Știri
Știri din categoria Diverse
Comisia Europeană propune 30 de miliarde de euro pentru rețelele energetice europene, potrivit Libertatea, care relatează declarațiile președintelui României, Nicușor Dan, făcute vineri după reuniunea Consiliului European.
Șeful statului a spus că discuțiile dintre liderii UE despre prețurile energiei vizează atât investiții care ar putea reduce costurile, cât și mecanismele de formare a prețului. În această logică, o parte importantă a facturii este legată de transportul energiei prin rețele, ceea ce face ca modernizarea infrastructurii să fie un subiect central.
Conform președintelui, propunerea Comisiei urmărește investiții „pe suprafața Europei” în optimizarea rețelelor și în interconexiuni între țări, cu obiectivul de a apropia piața energetică europeană de un model mai unitar. Informația este relatată de Agerpres, citată de Libertatea.
În același context, Nicușor Dan a menționat că există deschidere la nivelul Comisiei pentru măsuri care ar putea reduce prețurile, inclusiv plafonarea prețului gazelor sau redistribuirea temporară către consumatori a profiturilor realizate de producători cu costuri reduse.
Totodată, președintele a abordat solicitarea a zece state membre, inclusiv România, privind revizuirea ETS (sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii de carbon). Potrivit declarațiilor sale, sunt analizate opțiuni precum extinderea excepțiilor pentru unele sectoare industriale, creșterea numărului de certificate disponibile sau amânarea unor termene pentru țintele de reducere a emisiilor, măsuri care ar diminua componenta de carbon din prețul energiei. Dezbaterea despre mecanismele de stabilire a prețurilor în energie urmează să fie reluată la următoarea reuniune a Consiliului European, programată în iunie.
Recomandate
PSD ar urma să intre la guvernare într-o formulă care include miniștri tehnocrați la portofolii-cheie , ceea ce poate debloca rapid învestirea Executivului și reduce riscul de alegeri anticipate, potrivit informațiilor publicate de Digi24 . Conform surselor citate, PSD ar urma să intre în Guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu , alături de miniștri tehnocrați propuși de președintele Nicușor Dan pentru Finanțe, Apărare și Externe. În paralel, PNL și UDMR ar urma să voteze în Parlament învestirea noului Executiv, însă liberalii ar rămâne în opoziție. Miza imediată este calendarul strâns al negocierilor: președintele Nicușor Dan le-ar fi transmis liderilor de partid că, dacă până joi nu se ajunge la o înțelegere „transparentă” privind susținerea Guvernului Luca Niculescu, vineri va prezenta decretul de dizolvare a Parlamentului, pentru declanșarea alegerilor anticipate, potrivit acelorași surse. Cum ar funcționa susținerea în Parlament Din informațiile Digi24, scenariul discutat presupune: PSD intră la guvernare, într-o formulă care include și miniștri tehnocrați la Finanțe, Apărare și Externe, propuși de președinte; PNL și UDMR votează învestirea Guvernului Niculescu; PNL rămâne formal în opoziție, dar ar semna un acord de susținere pentru politici considerate „în interesul României”, potrivit declarațiilor lui Ilie Bolojan. O nuanță menționată de sursă este că ar fi luată în calcul o formulă de guvern în care să nu fie cooptați „acei liberali care i se opun lui Ilie Bolojan”, pentru a asigura voturile necesare în Parlament. Decizii așteptate: PSD votează miercuri, lista ajunge joi în Parlament Potrivit informațiilor citate, decizia PSD privind formula de guvernare ar urma să fie oficializată în ședința conducerii extinse programată miercuri (ora 16.00). Până joi, situația ar urma să fie tranșată, când Luca Niculescu ar urma să vină în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor. În acest moment, detaliile finale ale formulei (inclusiv componența completă și condițiile politice ale acordului) rămân neconfirmate public, fiind prezentate de Digi24 ca informații „pe surse”. [...]
Promulgarea în Ucraina a modificărilor privind educația în limbile minorităților deschide o nouă etapă de implementare și monitorizare, cu miză directă pentru școlile românești și pentru parcursul liceal al elevilor , potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a salutat promulgarea de către Volodimir Zelenski și a anunțat că România va continua discuțiile cu autoritățile de la Kiev pentru ca elevii români să poată studia în limba maternă „inclusiv la liceu”. În mesajul publicat marți pe Facebook, șeful statului a arătat că modificările vizează limbile minorităților naționale care sunt și limbi oficiale ale Uniunii Europene, fără a elimina rolul limbii ucrainene în sistemul de învățământ. Nicușor Dan a legat explicit schimbarea de parcursul european al Ucrainei, afirmând că noile prevederi „consolidează cadrul legal” pentru educația în limbile minorităților recunoscute ca limbi oficiale ale UE. „Noile dispoziții legale clarifică faptul că limba maternă poate fi folosită în toate circumstanțele, nu doar în timpul orelor”, a scris Nicușor Dan. Ce schimbă legea și unde se vede impactul operațional Potrivit informațiilor din articol, legea a fost adoptată luni, 12 octombrie, de Parlamentul ucrainean și promulgată în aceeași zi de președintele Zelenski. Actul normativ extinde posibilitățile de utilizare a limbilor minorităților naționale care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene: în procesul educațional; în comunicarea din instituțiile de învățământ. Totodată, legea stabilește reguli privind statutul școlilor minorităților și continuarea studiilor în limba maternă în cazul reorganizării unor unități școlare — un punct cu efect practic pentru rețeaua școlară și pentru continuitatea predării. Ce urmează: aplicarea în practică și discuțiile România–Ucraina Nicușor Dan a spus că autoritățile române vor urmări modul în care prevederile vor fi aplicate, astfel încât drepturile comunității românești din Ucraina să fie respectate și în practică. În același timp, președintele a indicat ca obiectiv explicit posibilitatea ca elevii români să învețe în limba maternă și în ciclul liceal, subliniind că tema are o dimensiune concretă pentru familii, nu una „abstractă”. În context, Digi24 notează că subiectul educației în limba maternă a generat preocupări în ultimii ani în rândul comunității românești din Ucraina, pe fondul reformelor din educație și al modificărilor legislative privind folosirea limbilor minorităților. Înainte de adoptarea noii legi, mai multe organizații ale românilor din Ucraina au cerut autorităților de la București să intervină pentru modificarea proiectului legislativ, invocând îngrijorări legate de protejarea drepturilor educaționale. [...]
Președintele Nicușor Dan pune un termen-limită pentru formarea majorității și le-a transmis liderilor de partide că, dacă până joi nu ajung la o înțelegere „transparentă” pentru susținerea Guvernului Luca Niculescu, vineri va prezenta decretul de dizolvare a Parlamentului, ceea ce ar declanșa alegeri anticipate, potrivit Digi24 . Miza imediată este ieșirea din blocajul politic printr-o decizie cu efect direct asupra calendarului instituțional: fie se coagulează o majoritate care să treacă Executivul în Parlament, fie se intră pe scenariul anticipatelor. Conform informațiilor citate de Digi24, nu va exista o a cincea desemnare de premier dacă Luca Niculescu nu obține susținerea unei majorități. Termenul constituțional pentru Cabinetul Niculescu Luca Niculescu, premier desemnat, are termen limită joi, 15 octombrie, să depună în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor, în baza prevederilor constituționale (10 zile de la publicarea decretului de desemnare, Articolul 103, Alineatul (2) din Constituția României ). În scenariul descris de sursele Digi24, vineri, când premierul desemnat ar urma să-și depună mandatul, președintele ar prezenta decretul de dizolvare a Parlamentului. Digi24 notează că informația a fost prezentată și de Hotnews.ro. Cum arată, la acest moment, aritmetica politică Potrivit surselor Digi24, formula discutată în acest moment ar include: PSD ar urma să intre în Guvernul condus de Luca Niculescu; miniștri tehnocrați propuși de președinte pentru Finanțe, Apărare și Externe; PNL și UDMR ar urma să voteze noul Executiv în Parlament, însă PNL ar rămâne în Opoziție, conform anunțului făcut de Ilie Bolojan; decizia PSD privind formula de guvernare ar urma să fie luată miercuri. În paralel, pozițiile partidelor pe tema anticipatelor sunt divergente: președintele USR, Dominic Fritz, a spus la Digi24 că USR nu va vota Guvernul Niculescu și consideră anticipatele soluția de ieșire din criză; UDMR a susținut în repetate rânduri că anticipatele nu sunt o soluție, invocând riscul creșterii ponderii AUR în Parlament; AUR susține organizarea de alegeri anticipate. De ce dizolvarea Parlamentului este posibilă acum Digi24 reamintește că Articolul 89 din Constituție permite dizolvarea Parlamentului după consultări, dacă Legislativul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. În prezent, condițiile ar fi întrunite după respingerea în Parlament a guvernelor propuse de Adrian Veștea și Siegfried Mureșan, însă președintele a așteptat luni de zile între prima nominalizare și cea a lui Mureșan, mai notează publicația. Contextul crizei: patru desemnări de premier Luca Niculescu este al patrulea premier desemnat de Nicușor Dan, după ce Guvernul Bolojan a fost demis la 5 mai prin moțiune de cenzură, votată de o majoritate PSD-AUR. Înaintea lui Niculescu au fost desemnați: Eugen Tomac (și-a depus mandatul); Adrian Veștea (cabinet respins la votul de învestitură); Siegfried Mureșan (cabinet respins la votul de învestitură). În acest cadru, ultimatumul transmis partidelor mută presiunea pe negocierile de până joi: fie se conturează o majoritate pentru învestirea Guvernului, fie România intră pe procedura anticipatelor, cu efecte directe asupra stabilității politice și a funcționării instituțiilor în perioada următoare. [...]
Refuzul PSD de a susține suspendarea președintelui Nicușor Dan reduce, cel puțin pe termen scurt, șansele unui demers parlamentar cu efecte imediate , dar menține tensiunea politică în jurul formării guvernului, potrivit Digi24 . În acest context, liderul AUR, George Simion , a reacționat public după ce Sorin Grindeanu a reiterat că PSD nu susține „în acest moment” suspendarea. Simion a scris pe Facebook că „Nicușor Dan blochează Țara!! Trebuie demis!” și a adăugat un mesaj adresat liderilor PSD și PNL: „Am înțeles poziția lui Grindeanu, nici nu aveam așteptări… să le mulțumiți lui Grindeanu și lui Bolojan pentru ce va urma”. De ce contează poziția PSD: pragul politic pentru o procedură de suspendare Miza imediată este una de aritmetică parlamentară și de procedură: fără sprijinul PSD, un demers de suspendare are șanse mai mici să avanseze rapid, chiar dacă există inițiativă din partea AUR. Grindeanu a explicat că, deși PSD a fost „dezamăgit” că nu a primit mandatul pentru formarea guvernului, partidul nu consideră că președintele a încălcat Constituția. În declarația citată de Digi24, liderul PSD a argumentat că desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru este „un drept constituțional al președintelui”, în urma consultărilor, iar în aceste condiții PSD nu susține „demersuri de acest tip”, invocând menținerea „în cadrul constituțional”. Ce urmează: AUR caută semnături, dar fără asumare oficială PSD În același material se arată că, săptămâna trecută, purtătorul de cuvânt al AUR, Ștefăniță Avrămescu, a anunțat că AUR a transmis PSD lista pentru semnarea demersului de suspendare și că „o să semneze probabil mai mulți”, susținând că există deja „un reprezentant de la PSD” care ar urma să semneze. Informațiile disponibile în articol nu detaliază câți parlamentari ar fi dispuși să semneze sau dacă există un calendar procedural pentru inițiativă; cert este că, la nivel de conducere, PSD transmite că nu susține în prezent suspendarea, ceea ce mută presiunea pe negocierile politice legate de guvernare și pe capacitatea AUR de a strânge sprijin transpartinic. [...]
Serviciul ucrainean de informații externe avertizează că Rusia are deja scenarii de conflict cu Europa până în 2045 , inclusiv variante care vizează Polonia și statele baltice, potrivit Digi24 . Miza pentru Europa este una de securitate cu efecte directe asupra bugetelor publice și a planificării operaționale în NATO , în condițiile în care Kievul susține că Moscova încearcă să erodeze sprijinul european pentru Ucraina. Potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, citat de RBC-Ukraine, unul dintre obiectivele principale ale Rusiei ar fi subminarea sprijinului european pentru Ucraina, prin tactici de „război hibrid” – un amestec de acțiuni militare și non-militare menite să destabilizeze fără o declarație formală de război. Ce include „războiul hibrid”, potrivit informațiilor ucrainene În evaluarea prezentată, Moscova ar recurge la o paletă largă de instrumente, între care: sabotaj; atacuri cibernetice; operațiuni de influență și dezinformare; incursiuni cu drone; spionaj. Serviciile ucrainene mai afirmă că aproximativ 400 de agenți ai serviciilor secrete ruse ar activa în prezent în țări europene, cu rolul de a „testa limitele” a ceea ce este permis în cadrul apărării colective a NATO. Scenarii până în 2045 și vulnerabilități pe flancul estic Într-o declarație citată de Digi24, serviciul ucrainean avertizează că ar fi o eroare să se presupună că Rusia a renunțat la perspectiva unei confruntări militare directe cu Europa și susține că Moscova ia în calcul astfel de scenarii „până în 2045”. Conform aceleiași surse, șase scenarii ar viza Europa de Nord, iar altele ar implica Polonia și statele baltice. Unul dintre scenariile descrise ar presupune declanșarea unei crize regionale pe flancul estic al NATO, în care statele baltice sunt prezentate drept printre cele mai vulnerabile. În această logică, Rusia ar putea încerca să demonstreze că Alianța nu poate reacționa suficient de rapid pentru a-și apăra membrii. Context: de la „hibrid” la operațiuni militare în Europa Materialul mai notează că ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha , a declarat luni că acțiunile Rusiei împotriva Europei ar fi depășit deja stadiul războiului hibrid, susținând că Moscova desfășoară operațiuni militare în Europa. Separat, este menționat că The Wall Street Journal a relatat recent că statele NATO ar fi elaborat o „teorie a victoriei” pentru un eventual război cu Rusia, strategie care ar include atacuri asupra orașelor Sankt Petersburg și Kaliningrad. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendar, capabilități sau măsuri concrete, rămâne de urmărit dacă avertismentul serviciilor ucrainene va fi reflectat în decizii de consolidare a posturii NATO pe flancul estic și în alocări bugetare suplimentare la nivel european. [...]
Donald Trump ar fi cerut demisia ambasadoarei SUA la Atena, Kimberly Guilfoyle , după acuzații legate de datorii și finanțarea unui stil de viață de lux , potrivit Bild . Informația a fost anunțată la Casa Albă de noua purtătoare de cuvânt a președintelui, Katie Zacharia, la primul ei briefing. Decizia are o miză operațională și de credibilitate pentru administrație: Guilfoyle era o numire cu vizibilitate, iar cazul, așa cum este prezentat, atinge direct cercul familiei Trump, Guilfoyle fiind fosta logodnică a lui Donald Trump Jr. Ce a declanșat îndepărtarea lui Guilfoyle Publicația scrie că Guilfoyle (57 de ani) ar fi fost implicată într-un scandal financiar: ar fi rugat un donator al lui Trump să îi achite datorii pe cardul de credit în valoare de 100.000 de dolari (aprox. 460.000 lei). În plus, ar fi susținut că doi miliardari greci îi finanțau stilul de viață luxos. În acest context, Trump ar fi fost „extrem de furios” din cauza comportamentului diplomatei, iar Guilfoyle ar fi fost „prompt” îndemnată să demisioneze. Zacharia a transmis sec că i se urează „tot binele pentru viitor”, conform relatării. Cum a fost făcut anunțul la Casa Albă Anunțul a venit în timpul debutului lui Katie Zacharia (40 de ani) ca purtătoare de cuvânt, după demisia predecesoarei Karoline Leavitt (29 de ani). Bild notează că apariția a durat doar 14 minute, iar Zacharia a părăsit brusc sala în timp ce reporterii continuau să adreseze întrebări. Publicația o descrie pe Zacharia ca pe o alegere „firească” pentru Trump, cu profil conservator și apariții la posturi precum „Fox News” și „Newsmax”. De asemenea, ar fi lucrat pentru „imperiul Trump” ca și consultant de comunicare pentru serviciul de socializare Truth Social și, la începutul anului, ar fi fost pentru scurt timp purtătoare de cuvânt în Departamentul pentru Securitate Internă. Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre un înlocuitor la Atena sau despre pașii administrativi următori. Informațiile prezentate se bazează pe anunțul făcut în briefing și pe relatarea Bild, fără alte confirmări independente în textul furnizat. [...]
