Știri
Știri din categoria Diverse
Decizia CJUE pe prescripție mută presiunea pe Parlament să repare rapid legislația, după ce hotărârea instanței europene a stabilit că interpretarea Înaltei Curți nu este compatibilă cu dreptul UE în dosarele de fraudă gravă cu fonduri europene, potrivit Digi24. Președintele Nicușor Dan a spus că „vina principală” pentru situația creată aparține Legislativului, care nu a modificat legea după o decizie a Curții Constituționale.
În declarațiile făcute joi, șeful statului a indicat că Parlamentul ar fi trebuit să urmeze decizia CCR într-un „termen constituțional” de 45 de zile, dar corecția legislativă „nu s-a întâmplat în niște ani de zile”.
„Un lucru care trebuie spus este că vina principală pentru această situaţie revine Parlamentului. Noi am avut o decizie a Curţii Constituţionale, care trebuia urmată într-un termen constituţional, dacă nu mă înşel, de 45 de zile (...) trebuia o corecţie legislativă care nu s-a întâmplat în nişte ani de zile.”
Nicușor Dan a mai spus că interpretarea normelor juridice presupune analiza mai multor principii de drept și a punctat că, în această speță, au existat poziții diferite, inclusiv la nivelul CJUE și al Înaltei Curți.
„Deciziile Curţii de Justiţie ale Uniunii Europene sunt obligatorii, vor fi respectate în România.”
CJUE a decis, prin hotărârea pronunțată pe 16 iulie în cauza „Lin II”, că interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție privind prescripția răspunderii penale nu este compatibilă cu dreptul Uniunii Europene în cazurile de fraudă gravă care afectează interesele financiare ale UE. Hotărârea continuă jurisprudența din cauza „Lin I” și, potrivit Digi24, are efecte asupra dosarelor penale aflate încă pe rol.
Din reacția președintelui rezultă că miza imediată este una de reglementare: corectarea cadrului legislativ intern, astfel încât aplicarea prescripției în dosarele de fraudă cu fonduri europene să fie aliniată cu obligațiile României ca stat membru UE și cu caracterul obligatoriu al deciziilor CJUE. Publicația nu indică un calendar sau un proiect concret de modificare a legii.
Recomandate
AUR condiționează votul pentru Executiv de intrarea la guvernare , o poziționare care prelungește incertitudinea politică și complică formarea unei majorități stabile, cu efecte directe asupra capacității statului de a lua decizii pe termen mediu. Declarațiile au fost făcute de George Simion într-o conferință de presă la Parlament, potrivit Digi24 . Liderul AUR a spus că partidul „nu va fi instalat niciun Guvern cu voturile AUR, fără ca AUR să participe la această guvernare” și a reluat solicitarea pentru alegeri anticipate . În același mesaj, Simion a susținut că este nevoie de „o majoritate parlamentară stabilă și un guvern pe următorii patru ani”, argumentând că un guvern instalat „acum” ar „adânci criza” și nu ar îmbunătăți viața românilor. Presiune pe negocierile pentru majoritate și pe calendarul politic Prin condiționarea explicită a votului, AUR își fixează o linie de negociere care reduce spațiul pentru formule de guvernare ce ar depinde de sprijin parlamentar punctual. În același timp, solicitarea de anticipate indică faptul că partidul nu mizează pe o soluție rapidă în actuala configurație. Atac la nominalizările pentru premier și acuzații la adresa președintelui Simion l-a criticat pe președintele Nicușor Dan pentru ultimele două nominalizări pentru funcția de prim-ministru, menționând numele Eugen Tomac și Adrian Veștea. El a afirmat că „nu este nicio diferență” între guvernul demis și „surogate de Guvern” și a acuzat că președintele „încalcă Constituția României” prin faptul că ar exclude AUR din consultări. Critici și pentru Ilie Bolojan după moțiunea de cenzură Liderul AUR l-a atacat și pe Ilie Bolojan, spunând că acesta nu a renunțat încă la funcția de prim-ministru, deși a fost demis în urma moțiunii de cenzură. În final, Simion a reluat ideea revenirii la vot, afirmând că „trebuie să ne întoarcem cât mai repede la urne”, pe care a prezentat-o drept „soluția” în actualul context politic. [...]
Președintele Nicușor Dan ia în calcul să desemneze premierul chiar și fără o majoritate parlamentară confirmată , o schimbare de abordare care prelungește incertitudinea politică și riscă să întârzie formarea unui guvern funcțional, potrivit Digi24 , care citează surse politice. În această săptămână ar urma să aibă loc consultări oficiale, spun aceleași surse, deși după ultima rundă nu a fost făcută nicio desemnare. Până la următoarea rundă de discuții – care ar putea avea loc miercuri sau joi – sunt așteptate întâlniri între președinte și fiecare lider politic din fosta coaliție. De ce contează: desemnare fără „dovada” majorității, cu risc de blocaj la învestire La începutul crizei politice, Nicușor Dan ar fi condiționat desemnarea de existența unei majorități „solide”, însă acum ar fi dispus să facă nominalizarea „cu sau fără” dovada unei majorități parlamentare. Contextul invocat de Digi24 este că, în prezent, nu există o majoritate în Parlament, iar propunerile publice – atât dinspre PSD, cât și dinspre partidele de dreapta – nu ar reuși să strângă voturile necesare pentru trecerea unui guvern. Indiferent de concluziile discuțiilor, șeful statului ar fi pregătit să facă o nominalizare, conform surselor citate. Numele vehiculate și pozițiile partidelor Potrivit informațiilor prezentate, președintele ar prefera un premier independent, dar varianta este descrisă ca „destul de greu” de realizat. În același timp, nu ar fi exclusă nici opțiunea Sorin Grindeanu , în scenariul în care PSD ar veni „cu toate voturile necesare” pentru învestire. Digi24 mai notează că, dintre numele vehiculate recent, „poate singurul” rămas în joc ar fi Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, însă nici el nu ar strânge o majoritate. În același timp, consilierii prezidențiali Eugen Tomac și Radu Burnete „nu mai sunt în calculele” de la Palatul Cotroceni , potrivit acelorași surse. UDMR a transmis că nu oferă „un cec în alb” pentru o altă formulă, decât cea pe care o propune: un guvern minoritar PNL–USR–UDMR. [...]
Germania pregătește o nouă înăsprire a accesului cetățenilor ruși , prin reducerea suplimentară a vizelor turistice și controale mai stricte la intrare, pe fondul riscurilor de securitate invocate de Berlin, potrivit Digi24 . Măsurile vin după ce, în ultimii ani, numărul vizelor eliberate rușilor de consulatele germane a scăzut de aproximativ zece ori, iar autoritățile germane le leagă de deteriorarea relațiilor cu Moscova și de acuzații recente privind o tentativă de sabotaj la aeroportul din Leipzig . Purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Externe, Martin Giese, a spus că deplasările turistice ale cetățenilor ruși „nu pot continua în același format ca înainte”, în condițiile în care „nu există o situație normală” cât timp Rusia „duce un război agresiv”. Ce schimbă Berlinul: vize mai puține și verificări mai dure Pe lângă intenția de a reduce și mai mult vizele turistice, Germania anunță consolidarea verificărilor pentru cetățenii ruși care încearcă să intre în țară. Giese a motivat că obiectivul este ca în Germania să ajungă doar persoane care „nu reprezintă un pericol”, fără să detalieze criteriile concrete, invocând nevoia de a „minimiza riscurile” și de a nu oferi posibilitatea eludării controalelor. În paralel, Berlinul a anunțat și măsuri diplomatice și instituționale, inclusiv închiderea Consulatului General al Rusiei din Bonn și a „Casei Rusiei” din Berlin, potrivit informațiilor din articol. Contextul de securitate: cazul Leipzig și acuzațiile de sabotaj Decizia este plasată de autoritățile germane într-un context de securitate tensionat. Articolul menționează un incident din noaptea de 5 august, când pe un aeroport din Leipzig a fost găsită o dronă cu explozibili în apropierea unui avion cargo ucrainean de tip An-124, care transporta muniție. Ulterior, Germania a acuzat oficial Rusia de responsabilitate pentru tentativa de sabotaj, acuzații respinse de Kremlin, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, care a susținut că Germania „urmează o cale de escaladare suplimentară”. Cifrele care arată schimbarea de politică Potrivit Deutsche Welle, citată în articol, consulatele germane au eliberat aproximativ 27.000 de vize Schengen pe termen scurt cetățenilor ruși în 2024, față de aproximativ 330.000 în 2019 (înainte de pandemie). În același timp, la nivelul Uniunii Europene, statisticile oficiale arată că în 2025 au fost eliberate aproximativ 620.000 de vize Schengen pentru cetățeni ruși, cu 10,2% mai mult decât în anul precedent. Tot în 2025, rușii au depus peste 670.000 de cereri de viză, cu 8% mai multe decât în 2024, iar aproape trei sferturi dintre cereri au vizat Franța, Italia și Spania. Ce urmează: discuții în UE pentru o linie mai strictă Berlinul spune că statele europene aplică grade diferite de strictețe la eliberarea vizelor Schengen și anunță negocieri cu partenerii din Uniunea Europeană pentru reducerea suplimentară a numărului de vize acordate cetățenilor ruși. În lipsa unor criterii publice privind noile verificări, rămâne neclar cum va operaționaliza Germania filtrarea „riscurilor” la intrare, dincolo de înăsprirea generală anunțată. [...]
Criza politică prelungită blochează instalarea unui guvern cu puteri depline , iar disputa dintre PNL și PSD se mută pe terenul „majorităților” din Parlament, cu implicații directe pentru stabilitatea decizională. Într-o reacție la mesajele liderului PSD Sorin Grindeanu , europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține, potrivit Știrile Pro TV , că PSD „are deja o majoritate cu AUR” și că aceasta se vede „zilnic” în activitatea parlamentară. Mureșan afirmă că PSD și AUR „au dărâmat Guvernul” și „au generat criza politică”, acuzând PSD că ar accepta acum doar un executiv condus de social-democrați pentru a „anula reformele Guvernului Bolojan”. În mesajul publicat pe Facebook și citat de Agerpres, liberalul leagă miza politică de efecte bugetare, susținând că reformele ar fi „tăiat conducta de bani spre clientela PSD” și că PSD ar urmări „să se remufeze la banul public”. Miza: cine poate construi o majoritate și cu ce cost politic În aceeași intervenție, Mureșan spune că PNL nu va accepta un „guvern iresponsabil controlat de PSD”, pe motiv că ar putea anula eforturile din ultimul an. El ridică, totodată, întrebarea de ce PSD cere PNL să rezolve o problemă pe care, în opinia sa, PSD ar fi creat-o, din moment ce ar avea deja voturile necesare alături de AUR. „Dacă PSD vrea să guverneze, are deja o majoritate cu AUR pentru a o face, vedem zilnic cum utilizează această majoritate în Parlament.” Mureșan mai acuză o contradicție de poziționare: PSD ar încerca să se legitimeze drept partid proeuropean cu voturile PNL, în timp ce ar forma „zilnic” o majoritate „antieuropeană” alături de AUR. Replica PSD: PNL și USR ar fi preocupate de funcții, nu de guvernare Sorin Grindeanu, președintele PSD, a susținut la rândul său, într-o postare pe Facebook, că România nu are un guvern cu puteri depline și că PNL și USR ar avea alte urgențe: „funcțiile, banii și puterea”. El afirmă că pierderea unor posturi în conducerile celor două Camere ar fi declanșat „circul” și că PSD, deși a pierdut o funcție în conducerea Senatului, „nu a blocat Parlamentul”. „România nu are un Guvern. PNL şi USR au însă alte urgenţe: funcţiile, banii şi puterea.” Grindeanu mai spune că PSD își dorește să formeze o majoritate parlamentară „pentru a da României un Guvern” și critică ceea ce numește „dublul standard” al adversarilor politici. Ce urmează: discuții la Cotroceni și două nume vehiculate pentru funcția de premier În același context, este menționat că Siegfried Mureșan este propunerea de premier susținută de PNL, USR și UDMR, iar în zilele următoare președintele Nicușor Dan ar urma să aibă noi discuții cu liderii partidelor pentru desemnarea unui prim-ministru, după „mai bine de 130 de zile” de la demiterea în Parlament a Guvernului Bolojan. Potrivit deputatului liberal Ionel Bogdan, sunt vehiculate două propuneri: Siegfried Mureșan (PNL–USR–UDMR) și Sorin Grindeanu (PSD). Liderul UDMR Kelemen Hunor a declarat, într-un interviu pentru Maszol, că UDMR nu își retrage susținerea pentru Mureșan până la decizia președintelui, dar a criticat absența acestuia din spațiul public după desemnare, considerând situația „extrem de contraproductivă” pentru mesajul transmis de clasa politică. [...]
Statele NATO sunt împinse spre o accelerare a cheltuielilor și producției de armament , pe fondul avertismentelor SUA că Rusia ar putea lovi mai devreme decât se anticipa, inclusiv printr-un atac limitat sau cibernetic, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul central: aliații trebuie să se antreneze și să investească „ca și cum” un atac ar fi posibil, chiar dacă nu există indicii publice despre un plan iminent. Avertismentul vine după informații americane „pe surse” care indică posibilitatea ca Rusia să lanseze, în următorii ani, un atac limitat împotriva unui stat NATO – de la o incursiune terestră la un atac cibernetic – ceea ce a ridicat nivelul de alertă în alianță. Presiune pe bugete: ținta de 5% din PIB până în 2035 În acest context, ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker , a spus într-un interviu pentru USA TODAY că imprevizibilitatea deciziilor lui Vladimir Putin obligă alianța să se concentreze pe pregătire și descurajare. „Nu poți prezice ce va face Putin. Tot ce poți face este să fii pregătit și să descurajezi. Ne pregătim în fiecare zi pentru a preveni acest lucru.” Miza este și una bugetară: anul trecut, aliații NATO au convenit să aloce 5% din PIB-ul anual pentru apărare până în 2035. În paralel, Whitaker a insistat pe vigilență în privința cheltuielilor de apărare și a producției de armament. „Economie de pace” versus „economie de război” Textul indică un dezechilibru între ritmul de mobilizare industrială al Rusiei și cel al NATO. Rusia „a transformat economia pentru a sprijini războiul”, cu aproape 40% din cheltuielile federale direcționate către apărare și securitate, în timp ce SUA și aliații „au funcționat în mare parte într-o economie de pace”. Max Bergmann ( CSIS ) descrie această diferență ca pe o problemă de capacitate industrială, inclusiv în zona munițiilor și a apărării aeriene. „Asimetria dintre Rusia și NATO este că ei sunt în stare de război, iar noi nu. Ei pot produce o mie de rachete de croazieră. Capacitatea noastră de a produce interceptoare de apărare aeriană este ineficientă.” Atacuri „hibride” și scenarii de timp diferite În material sunt menționate evaluări ale unor oficiali europeni potrivit cărora Rusia ar testa deja NATO prin atacuri hibride (acțiuni sub pragul unui război declarat), inclusiv incidente cu drone în Germania și în apropierea unei instalații de gaze din Marea Neagră. Ministrul de externe al Estoniei a atribuit Rusiei drone care ar fi intrat în spațiul aerian estonian. Fiona Hill, fost consilier pe Rusia în primul mandat Trump, a calificat sabotajele drept acte de război. „Aceste acte de sabotaj sunt acte de război. Oamenii spun că nu suntem în război, dar exact asta vrea Putin – să lase pe toată lumea lipsită de apărare.” În același timp, există și voci care consideră că Rusia nu ar deschide rapid un al doilea front. Kurt Volker, fost ambasador al SUA la NATO, apreciază că un termen realist ar fi la „trei până la cinci ani” după încheierea luptelor din Ucraina, iar Bergmann estimează că Rusia ar putea dezvolta capacități pentru a ataca un stat baltic până în 2028. Whitaker susține, la rândul său, că Rusia este „destul de ocupată” în Ucraina și că reconstituirea armatei ar dura ani chiar și în cazul unei pivotări rapide. Pentru statele NATO, concluzia operațională rămâne aceeași: creșterea cheltuielilor și a producției de armament devine o condiție de credibilitate a descurajării, într-un moment în care riscul perceput nu mai este tratat ca unul îndepărtat. [...]
Monetăria SUA a scos la vânzare monede de 1 dolar cu chipul lui Donald Trump , o ediție aniversară legată de împlinirea a 250 de ani de la independența Statelor Unite, potrivit Știrile Pro TV . Dincolo de simbolistică, decizia are o componentă comercială directă: monedele sunt vândute în pachete dedicate colecționarilor, la prețuri mult peste valoarea nominală. Monetăria americană a comunicat pe rețelele de socializare că monedele sunt disponibile pentru colecționari, dar și că astfel de monede se află deja în circulație, recomandând cetățenilor să-și verifice restul, conform materialului care citează Agerpres. Prețuri de colecție, peste valoarea nominală Monedele sunt comercializate în două formate, la următoarele prețuri: pachet de 25 de monede: 61 de dolari (aprox. 275 lei) pachet de 100 de monede: 154,50 dolari (aprox. 695 lei) Cum arată moneda aniversară Designul include un portret al lui Donald Trump și mai multe elemente tematice, potrivit aceleiași surse: cuvântul „Libertate” datele 1776–2026 motto-ul național „In God We Trust” (tradus în articol ca „În Dumnezeu avem încredere”) Context politic: o serie de măsuri pentru aniversarea de 250 de ani Inițiativa este prezentată ca parte a unei serii de măsuri impulsionate de Casa Albă, care îl plasează pe Donald Trump în centrul celebrărilor pentru 250 de ani de la independența SUA. Opoziția democrată a criticat decizia, apreciind că reflectă o „mentalitate megalomanică” a actualului președinte, mai notează articolul. În același context, Departamentul de Stat a început pe 8 august să emită pașapoarte aniversare cu imaginea lui Trump. [...]
