul de cavaler pentru contribuția sa la arta dramatică. Publicația notează că știrea este în curs de actualizare. [...]
Prețul energiei electrice pe piața spot din România a urcat joi la 1.729 lei/MWh , nivel care plasează țara pe locul al doilea în Uniunea Europeană și indică presiuni suplimentare asupra costurilor pentru companii și, în final, asupra facturilor, potrivit Libertatea , pe baza datelor EuEnergy.Live. La nivel european, doar Ungaria a avut un preț mai mare, de 324 euro/MWh, în timp ce Bulgaria era la 320 euro/MWh. În afara UE, Serbia a depășit ambele piețe, cu 329 euro/MWh. Pentru comparație, Germania consemna 314 euro/MWh, Franța 266 euro/MWh, Italia 256 euro/MWh, iar Spania 249 euro/MWh. De ce s-a scumpit curentul în România: producție internă sub presiune Prețul ridicat din România este pus pe seama faptului că producția internă nu ține pasul cu cererea, în contextul opririi centralei nucleare de la Cernavodă, pe fondul secetei. În același timp, producția fotovoltaică este mai mică decât în lunile de vară, iar sistemul are nevoie de „energie în bandă” (producție constantă, disponibilă continuu, nu dependentă de vreme). Un alt element menționat este oprirea termocentralei pe cărbune de la Turceni, din cauza unei avarii. Centrala ar urma să fie repornită la 1 noiembrie, conform informațiilor din articol. Efect de contagiune din Vest: gazele scumpe împing în sus și electricitatea În paralel, vestul Europei este afectat de creșterea prețului gazelor, după ce livrările din Qatar au fost influențate de atacurile Iranului, notează publicația. În acest context, energia electrică produsă din gaze devine mai scumpă, iar prețul final din piață este determinat de regula conform căreia piața se „închide” pe cea mai scumpă sursă – în acest caz, gazele. Potrivit datelor bursei de la Amsterdam citate în material, prețul gazelor a ajuns la 100,7 euro/MWh, față de 31 euro/MWh în noiembrie 2025. Ce urmează: semnale de scumpiri în sezonul rece Ministerul Energiei a indicat anterior că prețul electricității ar urma să crească cu circa 20% din iarnă, potrivit Antenei 3. Pentru gaze, prețul este plafonat până la 31 martie 2027; dacă plafonarea nu va fi prelungită, și gazele „s-ar putea scumpi”, conform articolului. [...]
