Știri
Știri din categoria Diverse
Disputa PNL–PSD se mută pe controlul instituțiilor, după ce vicepremierul interimar Oana Gheorghiu îl acuză pe Sorin Grindeanu că „minte” când spune că PSD este în opoziție, invocând numărul mare de funcții ocupate de social-democrați în administrație și în instituții-cheie ale statului, potrivit Digi24.
Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu susține că PSD păstrează „sute de posturi” în administrația centrală, inclusiv poziții de conducere, și face trimitere și la funcții din instituții deconcentrate și companii de stat. Mesajul vine în contextul în care Grindeanu a afirmat public că PSD ar fi „în opoziție”.
Vicepremierul interimar îl acuză pe liderul PSD că a aruncat țara „în haos” și îi cere să își retragă oamenii din funcțiile ocupate în instituțiile statului.
„Domnul Sorin Grindeanu ne minte în fiecare zi cum că PSD este «în opoziție». Sunt sute de posturi ocupate de PSD în administrația centrală, multe dintre ele de conducere.”
„Domnule Grindeanu, dacă tot ați aruncat România în haos și dacă tot vă bateți cu pumnii în piept că sunteți «în opoziție», n-ați vrea totuși să vă luați toți PSD-iștii înapoi la partid?”
În mesajul citat de Digi24, Gheorghiu enumeră persoane despre care afirmă că au legături cu PSD și care ocupă funcții de conducere în instituții publice. Printre exemplele menționate se numără:
Miza politică a schimbului de acuzații este controlul asupra aparatului administrativ și asupra instituțiilor cu rol de reglementare și supraveghere, într-un moment în care PSD își revendică poziția de partid aflat „în opoziție”, iar PNL contestă această etichetă prin inventarierea funcțiilor ocupate în stat.
Recomandate
Siegfried Mureșan avertizează că o eventuală revenire a lui Sorin Grindeanu la Palatul Victoria ar reaprinde tensiunea politică și riscul de proteste , într-un moment în care România are nevoie de stabilitate pentru a trece de votul de învestitură și pentru a evita prelungirea incertitudinii guvernamentale, potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL, desemnat premier, a comentat scenariul în care actualul său executiv nu ar obține voturile necesare în Parlament, iar președintele ar nominaliza un alt candidat. În acest context, Mureșan a spus că nu și-ar dori ca „premierul OUG 13” să revină la conducerea Guvernului, referindu-se la Sorin Grindeanu. „Eu nu aș dori ca premierul OUG 13 să revină la Palatul Victoria. Ar însemna că noi, din nou, să ieșim în stradă”, a declarat Siegfried Mureșan. De ce contează: stabilitatea guvernamentală, sub presiunea unui vot incert Mesajul lui Mureșan introduce explicit în ecuația negocierilor politice riscul de escaladare socială, pe fondul unui posibil eșec la învestire. În termeni practici, o astfel de evoluție ar prelungi perioada de interimat și ar complica funcționarea executivului, într-un moment în care majoritățile parlamentare sunt decisive. În relatarea HotNews, care preia declarațiile din interviul acordat Digi24, Mureșan a nuanțat că desemnarea unui premier rămâne „decizia președintelui României”, în cazul în care săptămâna aceasta nu există un vot pozitiv pentru guvernul propus. Contextul imediat: calendarul din Parlament și aritmetica voturilor Potrivit HotNews, audierile miniștrilor propuși pentru guvernul Mureșan au început luni și urmează să se încheie marți seară, iar votul de învestitură este programat miercuri. Aceeași sursă arată că Mureșan a vorbit despre sprijinul pe care îl are în acest moment și despre ținta necesară pentru trecerea guvernului: a indicat existența a „170 de voturi” din partea PNL, USR și UDMR, plus discuții cu grupul minorităților; pentru învestire ar fi necesare cel puțin 233 de voturi în plen. Dacă guvernul nu trece, Mureșan a menționat, potrivit HotNews, și scenariul alegerilor anticipate, despre care a spus că președintele „ar trebui să nu excludă” varianta, deși nu este opțiunea sa preferată. [...]
Ambasadorul SUA la București spune că Washingtonul are „deplină încredere” în democrația din România , pe fondul unui scandal public declanșat de o relatare despre presupuse afirmații ale ambasadoarei SUA în Grecia privind căderea guvernului Bolojan, potrivit Digi24 . Darryl Nirenberg a declarat, la Constanța, că situația este „o problemă pe care România trebuie să o rezolve singură” și a insistat că SUA și-au exprimat încă de la începutul tensiunilor interne „deplina încredere” în capacitatea democrației românești de a gestiona criza și „celelate provocări care vor apărea”. „Să nu uităm că democrația poate fi complicată. De fapt, uneori este concepută să fie așa. Dar, de departe, este cel mai bun sistem pe care îl avem.” Contextul: relatarea WSJ și reacțiile politice Reacția ambasadorului vine după ce The Wall Street Journal a relatat, citând o sursă prezentă la discuții, că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi sugerat la o cină la Atena că Washingtonul ar fi fost implicat în demiterea guvernului Bolojan. Potrivit aceleiași relatări, Guilfoyle ar fi spus că SUA pot face acest lucru „oricărei țări”. Avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea conversației făcută de publicația americană, menționează Digi24. În plan intern, Digi24 notează că liderul PSD Sorin Grindeanu a acuzat o tentativă de manipulare și a declarat că susține Parteneriatul Strategic cu SUA, pe care l-a numit „cel mai important aliat al nostru în NATO”. [...]
Romgaz respinge ideea unor presiuni politice în decizii comerciale , susținând că eventualele achiziții sau vânzări de gaze – inclusiv gaze naturale lichefiate (LNG) – se fac exclusiv pe criterii economice și prin mecanismele de guvernanță corporativă ale companiei, potrivit Digi24 . Reacția vine pe fondul unor informații apărute în spațiul public despre posibile achiziții de LNG și al discuțiilor generate de un articol din Wall Street Journal . Într-un comunicat, Romgaz afirmă că „niciun oficial al statului român nu a exercitat presiuni” asupra conducerii pentru încheierea vreunui contract de cumpărare sau vânzare de gaze, „indiferent de sursă”. Ce mize are mesajul Romgaz: guvernanță și obligații de companie listată Compania subliniază că este listată pe piața de capital și că funcționează în cadrul legal aplicabil societăților listate, inclusiv regulile de guvernanță corporativă. Romgaz precizează că faptul că statul român este acționar majoritar „nu înlătură și nu modifică” obligația de a respecta: mecanismele corporative de decizie; drepturile tuturor acționarilor; obligațiile de informare specifice unei companii listate. În același mesaj, Romgaz arată că analiza oportunităților comerciale și eventualele decizii de achiziție aparțin „exclusiv” mecanismelor interne de decizie și sunt fundamentate pe criterii de fezabilitate economică, comercială și strategică, în funcție de condițiile de piață, riscuri, necesitățile companiei și obiectivele de dezvoltare. Ce urmează: analiză de piață și raportare „transparentă”, dacă va fi cazul Romgaz mai transmite că va continua să analizeze oportunitățile din piața gazelor naturale, inclusiv LNG, „exclusiv” în interesul companiei și pe criteriile economice, comerciale și strategice relevante. Totodată, compania afirmă că orice informație care intră sub incidența obligațiilor legale de raportare pentru o societate listată va fi comunicată „transparent”, prin canalele oficiale și în condițiile prevăzute de legislație. Contextul care a declanșat reacția publică În materialul Digi24 este menționat că informații difuzate de Wall Street Journal – care ar fi fost corelate în spațiul public cu o întâlnire la care ar fi participat liderul PSD Sorin Grindeanu și ministrul Energiei de la acel moment, Bogdan Ivan, alături de ambasadoarea SUA în Grecia – au alimentat discuții legate de proiecte energetice precum Coridorul Vertical de Gaze. Digi24 notează și că Sorin Grindeanu a declarat pentru Cotidianul că discuțiile cu ambasadoarea SUA în Grecia au vizat aspecte legate de coridorul vertical de gaze, descris ca rută energetică strategică în care România ar putea avea un rol de tranzit. [...]
George Simion a reluat acuzațiile privind finanțarea și anularea prezidențialelor din 2024 , susținând că „milioane de euro” din bani publici ar fi fost folosiți pentru promovarea lui Călin Georgescu și că acest subiect nu este anchetat, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul în care Georgescu i-a mulțumit public lui Simion „pentru integritate”, mesaj pe care liderul AUR spune că nu l-a apreciat „în mod deosebit”. Într-o intervenție telefonică la Digi24, Simion a spus că a fost competitor la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024 și că a încheiat competiția pe locul patru, în timp ce Călin Georgescu ar fi terminat pe primul loc, iar Elena Lasconi pe locul doi. Liderul AUR a afirmat că alegerile au fost „anulate fără motive”, susținând că până în prezent nu ar fi fost prezentate motivele anulării. Întrebat dacă se dezice de Călin Georgescu, Simion a declarat că AUR îl susține „nu din motive legate de afirmații” făcute de acesta, ci pentru că „a câștigat alegerile atunci”. Acuzații privind banii din campanie și rolul PNL Simion a legat discuția despre „campania cu zero lei” de finanțarea promovării lui Georgescu, afirmând că cele mai mari sume cheltuite ar fi fost bani publici românești, „nu rusești”, și că ar fi fost plătiți de PNL. În acest context, el a susținut că ar trebui anchetată conducerea PNL, invocând și o „campanie de influenceri pe TikTok”. „Cele mai mari sume de bani care s-au cheltuit în acea campanie în direcția promovării domnului Călin Georgescu sunt bani publici românești, nu rusești, plătiți de PNL.” Totodată, Simion a spus că ar exista „facturi” și o „investigație” și a susținut că aceștia ar fi „singurii bani dovediți, probați, facturați”, fără a detalia în intervenție documentele la care se referă. Reacția la mulțumirea lui Georgescu și referirea la dosar Liderul AUR a comentat și mesajul transmis de Georgescu la ieșirea de la termenul de luni de la Curtea de Apel București , când fostul candidat l-a menționat explicit. Simion a spus că nu i-a plăcut „în mod deosebit” mulțumirea și a adăugat că el ar fi „singura figură politică” rămasă constantă pe tema anulării alegerilor. În același timp, Simion a pus sub semnul întrebării legătura dintre declarațiile publice și „obiectul cauzei” din dosar, invocând și prezumția de nevinovăție. Pentru mediul politic și instituțional, miza declarațiilor este presiunea publică pe tema finanțării campaniilor și a motivelor anulării alegerilor, subiecte care pot alimenta noi solicitări de clarificări și anchete, în condițiile în care Simion susține că explicațiile și investigațiile ar lipsi. [...]
USR și PNL își lasă deschisă opțiunea unei sesizări la CCR, dar decizia e amânată până după deznodământul din Parlament privind Guvernul Mureșan, potrivit Digi24 . Radu Miruță , propus ministru al Apărării, a transmis că un astfel de pas ar urma să fie discutat în conducerile celor două partide, pe fondul amenințării PNL că va apela la Curtea Constituțională dacă președintele Nicușor Dan nu declanșează alegeri anticipate . Miza este una de reglementare și procedură constituțională: liberalii spun că sunt pregătiți să sesizeze CCR dacă Guvernul condus de Siegfried Mureșan este respins în Parlament, iar președintele nu convoacă anticipate. În acest scenariu, conflictul s-ar muta din zona negocierilor politice în cea a interpretării Constituției. Miruță a indicat că, în acest moment, accentul este pus pe etapa audierilor și pe procesul de validare politică a cabinetului, nu pe escaladarea disputei. În același timp, el a susținut că „oamenii s-au săturat de gălăgia asta politică” și a legat performanța electorală de activitatea la guvernare, afirmând că USR ar urma să primească voturi „proporțional cu cât a muncit și a demonstrat în acest guvern”. Ce spune Miruță despre anticipate și calculele partidelor În declarațiile sale, Miruță a descris anticipatele ca pe un instrument folosit în funcție de interesul politic al fiecărui partid. El a dat exemplul PSD, despre care a afirmat că, dacă ar sta „foarte bine în sondaje”, ar împinge spre alegeri anticipate, în timp ce acum ar fi la „înjumătatea voturilor” obținute cu doi ani în urmă, „pe datele noastre” (fără alte detalii în material despre aceste date). Totodată, Miruță a spus că, dacă partidele nu mai găsesc o soluție politică printr-un „compromis necompromițător”, varianta ar fi întoarcerea „în fața oamenilor”. El a punctat însă că decizia de a ajunge la anticipate depinde de președinte, în ipoteza în care „al doilea guvern” ar pica în Parlament. Poziția PNL: sesizare la CCR dacă nu sunt convocate anticipate Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a declarat că partidul este pregătit să depună o sesizare la CCR în scenariul în care Guvernul Mureșan este respins, iar președintele Nicușor Dan nu convoacă alegeri anticipate. Muraru a argumentat că, atunci când Parlamentul nu mai poate da României un guvern, soluția democratică este „întoarcerea la popor”, nu căutarea „la nesfârșit” a unor formule politice. În lipsa unei decizii anunțate oficial de USR-PNL privind sesizarea CCR, următorul reper rămâne votul din Parlament și reacția președintelui în cazul unui nou eșec de învestire. [...]
Diana Buzoianu a primit aviz favorabil la limită pentru Ministerul Mediului , un vot strâns care indică o susținere fragilă pentru continuarea reformelor invocate de USR, înaintea etapelor următoare din Parlament, potrivit Stirile Pro TV . După audierea din comisiile parlamentare, Diana Buzoianu (USR) a transmis că „reformele începute în acest ultim an trebuie să continue” și le-a mulțumit colegilor pentru votul din comisii. Avizul pentru preluarea portofoliului Mediului a fost acordat cu 21 de voturi „pentru” și 20 „împotrivă”, scor descris ca „foarte strâns”. Audierile au fost prelungite, deoarece candidata nu reușise să răspundă la toate întrebările primite. Buzoianu a fost propusă de USR pentru funcția de ministru al Mediului în Cabinetul condus de Siegfried Mureșan. Conform informațiilor prezentate, ea este avocat, deputat USR din 2020 și ocupă postul de ministru al Mediului. Ce mizează USR: continuitatea unor măsuri deja începute În susținerea candidaturii, USR a invocat o serie de acțiuni din mandatul său, între care: reorganizarea Romsilva „de la 41 de direcții la 19”; trimiterea la Parchet a unor nereguli „de peste 46 milioane de lei”; lansarea unui sistem de monitorizare a pădurilor cu AI și LiDAR (tehnologie de scanare și măsurare la distanță); întărirea Gărzii de Mediu. De ce contează votul strâns Diferența de un singur vot în comisii sugerează că susținerea politică pentru agenda de la Mediu rămâne disputată, chiar dacă avizul a fost obținut. În acest context, mesajul de „continuare” a reformelor vine pe fondul unei validări la limită, după audieri prelungite și întrebări numeroase în comisiile de specialitate. [...]
