Știri
Știri din categoria Diverse
PSD condiționează sprijinul pentru noul guvern de o schimbare a direcției economice, iar partidul respinge explicit varianta unui executiv tehnocrat, potrivit Digi24. Mesajul a fost transmis de Sorin Grindeanu după întâlnirea de joi, 8 octombrie, cu premierul desemnat Luca Niculescu, la sediul PSD din București.
Grindeanu spune că discuțiile au avut două componente – economică și politică – iar pe partea economică PSD a pus ca „condiție” pentru orice sprijin politic „schimbarea direcției economice”. Liderul social-democrat a susținut că partidul urmărește o „reconfigurare” care să oprească „sărăcirea agresivă a românilor” și a vorbit despre nevoia de „măsuri economice potrivite”, în contextul în care România ar traversa „incertitudini economice”.
În același timp, Grindeanu a afirmat că premierul desemnat i-ar fi dat asigurări că „idei esențiale din programul PSD se vor oglindi” în viitorul program de guvernare. PSD așteaptă forma finală a acestui program pentru a vedea „soluțiile pentru oameni și pentru economie” și spune că specialiștii partidului care au lucrat la programul PSD pot participa la un dialog până la definitivarea documentului.
Pe componenta politică, șeful PSD a declarat că partidul își dorește „o majoritate asumată” și că „nu ne interesează funcțiile”. În acest context, a făcut un apel către PNL și UDMR să participe la construirea unei „majorități transparente”, dacă se dorește implicarea PSD la guvernare.
Grindeanu a avertizat că, în lipsa unei asumări clare din partea celorlalte partide și dacă PSD nu se regăsește în „proiectul pentru economie”, partidul „nu va ezita să spună nu acestui demers politic”. El a mai spus că PSD nu va susține o majoritate „de conjunctură”, chiar dacă aceasta ar putea trece un guvern prin Parlament.
PSD nu susține varianta unui guvern tehnocrat, iar Grindeanu a argumentat că un astfel de executiv ar fi „slab” și ar risca să devină „guvernul nimănui”, invocând experiența de acum 10 ani cu Guvernul Cioloș. În opinia sa, o soluție viabilă presupune „o soluție politică asumată cu o majoritate asumată”, inclusiv pentru momente-cheie precum adoptarea bugetului în Parlament.
Ce urmează, potrivit declarațiilor, este finalizarea programului de guvernare al premierului desemnat și clarificarea unei majorități parlamentare care să își asume politic direcția economică și guvernarea.
Recomandate
Criticile lui Ludovic Orban la adresa desemnării lui Luca Niculescu indică un risc de guvernare fără sprijin politic asumat , cu potențiale blocaje în adoptarea și implementarea măsurilor, potrivit Digi24 . Fostul premier a spus, în direct la Digi24, că nominalizarea nu ar fi „potrivită” și l-a descris pe Niculescu drept „premierul nimănui”. Orban a argumentat că, „în orice democrație”, premierul și Guvernul ar trebui să țină cont de votul popular și să se sprijine pe partide care își asumă guvernarea pe baza unui program, inclusiv în formule de coaliție. În această logică, el susține că desemnarea ar viza o persoană „care nu reprezintă pe nimeni” și care nu ar avea „un sprijin clar, asumat, transparent”. Ce consecințe vede Orban: învestire posibilă, susținere fragilă Fostul premier afirmă că, chiar dacă Luca Niculescu ar obține voturile necesare pentru învestire, Executivul ar rămâne fără o bază politică solidă în Parlament și fără „răspundere” politică reală. „Luca Niculescu chiar dacă primește voturile de învestire, nici el și nici miniștrii lui nu o să aibă vreo răspundere și niciun partid nu va susține actul de guvernare.” În scenariul descris de Orban, PSD ar urma să se poziționeze în opoziție imediat după învestire și să se „desolidarizeze” de măsurile Guvernului, ceea ce ar reduce capacitatea Executivului de a pune în practică programul de guvernare. Contextul politic invocat: ruptura coaliției și acuzații la adresa PSD și AUR Orban leagă dificultatea formării și funcționării guvernării de decizia PSD de a „face praf coaliția de guvernare”, într-un „moment de cumpănă” pentru România, susținând că, în aceste condiții, guvernarea devine „foarte dificilă”. În același timp, el a lansat o comparație între PSD și AUR, afirmând că ar fi „pe aceeași gândire politică”, și a invocat episodul unei moțiuni de cenzură depuse împreună de cele două partide. Acuzația privind relația Nicușor Dan – Grindeanu Orban a mai spus că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să îl desemneze „din prima” pe Sorin Grindeanu și a susținut că ar exista o înțelegere între cei doi, motiv pentru care Grindeanu ar fi fost „protejat” de o desemnare care l-ar fi expus unui eșec politic. Potrivit lui Orban, o eventuală guvernare PSD cu Grindeanu premier sau un eșec al acestuia în formarea majorității ar fi „dăunat grav” atât României, cât și PSD-ului. [...]
USR condiționează orice susținere pentru guvernul Luca Niculescu de absența PSD și a unei majorități cu AUR , iar disputa pe eticheta de „tehnocrat” riscă să complice rapid aritmetica parlamentară a învestirii, potrivit Digi24 . Liderul deputaților USR, Diana Stoica , a spus miercuri, la Palatul Parlamentului, că premierul desemnat Luca Niculescu „nu se încadrează în definiția unui tehnocrat”, susținând că acesta ar fi fost sprijinit politic de PSD pe parcursul carierei, inclusiv pentru numirea ca secretar de stat în 2022, o funcție despre care Stoica afirmă că este una politică. Linia roșie a USR: fără PSD și fără o majoritate care include AUR Întrebată dacă USR ar putea susține un guvern condus de Luca Niculescu, Stoica a invocat trei decizii interne ale partidului, deja adoptate, prin care USR a stabilit că nu va vota: un guvern din care face parte PSD; un guvern care include „oameni care au fost susținuți de PSD”. În același timp, Stoica a indicat că USR vrea discuții cu Luca Niculescu despre programul de guvernare și, mai ales, despre majoritatea parlamentară pe care ar urma să se bazeze viitorul executiv. Ea a spus că USR nu vede o majoritate posibilă „decât dacă e și AUR acolo” și a exclus participarea la o astfel de formulă, „alături de extremiști”. Disputa „tehnocrat vs. susținere politică” și ce urmează Stoica a mai afirmat că USR consideră că un guvern ar trebui să fie compus din persoane politice, argumentând că partidele sunt cele validate prin vot pentru a guverna. În acest context, ea a susținut că noțiunea de „tehnocrat” ar fi fost „alterată” în dezbaterea publică și a reiterat că, din perspectiva ei, Luca Niculescu nu poate fi încadrat la „independenți” sau „tehnocrați”, tocmai din cauza sprijinului politic invocat. USR spune că va purta discuții cu Luca Niculescu, iar ulterior, „dacă este nevoie de o nouă decizie”, partidul o va lua. Stoica a adăugat însă că nu crede că USR se află „în acest scenariu”, sugerând că, în forma actuală, susținerea pentru învestire rămâne improbabilă. [...]
PNL lasă deschisă renegocierea „liniilor roșii” față de PSD , pe fondul presiunii de a forma rapid un guvern cu puteri depline, după desemnarea lui Luca Niculescu ca premier, potrivit Libertatea . Mesajul vine de la Marilen Pirtea, președinte interimar al PNL Timiș și consilier onorific al lui Ilie Bolojan , care spune că decizia partidului de a nu vota un guvern din care face parte PSD este „perfectibilă”. Pirtea susține că, în actualul context, partidele pro-europene ar trebui să evite poziționările de tip „linie roșie” încă de la începutul negocierilor și să caute o formulă comună pentru învestirea executivului. În viziunea sa, prioritatea este un guvern „votat cât mai repede”, acceptat de zona pro-europeană și transatlantică. Miza: majoritate parlamentară și guvern cu puteri depline Întrebat cum ar putea trece guvernul Niculescu fără voturile PSD, în condițiile în care atât USR, cât și PNL au anunțat că nu votează un guvern cu PSD, Pirtea afirmă că „PNL va discuta” și că nu exclude nicio variantă, inclusiv revenirea la masa negocierilor a partidelor din fosta coaliție. În același timp, el admite existența unor decizii interne în PNL privind excluderea PSD de la guvernare, dar insistă că „totul e perfectibil” și că discuția ar trebui să pornească de la ce poate ține partidele la masă, nu de la ce le separă. Reacții din PSD și USR: tehnocrați, legitimitate și „consolidare fiscală” Din PSD, Alfred Simonis (președinte PSD Timiș) critică desemnarea lui Luca Niculescu și avertizează că „liniile roșii” ale PNL și USR împing spre un guvern tehnocrat, pe care îl consideră o soluție proastă pentru această perioadă. Simonis spune că, fără legitimitate politică și susținere parlamentară pentru reforme, un guvern cu puteri depline poate ajunge „mai prost decât un guvern demis”. USR, prin Sorin Șipoș (președinte USR Timiș), condiționează discuțiile de respectarea limitelor votate intern, menționând explicit criteriul „fără miniștri PSD sau în spatele cărora se află PSD-ul”. Șipoș pune accent pe continuarea reformelor și pe „ consolidarea fiscală ” – adică reducerea dezechilibrelor bugetare – invocând și mesajele agențiilor de rating privind nevoia de a continua consolidarea și absorbția fondurilor europene. În lipsa unor detalii despre componența viitorului cabinet și despre sprijinul parlamentar concret, rămâne de văzut dacă apelul PNL la flexibilitate se va traduce într-o majoritate de învestitură sau într-un scenariu de guvern tehnocrat, contestat de PSD. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de disciplină bugetară , iar Ilie Bolojan spune că țintele de deficit pentru 2027 și 2028 „nu sunt negociabile” și că cheltuielile statului nu trebuie să crească, potrivit Digi24 . Mesajul vine înaintea întâlnirii cu premierul desemnat Luca Niculescu , în contextul negocierilor pentru formarea noului Executiv. Bolojan afirmă că România are nevoie „cât mai repede” de un guvern cu puteri depline, care să poată gestiona urgențele de final de an, inclusiv prin rectificare bugetară, și să pregătească bugetul pentru anul viitor. Liderul PNL pune accent pe limitarea cheltuielilor și pe încadrarea în țintele stabilite. Miza economică: costul finanțării și riscul de pierdere a încrederii piețelor În argumentația sa, Bolojan leagă disciplina fiscală de costurile de împrumut ale statului și de percepția creditorilor. El susține că împrumuturile din anii trecuți și dobânzile ridicate au împins în sus datoria publică și au crescut riscul de pierdere a controlului asupra bugetului. În același timp, liderul PNL spune că România se împrumută la dobânzi mai mari pe fondul unui context internațional tensionat, dar și al instabilității politice interne, care ar fi alimentat creșterea „primei de risc” (indicator care reflectă cât de scump se finanțează o țară față de reperele considerate mai sigure). „Fiecare punct procentual plătit în plus la dobânzi înseamnă miliarde de lei anual, bani pe care nu îi mai putem folosi pentru investiţii, sănătate sau educaţie”, explică Bolojan. Condițiile anunțate pentru negocierile cu premierul desemnat Bolojan transmite că mandatul PNL la discuțiile cu Luca Niculescu pornește de la câteva linii roșii: țintele de deficit pentru 2027 și 2028 „nu sunt negociabile”; cheltuielile statului „nu trebuie să crească”; discuția ar trebui să fie despre „modul în care” sunt atinse țintele, nu despre schimbarea lor. El mai afirmă că promisiunile „fără acoperire” generează frustrări și amplifică nemulțumirea și că acesta este un stil de guvernare pe care spune că l-a refuzat și nu îl va accepta. Ce urmează Întâlnirea cu premierul desemnat Luca Niculescu are loc la sediul PNL, iar discuțiile vizează atât ieșirea din criza politică, cât și setarea priorităților bugetare imediate: funcționarea serviciilor publice în ultimele luni ale anului, rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pentru anul viitor. În funcție de rezultatul negocierilor, se conturează și spațiul de manevră al viitorului guvern în privința cheltuielilor și a politicii fiscale. [...]
România are cea mai mare pondere din UE a persoanelor care nu își permit o masă consistentă o dată la două zile , un semnal direct de presiune pe bugetele gospodăriilor și de deteriorare a consumului de bază, potrivit Digi24 , care citează date Eurostat . Concret, 18% dintre români nu își permit financiar o masă consistentă cu carne sau legume o dată la două zile. Este cea mai mare pondere din Uniunea Europeană pentru acest indicator și mai mult decât dublul mediei UE, de 8,5%. În material se arată că, după scumpirile accelerate din ultimii ani, mulți au tăiat masiv de pe lista de cumpărături, inclusiv produse mai ieftine, precum carnea de pui. Ce indică datele despre presiunea pe costul vieții Pe lângă alimentație, analiza menționează și alte semne de vulnerabilitate financiară: 6% dintre români nu își permit o conexiune la internet pentru uz personal acasă, față de 2% media Uniunii Europene. Tot din cauza costurilor, există persoane care renunță la activități de recreere. Digi24 notează și riscurile asociate unei alimentații insuficiente sau dezechilibrate, care poate însemna un aport prea mic de proteine, vitamine și minerale, cu efecte în timp asupra sănătății. Context: scumpiri și ajustări în consum Datele Eurostat sunt plasate în contextul unei cercetări a Institutului de Statistică din România, potrivit căreia cheltuielile au crescut în lunile de vară, raportat la ianuarie și februarie, în medie cu 650 de lei la nivelul unei familii obișnuite. Concluzia sugerată de aceste evoluții este că scumpirile îi obligă pe mulți să reducă din cumpărăturile curente, inclusiv la alimente. [...]
OMS spune că nu poate evalua riscul sanitar fără date complete din Rusia , după moartea unei angajate a unui laborator din Siberia, într-un caz asociat în spațiul public cu o posibilă epidemie de ciumă, potrivit Digi24 . Miza depășește incidentul local: lipsa de transparență blochează mecanismele internaționale de evaluare și răspuns, ceea ce poate întârzia măsuri de prevenție și coordonare transfrontalieră. Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății , Tedros Adhanom Ghebreyesus, a afirmat că instituția nu are o „imagine completă” a situației și, din acest motiv, „nu poate efectua o evaluare cuprinzătoare a riscurilor”. El a insistat că schimbul „în timp util, complet și transparent” de informații este esențial pentru a lămuri mesajele contradictorii și pentru o evaluare corectă a riscurilor potențiale pentru populație. Ce nu știe OMS despre caz Maria Van Kerkhove, directoarea departamentului de combatere a epidemiilor și pandemiilor din cadrul OMS, a spus că organizația nu știe încă nici cum s-a infectat Daria Șipilova, angajată a Institutului de Cercetare Științifică pentru Combaterea Ciumii din Irkutsk (Siberia și Extremul Orient), nici cu ce boală virală anume. În contextul în care autoritățile ruse susțin că au exclus ciuma pulmonară, Van Kerkhove a ridicat întrebarea privind cauza reală a decesului. Poziția autorităților ruse și contradicțiile Rospotrebnadzor (agenția rusă responsabilă de supravegherea sanitară) a anunțat că, „în conformitate cu normele sanitare internaționale”, a transmis către OMS „informații cu privire la situație” și a invocat o declarație a OMS privind „absența riscurilor de natură sanitar-epidemiologică” în legătură cu un caz de „pneumonie extrahospitalieră” din Irkutsk. În paralel, Tedros a spus că OMS a cerut explicații suplimentare inclusiv despre informații neconfirmate apărute în mass-media privind „un al doilea angajat cu pneumonie de cauză necunoscută”. Ce se știe despre carantină și deces Din informațiile „primite de la fața locului”, citate în material, ar fi fost impuse restricții stricte de carantină în laboratorul din orașul Șelehov, unde lucra Șipilova, precum și în spitalele din apropiere. Pe durata testelor, angajații ar fi fost izolați în clădirea institutului timp de trei zile, dormind pe podea și pe scaune. Mama Dăriei Șipilova a declarat pe 5 octombrie pentru publicația locală „Glubina” că se află în carantină într-un spital din Irkutsk și că nu primise până atunci un raport oficial privind decesul fiicei sale. Potrivit aceleiași relatări, Daria Șipilova a murit în noaptea de 1 spre 2 octombrie, la Spitalul Raional din Șelehov. Disputa despre „eprubeta spartă” Versiunea potrivit căreia infectarea ar fi fost provocată de o eprubetă spartă a fost respinsă de mamă, cadru medical, care a numit-o: „o mizerie și o prostie” Ea a susținut că eprubetele sunt atât de bine protejate încât, chiar și ipotetic, „este pur și simplu imposibil” să se verse sau să se spargă în modul descris. Rospotrebnadzor a mai transmis că, în urma activității unei comisii de control privind cerințele de siguranță biologică la institut, „nu s-au identificat situații de urgență” în timpul lucrului cu microorganisme patogene, concluzii care ar fi fost confirmate de o comisie de experți trimisă la ordinul șefei agenției, Anna Popova. În lipsa unui set complet de date acceptat de OMS, evaluarea riscului rămâne incompletă, iar următorul pas depinde de răspunsul Rusiei la solicitările organizației privind clarificarea cauzei decesului și a eventualelor cazuri suplimentare. [...]
