Știri
Știri din categoria Diverse
PNL exclude o coaliție cu PSD, invocând diferențe de politici fiscale și de guvernare, într-un moment în care se caută o majoritate pentru instalarea unui nou executiv, potrivit Digi24. Europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan susține că cele două partide sunt „în totală antiteză”, iar o colaborare parlamentară între PNL și PSD ar fi „imposibilă”.
Mureșan afirmă că o coaliție este posibilă doar dacă există „un numitor comun semnificativ”, condiție pe care o consideră absentă în prezent. Într-un mesaj publicat vineri pe Facebook, el acuză PSD că „încearcă să păcălească electoratul” pretinzând că are lucruri în comun cu PNL și spune că „după acțiunile PSD din ultimul ani, nu există nicio bază pentru o colaborare parlamentară responsabilă”.
În argumentația sa, liberalul pune accent pe diferențele de abordare în gestionarea finanțelor publice. El susține că PNL ar fi urmărit „o guvernare responsabilă cu banii românilor”, prin reducerea risipei și a deficitului, precum și prin obiective de reducere a datoriei publice.
În oglindă, Mureșan afirmă că PSD ar dori revenirea la politicile din 2024, când „Guvernul Ciolacu a dus România la un deficit record, de 9,3%”. Tot el leagă nivelul actual al dobânzilor plătite de România de acea perioadă, susținând că „România plătește acum pe dobânzi mai mult decât întreg bugetul pentru Educație”.
Pe lângă componenta fiscal-bugetară, Mureșan indică și alte linii de separație între PNL și PSD:
În același context politic, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat vineri că partidul susține refacerea unei majorități stabile alături de PNL și UDMR și că este pregătit să își asume guvernarea. El a argumentat că discuția despre viitorul țării nu ar trebui redusă la numărul de voturi pentru învestire, ci și la capacitatea de a lua decizii după instalarea guvernului.
Potrivit Digi24, PSD și-a arătat disponibilitatea de a participa la guvernare într-un executiv condus de Luca Niculescu, însă numai împreună cu PNL și UDMR.
Recomandate
Vicepremierul Oana Gheorghiu acuză PSD că prelungește criza politică, cu efecte directe asupra reformelor și investițiilor , după ce Sorin Grindeanu a vorbit despre refacerea unei majorități împreună cu PNL. Într-o reacție publică citată de Digi24 , Gheorghiu numește această poziționare „disonanță cognitivă în stare pură”, invocând faptul că PSD a dărâmat, cu cinci luni în urmă, guvernul din care făcea parte alături de liberali. Gheorghiu susține că PSD ar fi mizat pe revenirea rapidă la guvernare după schimbări interne în PNL, dar că „sub conducerea lui Ilie Bolojan” liberalii „nu mai sunt partidul-breloc” cu care social-democrații ar fi fost obișnuiți. Miza: blocaj politic cu costuri economice În mesajul publicat pe Facebook, vicepremierul îl critică pe Sorin Grindeanu pentru ceea ce descrie drept evitarea asumării guvernării, în condițiile în care liderul PSD ar fi cerut „maturitate politică” și „responsabilitate”, dar ar condiționa intrarea la guvernare de prezența PNL și UDMR. Gheorghiu afirmă că Grindeanu ar fi explicat și de ce PSD nu ar forma un guvern minoritar: pentru că ar însemna „poziționarea PSD într-o zonă vulnerabilă”. Contradicția invocată: guvern minoritar respins, apoi propus Vicepremierul mai spune că PSD ar fi venit cu o „ofertă” ca partidul să voteze un guvern minoritar PNL–UDMR, deși – potrivit ei – PSD a respins „cu doar câteva zile în urmă” la vot guvernul minoritar PNL–USR–UDMR condus de Siegfried Mureșan. „Așadar, România poate fi ținută luni întregi într-o criză politică. Important este să nu devină PSD vulnerabil.” Ce reclamă PNL: reforme blocate, investiții în așteptare În aceeași postare, Gheorghiu leagă direct criza politică de efecte economice și administrative: „România pierde timp și bani”, „reformele reale sunt blocate”, iar „investițiile așteaptă rezolvarea crizei”. Ea mai afirmă că „nota de plată” ar ajunge la „oamenii obișnuiți” și că miza PSD ar fi evitarea unei „zone vulnerabile”. În materialul Digi24 este amintit și contextul declarațiilor lui Sorin Grindeanu despre refacerea unei majorități stabile alături de PNL și UDMR, într-un articol separat, disponibil aici . [...]
PNL exclude o coaliție cu PSD, iar blocajul politic riscă să prelungească interimatul guvernamental , într-un moment în care partidele negociază formarea unui nou Executiv. Potrivit Digi24 , purtătorul de cuvânt al liberalilor, Ionel Bogdan , acuză PSD că „prelungește criza politică” prin propuneri care nu duc la o soluție de guvernare. Într-o postare pe Facebook, Bogdan susține că propunerile PSD ar menține „situația de interimat” și ar bloca „exercițiul de administrare a țării”, calificând demersul drept „un act de inconștiență”. Linia roșie a PNL: fără coaliție cu PSD, dar cu vot pentru premierul desemnat Ionel Bogdan afirmă că poziția PNL „rămâne neschimbată”: partidul exclude „orice tip de coaliție cu PSD”, însă spune că este deschis să voteze un guvern cu „puteri depline” după desemnarea premierului de către președintele României. În același mesaj, liberalul indică disponibilitatea PNL de a vota guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu , după prezentarea programului de guvernare și a listei Cabinetului. Contextul imediat: PSD cere refacerea majorității cu PNL și UDMR Declarațiile PNL vin după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că social-democrații susțin refacerea unei majorități stabile alături de PNL și UDMR și că sunt pregătiți să își asume guvernarea. Grindeanu a mai afirmat că România ar fi putut avea deja un guvern cu puteri depline, „capabil să schimbe direcția economică a țării”, dacă formarea majorității ar fi fost pusă înaintea calculelor politice și electorale. În absența unei convergențe între pozițiile celor două partide, miza imediată rămâne dacă premierul desemnat poate strânge o majoritate de voturi în Parlament pentru un Cabinet și un program de guvernare, astfel încât interimatul să nu se prelungească. [...]
Alexandru Rogobete cere reluarea dialogului între PSD, PNL și UDMR pe fondul unei „crize economice, politice și sociale” și susține că proiectele mari de investiții și reformele au avansat atunci când cele trei partide au stat la aceeași masă, potrivit Digi24 . Fostul ministru al Sănătății afirmă, într-un mesaj publicat pe Facebook, că „România nu mai are nevoie de orgolii politice” și că interesul național ar trebui pus „mai presus de interesul politic”. În aceeași intervenție, Rogobete leagă capacitatea de a livra reforme și investiții de existența unei cooperări între PSD, PNL și UDMR. Argumentul: proiectele mari au pornit în formule de colaborare Rogobete susține că „cele mai mari proiecte de investiții” și „cele mai importante reforme” au fost inițiate în momentele în care PSD, PNL și UDMR au avut „maturitatea să stea la aceeași masă”, în pofida diferențelor ideologice și a disputelor dintre ele. În sprijinul ideii, el enumeră rezultate pe care le atribuie acestui tip de colaborare: atragerea de fonduri europene; demararea unor proiecte de spitale; începerea unor autostrăzi; lansarea unor „investiții strategice”. Contextul invocat: cinci luni de confruntări și costul instabilității În mesaj, fostul ministru descrie situația actuală drept una de „criză economică, politică și socială profundă”, după „cinci luni de confruntări politice, acuzații, orgolii și experimente administrative”. El afirmă că „oamenii sunt cei care plătesc prețul acestei instabilități”. Rogobete insistă că partidele nu trebuie „să se iubească” sau să aibă aceleași opinii, dar „au obligația să fie responsabile”, argumentând că „nu mai suntem în campanie electorală” și că este momentul pentru o guvernare „responsabilă”. Ce transmite, concret, către partide Mesajul se încheie cu un apel explicit la reluarea negocierilor și la reducerea tensiunilor politice: „Este timpul să ne privim din nou în ochi, să lăsăm orgoliile deoparte și să ne așezăm la aceeași masă.” [...]
PSD evită o guvernare cu majoritate fragilă, pe fondul blocajului politic , iar social-democratul Robert Negoiță susține că scenariul alegerilor anticipate devine tot mai probabil, potrivit Digi24 . Primarul Sectorului 3 a declarat la Digi24 că în partid există „un oarecare nivel de neliniște” legat de intrarea la guvernare, însă „nu este panică”. În opinia sa, PSD procedează corect când refuză să intre într-un executiv susținut de o majoritate „subțire”, pentru că ar rezulta „un guvern foarte slab” care „n-ar putea să facă mare lucru”. De ce contează: riscul de instabilitate și costurile politice ale unui nou scrutin Negoiță leagă refuzul unei guvernări fragile de perspectiva unei perioade prelungite de instabilitate. El spune că, „decât să avem doi ani de instabilitate”, ar fi preferabile alegeri anticipate urmate de formarea unui guvern stabil, adăugând că șansele pentru anticipate sunt „mai mari” acum decât în urmă cu o săptămână și erau mai mari atunci decât cu o lună înainte. Declarațiile vin în contextul în care, notează Digi24, mai mulți lideri ai PSD și președintele Nicușor Dan au afirmat că nu își doresc alegeri anticipate, însă „nici a patra nominalizare de premier nu pare să se îndrepte spre o majoritate” care să treacă un guvern prin Parlament. Ce spune Negoiță despre o a cincea nominalizare de premier Întrebat dacă președintele Nicușor Dan își va mai permite o a cincea nominalizare în cazul în care Luca Niculescu ar fi respins în Parlament sau s-ar retrage, Negoiță afirmă că șeful statului „procedează corect” dacă mai face o nominalizare. Argumentul invocat: asumarea unei perioade electorale ar însemna „costuri” și „instabilitate”, iar președintele ar încerca să arate că nu el generează această situație și că a făcut „tot ce a depins” de el pentru a o evita. Suspendarea președintelui, „exclusă” în acest moment Întrebat despre declarațiile președintelui PNL Iași, Alexandru Muraru, potrivit cărora PSD ar pregăti suspendarea lui Nicușor Dan, Negoiță spune că nu există „vreo discuție serioasă” sau „vreo dezbatere” în partid pe această temă și că un astfel de demers este „exclus” în acest moment, invocând lipsa unei motivații și faptul că o suspendare ar adânci criza. În lipsa unei majorități conturate pentru validarea unui guvern, mesajul lui Negoiță indică faptul că PSD își calibrează decizia de participare la guvernare în funcție de soliditatea aritmeticii parlamentare, iar alternativa pe care o vede tot mai plauzibilă rămâne revenirea la urne. [...]
Rusia accelerează livrările de Su-34, un semnal de capacitate industrială susținută în război , în condițiile în care Forțele Aerospațiale ruse au primit miercuri al doilea lot de avioane de vânătoare-bombardament produs în acest an, potrivit Digi24 . Mișcarea indică o continuitate a producției militare, chiar dacă numărul exact de aeronave din ultimul lot nu a fost comunicat public. UAC (United Aircraft Corporation) , parte a conglomeratului de stat Rostec , spune că livrările din iulie și octombrie nu vor fi singurele din 2026. Directorul general al companiei, Vadim Badeha, a prezentat contractul de stat ca prioritar și a susținut că Su-34 rămâne „principala forță de atac” a aviației ruse de front, cu producție menținută „în ritm susținut”. În lipsa unei confirmări oficiale privind dimensiunea lotului, analistul militar Guy Plopsky a scris pe platforma X că ar putea fi vorba de până la patru aeronave. Ce arată estimările despre ritmul de producție Pe baza informațiilor din surse deschise, producția de Su-34 „aproape s-a dublat” de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în 2022, iar Rusia ar putea produce aproximativ 30 de astfel de avioane în 2026, potrivit sursei citate în articol. Pentru 2025, publicația Defence Blog este citată cu o estimare de 18 avioane Su-34 livrate armatei ruse, iar o publicație rusă de aviație ar fi relatat că livrările au fost împărțite în șapte loturi, conform Kyiv Post. Modernizări și muniții folosite în Ucraina Su-34 sunt construite la uzina aeronautică Cikalov din Novosibirsk. Cea mai recentă versiune menționată, Su-34M/NVO, include sisteme avionice îmbunătățite și echipamente de război electronic, inclusiv sistemul de contramăsuri electronice Khibiny. Articolul notează și utilizarea tot mai frecventă a bombelor planante UPMK, în contextul în care aeronavele pot fi echipate cu containere cu senzori. În material sunt menționate și videoclipuri distribuite pe rețele sociale pro-Kremlin care arată Su-34 lansând muniții diverse, între care ODAB-500 (500 kg), FAB-3000 (trei tone), muniții cu focoase termobarice și rachete aer-sol. Vulnerabilități: dependență de componente străine și pierderi contestate O analiză publicată în iulie 2025 de organizația International Partnership for Human Rights (IPHR) sugerează că Su-34 ar depinde în mare măsură de componente fabricate în străinătate, pe baza examinării epavelor recuperate în Ucraina. Cercetătorii ar fi identificat 221 de componente electronice de proveniență străină, de la 59 de companii din opt țări (în principal SUA, dar și Japonia, state UE, Elveția, Taiwan și Coreea de Sud). Articolul precizează că nu este clar câte astfel de componente au fost folosite în cel mai recent lot livrat. În paralel, sunt citate evaluări critice din Occident: publicația de aviație Hush-Kit a descris Su-34 drept „cel mai slab avion de război al secolului XXI” și a susținut că aeronava ar fi avut în Ucraina o rată a pierderilor de 25%, considerată „extrem de ridicată”. Autorii pun pierderile pe seama deficiențelor tehnice, a armamentului și a senzorilor, dar și a tacticilor de zbor considerate previzibile. Ucraina a vizat repetat Su-34 pe aerodromuri și pe front Articolul trece în revistă mai multe episoade în care Ucraina ar fi lovit sau avariat Su-34, inclusiv: o operațiune din iulie 2025 în regiunea Volgograd, în care patru Su-34 ar fi fost scoase din uz; un incident de la finalul lui martie 2026, când un Su-34 ar fi fost doborât pe front, potrivit publicației de apărare Militarnyi; atacul din 20 august asupra aerodromului Ahtubinsk (regiunea Astrahan), în urma căruia ar fi fost avariat un Su-34; un atac din 4 octombrie cu drone operate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) asupra aerodromului Hanskaia, în care ar fi fost distruse două aeronave rusești: un Su-35 și un Su-34. În ansamblu, intensificarea livrărilor de Su-34 sugerează că Rusia încearcă să mențină presiunea operațională printr-un flux constant de aeronave, însă eficiența pe termen mediu rămâne disputată, atât din perspectiva pierderilor raportate, cât și a dependenței de componente din afara Rusiei, potrivit informațiilor citate în articol. [...]
Lituania, Letonia și Estonia cer UE să interzică tranzitul cerealelor rusești , o măsură care ar înăspri regimul de sancțiuni și ar putea schimba fluxurile logistice prin infrastructura europeană, potrivit Digi24 . Cele trei state baltice au transmis o scrisoare liderilor europeni în care susțin că Rusia continuă să folosească infrastructura UE pentru propriile exporturi, în timp ce atacă rutele comerciale ale Ucrainei și porturile ucrainene de la Marea Neagră . Demersul urmărește, explicit, „sporirea presiunii” asupra Moscovei pentru încetarea atacurilor. În scrisoarea adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și președintelui Consiliului European, Antonio Costa, premierul eston Kristen Michal, omologul său leton Andris Kulbergs și președintele lituanian Gitanas Nauseda argumentează că UE nu ar trebui să devină o rută prin care Rusia „compensează consecințele economice ale propriei agresiuni”. Ei invocă și riscul ca prin UE să tranziteze cereale „furate” din teritoriile ucrainene ocupate. De ce contează: presiune de reglementare asupra transportului și tranzitului O eventuală interdicție la nivelul UE ar însemna o decizie cu efect direct asupra operatorilor de transport, porturilor și companiilor care gestionează tranzitul de mărfuri, prin limitarea accesului cerealelor rusești la infrastructura comunitară. În același timp, ar uniformiza abordările naționale deja încercate în regiune, care s-au lovit de constrângeri juridice și de implementare. Contextul invocat de statele baltice este că atacurile rusești cu drone și rachete asupra porturilor ucrainene și navelor deservite de acestea au oprit în mare parte exporturile agricole maritime ale Ucrainei, iar Rusia caută rute alternative pentru propriile exporturi, inclusiv prin Europa. Ce au făcut deja statele baltice, la nivel național Estonia a introdus o interdicție națională pentru astfel de transporturi la 1 octombrie, deși, potrivit articolului, prin Estonia „nu tranzitează practic deloc” cereale rusești sau belaruse. (Context suplimentar în materialul Digi24 despre interdicția națională .) Letonia : parlamentul a autorizat guvernul să crească cu până la 300% taxele pentru tranzitul cerealelor din Rusia și Belarus, după ce executivul interzisese deja importurile. Totuși, compania feroviară responsabilă cu aplicarea taxelor a avertizat că nu le poate pune în practică, invocând faptul că ar contraveni dreptului internațional să fie impuse taxe arbitrare sau restricții pe criteriul țării de origine. În plus, alianța premierului Andris Kulbergs a câștigat alegerile legislative pe 3 octombrie, dar nu formase încă un nou guvern de coaliție care să gestioneze chestiunea. Lituania a început controale privind originea cerealelor care trec prin porturile sale, fără a impune încă o interdicție oficială. Ministrul agriculturii, Kestutis Mazeika, a spus luna trecută că va fi analizată posibilitatea urmăririi originii tuturor transporturilor de cereale în tranzit dinspre Rusia și Belarus, pentru a împiedica exporturile provenite din teritoriile ucrainene ocupate. În acest moment, solicitarea este una politică, transmisă către instituțiile UE; articolul nu indică un calendar sau o decizie iminentă la nivel european. [...]
