Știri
Știri din categoria Diverse
Rusia susține că își acoperă necesarul de personal fără mobilizare, invocând circa 200.000 de „voluntari” contractați în prima jumătate a anului, într-un mesaj care vizează direct temerile interne și acuzațiile Kievului privind pregătirea unei noi mobilizări, potrivit Digi24.
Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a prezentat cifra într-o reuniune surprinsă într-un videoclip publicat pe Telegram. Informația nu a putut fi verificată din surse independente.
În același context, Medvedev a respins afirmațiile conducerii ucrainene potrivit cărora Moscova ar pregăti o mobilizare similară celei anunțate în 2022, după declanșarea războiului.
„Vreau să subliniez încă o dată că nu există absolut nicio nevoie de mobilizare. Este o minciună răspândită de inamic, care se confruntă el însuși cu o lipsă de personal.”
Mesajul vine pe fondul unei sensibilități ridicate în societatea rusă față de orice discuție despre mobilizare. Articolul amintește că, în 2022, guvernul a exclus inițial mobilizarea obligatorie, înainte de a anunța o campanie de recrutare care a determinat plecarea din țară a sute de mii de oameni, ceea ce alimentează și acum scepticismul unei părți a populației.
Medvedev a susținut și că forțele armate ruse „și-au acoperit integral necesarul de personal” în prima jumătate a anului, iar Rusia ar fi încercat să atragă voluntari prin prime de înrolare și salarii mari. Totodată, sunt menționate relatări ale unor bărbați care au făcut stagiul militar obligatoriu și care spun că ar fi fost presați să semneze contracte de serviciu militar.
În paralel, materialul notează că observatori independenți din Ucraina afirmă că și Kievul se confruntă cu o criză acută de personal pe linia frontului, existând relatări despre dezertări, rezistență la recrutare și tentative de evitare a serviciului militar prin mită, potrivit dpa, citată de Digi24.
Recomandate
Kievul mizează pe lovituri „asimetric” calibrate pe resurse și logistică, nu pe replici „lovitură cu lovitură” , potrivit Digi24 , care relatează despre primul interviu al lui Evgheni Khmara după numirea ca ministru interimar al Apărării. Mesajul are o miză operațională: prioritizarea țintelor și a consumului de muniție într-un război de uzură, în care Ucraina nu își permite să copieze ritmul și volumul Rusiei. Khmara, fost șef al serviciului de securitate SBU, a spus că Ucraina trebuie să-și folosească resursele „cu prudență” și să acționeze „asimetric”, adică prin tactici și lovituri care urmăresc să producă efecte disproporționate față de costul lor. Interviul a fost acordat la Kiev bloggeriței americane Laura Loomer, iar relatarea este atribuită Reuters în materialul preluat. Ce înseamnă „asimetric” în practică, potrivit declarațiilor În interviu, Khmara a legat această abordare de două elemente-cheie ale conducerii operațiunilor: gestionarea resurselor (cum sunt alocate munițiile și echipamentele); logistica (asigurarea că unitățile au „echipamentul necesar” atunci când au nevoie de el). Întrebat despre loviturile ucrainene care au vizat în ultimele luni industria petrolieră și alte infrastructuri din Rusia, Khmara a indicat că tocmai aici se vede logica „asimetrică”: nu replică directă, ci impunerea unor costuri mai mari adversarului. Efecte invocate: presiune pe combustibil și încetinirea avansului rus Conform informațiilor citate, atacurile ucrainene pe distanțe medii și lungi, orientate în special spre instalații din industria petrolieră, au provocat penurii de combustibil în toate regiunile Rusiei . În paralel, deși Rusia afirmă în mod regulat că a capturat localități de-a lungul liniei frontului de 1.200 km , armata ucraineană ar fi încetinit avansul . Loomer este citată spunând că, în viziunea lui Khmara, atacurile în adâncime urmăresc să impună Rusiei costuri care depășesc costurile necesare pentru desfășurarea lor. Legătura cu SUA: licență pentru interceptoare Patriot și discuții Trump–Zelenski În același context, Khmara a spus că este „esențial” ca Ucraina să poată produce rachete interceptoare Patriot pentru a contracara atacurile aeriene rusești. Materialul menționează că președintele american Donald Trump a declarat la începutul lunii că SUA vor acorda Ucrainei o licență pentru fabricarea acestor interceptoare. Totodată, Trump și Volodimir Zelenski au discutat marți despre reluarea negocierilor de pace cu Rusia și despre planurile de producție a interceptoarelor, iar Zelenski a afirmat că a prezentat la Washington nevoia Ucrainei de sisteme antirachetă balistice și de interceptoare. Pentru perioada următoare, semnalul principal din interviu este că noua conducere interimară a Apărării își ancorează strategia în eficiență operațională — lovituri selectate pentru efect maxim și o logistică mai strictă — în paralel cu încercarea de a consolida un cadru de cooperare industrială cu SUA pe zona de apărare antiaeriană. [...]
UE pregătește un pachet „record” de sancțiuni care ar viza peste 1.600 de companii, dar impactul economic direct ar putea fi mai mic decât în valurile anterioare , întrucât măsurile se concentrează pe entități, nu pe sectoare întregi, potrivit Digi24 , care citează Bloomberg . Propunerea ar include pe „lista neagră” firme despre care UE afirmă că susțin războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Conform unor surse familiarizate cu subiectul, companiile vizate ar avea o cifră de afaceri anuală cumulată de peste 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei) și peste 265.000 de angajați. Dacă va fi aprobat, pachetul ar însemna o creștere de 50% a numărului de entități sancționate de UE de la începutul războiului, mai notează sursele citate. De ce contează: UE schimbă accentul spre sancțiuni „pe firmă”, nu pe industrie Noul pachet este pregătit de serviciul de politică externă al UE și vizează companii, nu produse sau industrii întregi. Oficialii încearcă să includă elemente încă nesancționate ale complexului militar-industrial al Rusiei, potrivit acelorași surse. În același timp, materialul semnalează o limitare importantă: chiar dacă numărul de firme sancționate ar crește semnificativ, este „puțin probabil” ca efectul economic să fie comparabil cu pachetele anterioare care au vizat industria petrolieră și sistemul bancar rusesc. Obstacole politice: statele cer derogări pentru a reduce costurile economice UE se confruntă cu dificultăți tot mai mari în adoptarea sancțiunilor, pe fondul solicitărilor de derogări menite să atenueze efectele economice. În context, Digi24 amintește că, recent, Uniunea a fost nevoită să atenueze mai multe măsuri din al 21-lea pachet de sancțiuni . Printre exemplele menționate: reducerea amplorii unei propuneri de interzicere a transferului de gaz natural lichefiat rusesc către țări terțe, după opoziția Greciei; modificarea unei propuneri privind interzicerea intrării în UE a foștilor combatanți ruși, la insistențele Franței și Italiei; blocarea unor potențiale interdicții de import pentru anumite specii de pește rusesc, precum codul și polacul. Calendar: propunerea, în următoarele săptămâni; ținta, reuniunea din octombrie Oficialii UE ar urma să prezinte propunerea în următoarele săptămâni, pentru a lăsa capitalelor timp de analiză. Obiectivul indicat de sursele citate este adoptarea sancțiunilor la reuniunea miniștrilor de Externe din octombrie. Separat, Uniunea ar pregăti și măsuri restrictive suplimentare legate de deportarea forțată a copiilor ucraineni, care ar putea fi, de asemenea, adoptate în toamnă. În plan diplomatic, Germania, Franța și Regatul Unit încearcă să-l implice pe Vladimir Putin în negocieri de pace, în coordonare cu Volodimir Zelenski, iar echipa președintelui Consiliului European, Antonio Costa, ar fi contactat Kremlinul pentru deschiderea unui canal de comunicare. Potrivit articolului, Putin a respins apelurile la armistițiu și condiționează un acord de pace de cedarea regiunii Donețk, variantă exclusă de Kiev. [...]
Alerta cu bombă din Portul Constanța a declanșat verificări și evacuări punctuale, fără oprirea completă a activității , potrivit Digi24 , care citează declarațiile ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță . Amenințarea ar fi fost transmisă de pe două numere din afara României, iar autoritățile investighează cazul. Miruță a spus că alerta a fost semnalată de pe un număr cu prefix de Ucraina și un număr cu prefix de Polonia. Mesajul ar fi fost un audio în limba română, pe care specialiștii îl apreciază ca fiind compus cu ajutorul inteligenței artificiale (adică generat sintetic, nu înregistrat de o persoană în mod direct). Impact operațional: evacuări limitate, portul nu a fost închis Ministrul interimar al Apărării a precizat că nu a fost închis întreg Portul Constanța, însă au existat evacuări din anumite clădiri, în urma evaluărilor făcute la fața locului. Situația rămâne „în dinamică”, iar verificările continuă. Ce se investighează Conform declarațiilor citate, ancheta vizează în principal: identificarea și verificarea celor două numere de telefon din afara României; analiza mesajului audio și a modului în care a fost generat; verificările operative derulate de instituțiile prezente la fața locului, în cadrul procedurilor standard pentru astfel de alerte. [...]
Un atac cu drone a declanșat un incendiu la obiective industriale din Riazan, inclusiv la un centru logistic asociat Wildberries , un episod care poate afecta operațional lanțurile de aprovizionare și distribuția în regiune, potrivit Digi24 . Guvernatorul regiunii Riazan, Pavel Malkov, a transmis pe Telegram că un „atac cu drone la scară largă” a fost respins, iar sistemele de apărare aeriană au intervenit. În urma incidentului, „a izbucnit un incendiu la sediul unei companii”, iar serviciile de urgență au fost trimise la fața locului. Oficialul a recomandat locuitorilor să rămână în interior și să stea departe de ferestre. Malkov a mai raportat „incendii la obiective industriale” cauzate de căderea resturilor de drone, fără să ofere detalii despre instalațiile vizate. În același timp, a precizat că șase persoane au solicitat îngrijiri medicale. Potrivit canalelor Telegram de informații din surse deschise ( OSINT ), un centru logistic al Wildberries din apropierea orașului Riazan ar fi luat foc. Digi24 notează că, potrivit presei ucrainene, printre ținte s-ar număra, conform unor surse, și un centru logistic al Wildberries, descris drept cel mai mare retailer online din Rusia. Regiunea Riazan găzduiește mai multe complexe industriale mari, inclusiv o rafinărie de petrol și un centru logistic, ceea ce face ca orice avarie la infrastructura industrială sau logistică să aibă potențial de perturbare a activității economice locale. În acest stadiu, nu sunt disponibile detalii oficiale despre amploarea pagubelor sau despre eventuale întreruperi de activitate la facilitățile menționate. [...]
Întâlnirea Trump–Netanyahu reaprinde miza asupra direcției războiului cu Iranul , într-un moment în care Washingtonul vorbește despre o ieșire negociată, iar premierul israelian are și o miză electorală internă, potrivit Digi24 . Donald Trump l-a primit la Casa Albă pe Benjamin Netanyahu în prima lor întâlnire de la începutul războiului împotriva Iranului, declanșat în urmă cu cinci luni. Discuția a avut loc cu ușile închise și a fost a opta întâlnire între cei doi de la revenirea lui Trump la putere, în ianuarie 2025. Întâlnirea a precedat participarea celor doi lideri la funeraliile senatorului republican Lindsey Graham, organizate la Washington. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a descris discuțiile drept „pozitive” și „productive”, într-un mesaj pe platforma X, potrivit EFE, preluată de Agerpres. Conform aceleiași relatări, întrevederea a început la 11:03 ora locală și a durat aproximativ o oră și jumătate. Ce indică agenda: dosarul nuclear și presiunea pentru un acord În contextul întâlnirii, se aștepta ca Netanyahu să discute cu Trump despre consolidarea instalației nucleare iraniene subterane de la „Muntele Târnăcopului”, unde, potrivit relatărilor din presă citate de Digi24, Teheranul ar fi mutat centrifuge avansate și o parte din stocurile de uraniu puternic îmbogățit. Pe linia politică, Trump urmărește „o retragere negociată” dintr-un conflict descris ca nepopular, care ar fi generat disensiuni atât cu aliații SUA, cât și cu Netanyahu. Președintele american a recunoscut existența unor „divergențe minore” cu liderul israelian, dar a spus că împărtășesc poziții comune privind războiul. Componenta politică: Netanyahu, în campanie; Trump evită o susținere explicită Digi24 notează că Netanyahu se află în plină campanie electorală și încearcă să arate că relația cu Washingtonul rămâne solidă, în pofida tensiunilor recente. Trump a evitat să spună dacă îl susține pe Netanyahu la alegerile din Israel, programate pentru 27 octombrie. În paralel, Trump a declarat că „nimeni” nu îi poate dicta ce armament să vândă altor țări, întrebat despre opoziția lui Netanyahu față de un posibil transfer de avioane F-35 către Turcia. Ce urmează: negocieri sub amenințarea reluării atacurilor Potrivit Digi24, Trump a ordonat oprirea bombardamentelor asupra Iranului pentru a negocia un acord care să pună capăt conflictului, dar a avertizat că atacurile ar putea fi reluate dacă discuțiile eșuează. În acest cadru, întâlnirea cu Netanyahu funcționează ca un test de coordonare politică între cei doi lideri, pe fondul diferențelor de abordare privind ieșirea din război. [...]
Deblocarea posturilor din spitale intră pe linie legislativă, nu pe memorandum de Guvern , iar unitățile sanitare pot scoate posturi la concurs fără să mai aștepte avize suplimentare, potrivit Digi24 . PSD susține că memorandumul aprobat marți seara de Executiv este „caduc”, deoarece Parlamentul ar fi adoptat deja legislația necesară pentru deblocarea angajărilor în Sănătate. Într-un comunicat transmis de PSD și citat de Agerpres , social-democrații îl acuză pe premierul interimar Ilie Bolojan și pe miniștrii săi că „au aruncat în aer funcționarea sistemului sanitar” și că, în mai puțin de 48 de ore, s-ar fi contrazis de trei ori pe tema posturilor din spitale. PSD afirmă că memorandumul ar fi fost „îngropat” luni de zile, pe fondul explicației că „nu sunt bani”. Potrivit PSD, schimbarea de poziție ar fi venit abia după ce Parlamentul a adoptat un amendament depus de partid pentru deblocarea posturilor, în condițiile în care PNL „a ales să se abțină” la vot, conform comunicatului. Social-democrații susțin că „dintr-odată Guvernul demis a găsit banii necesari” și a convocat o ședință de Guvern la ora 20:00, în format hibrid, pentru a aproba „exact memorandumul pe care l-au blocat luni de zile”. Ce se schimbă operațional pentru spitale Miza practică, potrivit comunicatului PSD, este procedura de angajare: odată ce legislația a fost aprobată în Parlament, unitățile spitalicești ar putea scoate posturi la concurs fără să mai aștepte aprobarea Ministerului Sănătății, variantă pe care PSD o contrapune celei propuse de Guvern prin memorandum. De ce contează disputa Dincolo de conflictul politic, diferența dintre o soluție prin memorandum și una prin legislație are impact direct asupra vitezei cu care spitalele pot face angajări, într-un context în care tema deficitului de personal a devenit subiect de tensiune publică. PSD își construiește argumentul pe ideea că problema era „anunțată de luni bune”, iar reacția Guvernului ar fi fost una tardivă. În material nu sunt prezentate detalii despre numărul de posturi vizate sau calendarul concret al concursurilor, iar informațiile despre efectele imediate în spitale rămân, în acest stadiu, la nivelul pozițiilor politice din comunicatul citat. [...]
