Știri
Știri din categoria Diverse
Avertismentul lui Macron ridică miza de securitate pentru Franța și, implicit, pentru mediul economic european, pe fondul riscului unor atacuri cu drone și al unei posibile noi mobilizări rusești, potrivit Digi24.
Președintele francez Emmanuel Macron a spus, într-un interviu la France 2 și TF1, că Franța ar putea deveni ținta unei tentative de atac cu o dronă încărcată cu explozibil, similară celei de la aeroportul din Leipzig, de la începutul lunii august. Franța „nu a experimentat încă” astfel de atacuri, dar, întrebat dacă „s-ar putea întâmpla”, Macron a răspuns afirmativ, invocând faptul că Rusia consideră „Europa drept profunzimea strategică a Ucrainei”.
Macron a mai afirmat că CIA „nu a informat serviciile de informații franceze” despre un posibil atac cu drone rusești care ar viza sudul Franței, contrazicând informații apărute în presa străină.
În acest context, publicația spaniolă El Mundo a relatat că Rusia s-ar putea pregăti să lanseze atacuri cu drone asupra unor țări din sudul Europei, folosind nave ale „flotei fantomă” care traversează Marea Mediterană. Experții citați de El Mundo susțin că Moscova a evitat până acum acțiuni care ar putea declanșa un răspuns militar direct din partea NATO, însă escaladările recente ar sugera o încercare de a testa aceste limite.
Potrivit acelorași surse citate de El Mundo, operațiunile ar viza cel mai probabil:
și ar folosi drone Gerbera produse de Rusia.
Separat de riscul unor atacuri cu drone, Macron a spus că o nouă mobilizare rusă de 300.000 de soldați pentru războiul împotriva Ucrainei „este un scenariu care ni se pare credibil”.
„Semnalul pe care Rusia îl transmite astăzi este: suntem gata să facem și mai multe sacrificii pentru a lua tot Donbasul.”
Macron a adăugat că, de la invadarea Ucrainei, războiul ar fi costat deja Rusia „1,2 milioane de soldați”, răniți sau uciși, potrivit declarațiilor sale.
Recomandate
Propunerea SUA de armistițiu energetic și reluarea coridorului cerealier vizează reducerea presiunii pe piețele de energie și alimente , în condițiile în care atacurile asupra infrastructurii și rezervelor de combustibil au alimentat scumpiri, potrivit Digi24 , care citează un interviu al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru Axios. Washingtonul ar insista asupra a trei măsuri „imediate” pentru dezamorsarea conflictului și reluarea dialogului diplomatic cu Rusia: încetarea reciprocă a atacurilor asupra infrastructurii energetice, reluarea coridorului cerealier din Marea Neagră și organizarea unor discuții trilaterale SUA–Rusia–Ucraina. Zelenski afirmă că SUA văd negocierile trilaterale ca pas următor după primele două măsuri și a indicat Abu Dhabi drept posibilă gazdă. De ce contează: energie și cereale, două canale directe către prețuri În relatarea citată, prioritatea imediată a președintelui Donald Trump ar fi un acord care să oprească atacurile ucrainene asupra rezervelor ruse de motorină, atacuri care „au contribuit la creșterea drastică a prețurilor” în SUA și la nivel global. În acest context, un armistițiu energetic ar reduce riscul de noi șocuri pe lanțurile de aprovizionare cu combustibili, iar redeschiderea coridorului cerealier ar diminua incertitudinea din comerțul cu produse agricole. Ce spune Kievul și ce urmează pe canalul diplomatic Zelenski susține că Ucraina este pregătită pentru un armistițiu energetic și pentru negocieri trilaterale. „Suntem deschiși – oricărei țări, oricărui format”, a spus Zelenski. Președintele ucrainean i-ar fi propus lui Trump și o întâlnire trilaterală la summitul G20, programat în decembrie la Miami, menționând că SUA l-ar fi invitat deja pe Vladimir Putin la eveniment. Totuși, Zelenski spune că se îndoiește de disponibilitatea liderului rus pentru negocieri și crede că acesta va „găsi un motiv” să evite o întâlnire. Context: acorduri anunțate, dar atacuri continuate Potrivit informațiilor prezentate, Trump a anunțat pe 14 septembrie că Rusia și Ucraina au convenit să nu mai atace instalațiile energetice ale celeilalte părți, însă ulterior atacurile ar fi continuat. Dmitri Peskov a calificat atunci declarația lui Trump drept „în general o idee foarte bună”, iar pe 24 septembrie a spus că „trebuie să tindem către pace, nu către un armistițiu temporar”. În plan diplomatic, Zelenski a discutat marți, la New York, cu Trump despre eforturile de a pune capăt războiului și despre un posibil armistițiu în domeniul energetic. Digi24 mai notează că eforturile de reluare a negocierilor ar fi început în urmă cu trei săptămâni, odată cu o vizită la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, iar trimișii speciali Steve Witkoff și Jared Kushner ar fi avut discuții la începutul lunii septembrie la Moscova și Kiev, în vederea pregătirii unui „pachet de pace” cerut de Trump. [...]
Ucraina propune un armistițiu maritim în Marea Neagră pentru reluarea transportului comercial , iar mingea este acum în terenul Rusiei, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de Volodimir Zelenski la ONU leagă direct securitatea rutelor maritime de presiunea economică asupra Moscovei, prin menținerea sancțiunilor. Zelenski a spus liderilor reuniți la Națiunile Unite că Ucraina este pregătită pentru un armistițiu maritim în Marea Neagră, pe baza unor propuneri avansate de Egipt, India și Turcia, și a cerut un răspuns din partea Rusiei. În paralel, Kievul insistă și pentru încetări ale focului care să vizeze atacurile asupra infrastructurii energetice, pe fondul temerilor că Rusia ar putea lovi instalații de electricitate și încălzire în iarnă. De ce contează: navigația blocată apasă pe lanțurile de aprovizionare și pe prețuri În discurs, Zelenski a indicat că opțiunile prezentate de Egipt, India și Turcia urmăresc restabilirea navigației în condiții de siguranță pentru transportul comercial, într-un context în care circulația mărfurilor este „aproape blocată” din cauza atacurilor asupra navelor și infrastructurii portuare, de ambele părți. El a afirmat că Ucraina este pregătită să contribuie la siguranța transportului maritim și la securitatea alimentară în Marea Neagră, condiționând însă acest lucru de „măsuri concrete” ale Rusiei pentru dezescaladare. Digi24 notează și efectul economic mai larg: principalii importatori de grâu din Asia, Orientul Mijlociu și Africa, dependenți de regiunea Mării Negre, întâmpină dificultăți în asigurarea aprovizionării, iar prețurile globale ale grâului au crescut puternic. Context diplomatic: discuții SUA–Rusia și un armistițiu limitat pe cereale și energie Zelenski s-a întâlnit marți cu președintele SUA, Donald Trump , iar potrivit relatării, au discutat și despre un armistițiu privind țintele din domeniul energetic. Secretarul de Stat american, Marco Rubio, a declarat după întâlnirea cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, că atât Rusia, cât și Ucraina și-au exprimat interesul pentru un armistițiu limitat care să vizeze cerealele și energia. Kremlinul nu a susținut public aceste propuneri, iar înaintea discuțiilor Lavrov–Rubio a transmis că nu există premise pentru negocieri de pace mai ample, deși rămâne „deschis” la astfel de discuții. Sancțiunile, miza economică invocată de Zelenski În intervenția de la tribuna ONU, Zelenski a cerut aliaților să mențină sancțiunile împotriva Moscovei, prezentându-le ca instrument de limitare a capacității Rusiei de a finanța războiul. „Ţinta noastră este capacitatea Rusiei de a finanţa acest război, de a-l prelungi, de a-l face mai brutal şi mai distructiv.” Tot în acest context, el a criticat Franța pentru demersuri la Bruxelles privind ridicarea sancțiunilor împotriva oligarhului Alișer Usmanov, în schimbul eliberării unui cetățean francez deținut în Azerbaidjan, argumentând că orice slăbire a sancțiunilor poate prelungi conflictul. Ce urmează rămâne neclar: Zelenski spune că așteaptă răspunsul Rusiei, în timp ce Kremlinul nu a confirmat public susținerea pentru un armistițiu maritim sau pentru variantele limitate discutate în plan diplomatic. [...]
Atacul cu rachete hipersonice asupra Kievului prelungește presiunea pe infrastructura civilă și energetică , într-un moment în care Ucraina încearcă să-și consolideze sprijinul internațional pentru înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei, potrivit Digi24 . În noaptea de miercuri spre joi, la câteva ore după încheierea sesiunii Adunării Generale a ONU de la New York, forțele ruse au lansat un atac cu rachete asupra capitalei Ucrainei. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a declarat că au fost folosite din nou rachete balistice și că au murit cel puțin două persoane. Serviciul de Situații de Urgență al Ucrainei a raportat, pe baza unor date preliminare, opt răniți în urma atacurilor din cursul nopții. O persoană ar fi murit într-o parcare din apropierea unei maternități din districtul Podil, unde au căzut resturi de rachetă. Pagube în mai multe raioane și intervenții de urgență În timpul nopții au fost înregistrate lovituri în raioanele Solomensk și Dniprovsk, conform informațiilor prezentate în articol. În Solomensk au luat foc depozite, iar trei răniți au fost spitalizați. În Dniprovsk au fost avariate o clădire administrativă și două clădiri rezidențiale, iar o casă a fost distrusă. În districtul Podolsk, pe lângă zona maternității, a fost lovită și o clădire nelocuibilă cu un singur etaj, unde a izbucnit un incendiu. Potrivit lui Kliciko, doi răniți se află în stare gravă. Ținte civile, inclusiv energie și logistică Volodimir Zelenski a transmis pe Telegram că atacul a fost lansat în timp ce discuta, la o întâlnire cu congresmeni, despre „legea lui Lindsey Graham” privind sancțiuni mai dure împotriva Federației Ruse și despre necesitatea înăspririi acestora. Potrivit președintelui ucrainean, țintele principale ale atacului au inclus infrastructura civilă, între care clădiri rezidențiale, unități medicale, sectorul energetic și cel logistic. „În timp ce oamenii dormeau, pe cer se vedeau fulgerări provocate de explozii. Se știe deja că sunt două victime. De asemenea, există și răniți. Serviciile de urgență sunt la fața locului — în una dintre clădiri sunt blocate persoane”, a declarat el. Context: atacuri repetate asupra Kievului Atacurile asupra capitalei au loc pe fondul unei serii de lovituri consecutive: forțele ruse bombardează Kievul cu rachete și drone de cel puțin patru zile, potrivit informațiilor citate. Separat, pe 23 septembrie, armata rusă a lansat atacuri cu drone asupra Kievului, în urma cărora au murit două persoane, iar numărul total al răniților în acea zi a ajuns la 45, conform datelor finale furnizate de primar și de Parchetul municipal din Kiev. În același episod au fost lovite și obiective precum un depozit și o fabrică farmaceutică a companiei „Darnitsa”, menționată ca unul dintre cei mai mari producători de medicamente din Ucraina. [...]
Rusia ar putea folosi Osetia de Sud ca alternativă militară dacă își pierde baza din Armenia , pe fondul semnalelor că Erevanul își reevaluează relația de securitate cu Moscova, potrivit unei analize citate de Digi24 . Un fost analist CIA, Paul Goble , susține că Rusia „pregătește terenul” pentru o posibilă anexare a regiunii separatiste georgiene, iar calculele ar fi tot mai strâns legate de incertitudinea privind viitorul bazei militare ruse din Gyumri (Armenia). Goble, asociat senior la Carnegie Endowment for International Peace, a vorbit pentru TVP World după alegerile prezidențiale organizate de autoritățile susținute de Moscova în Osetia de Sud, un teritoriu a cărui apartenență este disputată. De ce contează: repoziționare militară în Caucaz Potrivit lui Goble, viitorul Bazei Militare nr. 102 a Rusiei din Gyumri a devenit un element central al strategiei Moscovei. În acest context, el afirmă că Rusia ar putea crește miza în Osetia de Sud, inclusiv printr-o mișcare către anexare. Prim-ministrul armean Nikol Pașinian a declarat săptămâna trecută că Armenia nu mai are nevoie de baza rusă, deși, conform informațiilor prezentate, Erevanul nu a cerut oficial Moscovei retragerea. Schimbarea vine pe fondul reevaluării de către Armenia a dependenței sale de garanțiile de securitate oferite de Rusia. Semnale de anexare și reacția UE Uniunea Europeană a declarat „nul și neavenit” votul din 18 septembrie și a avertizat că demersurile Rusiei de a integra teritoriul sunt pași către o posibilă anexare ilegală. În evaluarea lui Goble: „Cred că ceea ce se întâmplă în Osetia de Sud prefigurează, fără îndoială, o mișcare către anexare.” El mai susține că Moscova a preferat până acum să controleze Osetia de Sud fără anexare formală, inclusiv pentru a nu complica o eventuală apropiere viitoare de Georgia. Totuși, incertitudinea legată de baza din Gyumri ar fi crescut valoarea militară a Osetiei de Sud pentru Rusia. „Testarea terenului” prin pașapoarte și alegeri Goble descrie folosirea pașapoartelor rusești și organizarea de alegeri în teritorii disputate sau ocupate ca parte a unui efort mai amplu de a testa reacția internațională la modificarea frontierelor recunoscute. „Ceea ce face el acolo este o testare a terenului pentru a vedea până unde poate merge.” Rusia a recunoscut Osetia de Sud și Abhazia ca state independente după războiul din 2008 cu Georgia, însă majoritatea comunității internaționale consideră în continuare că ambele teritorii aparțin Georgiei. [...]
Protestul din sală a expus o fractură diplomatică la ONU în jurul războiului și al politicii Israelului, după ce zeci de membri ai delegațiilor au părăsit joi plenul în timpul discursului premierului Benjamin Netanyahu, potrivit Digi24 . Netanyahu a reacționat direct la gestul de boicot, spunând, la începutul intervenției, că cei care mai sunt „lași” în sală ar trebui să plece. Conform relatării, sala era relativ puțin populată dimineața, dar se umpluse treptat înaintea discursului liderului israelian, potrivit Agerpres. Un element-cheie al momentului a fost mobilizarea delegației palestiniene , care a cerut altor misiuni să se alăture protestului, într-un mesaj văzut de AFP. Atacuri la adresa criticilor politicii de colonizare În discurs, Netanyahu a criticat statele care contestă politica de colonizare a Israelului, menționând Franța și Regatul Unit și argumentând că acestea sunt foste puteri colonizatoare. El a respins acuzațiile de „colonialism” la adresa Israelului și a susținut că fostele colonii ale acestor state „acoperă întreaga planetă”. Referiri la acuzațiile de genocid și la actori politici Premierul israelian a afirmat că „ar trebui să le fie rușine” celor care acuză Israelul de genocid, inclusiv primarul New Yorkului, Zohran Mamdani, potrivit Reuters. În același context, Netanyahu i-a transmis lui Mamdani că „nu îl poate face să tacă”. Totodată, el l-a numit „tiran” pe președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan , și a acuzat Turcia că ar fi devenit „o mare sursă de propagare de minciuni antisemite”. Mesaj despre coloniștii extremiști și rolul presei Netanyahu s-a referit la coloniștii extremiști drept „tineri delincvenți” și a acuzat presa internațională că le acordă o atenție disproporționată. El a spus că ar fi vorba de aproximativ 150 de astfel de persoane, pe care le-a descris ca implicate în aruncarea cu pietre și smulgerea măslinilor. Gestul de părăsire a sălii, dublat de apelul delegației palestiniene, indică faptul că tensiunile politice legate de Israel rămân suficient de puternice încât să se manifeste public chiar în plenul Adunării Generale, într-un moment cu miză de imagine și influență diplomatică. [...]
Kremlinul spune că nu a luat încă o decizie privind participarea lui Vladimir Putin la summitul G20 din decembrie, după invitația transmisă de președintele SUA, Donald Trump , potrivit Digi24 . Mesajul Moscovei indică faptul că o eventuală întâlnire la nivel înalt rămâne, deocamdată, la stadiul de evaluare, într-un context geopolitic care continuă să apese asupra cooperării economice internaționale. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că invitația va fi „analizată” și că „nu s-a luat încă nicio decizie”, subliniind că Moscova acordă „mare importanță” demersului. El a adăugat că este „prematur” să se discute despre subiectele unei eventuale întrevederi Trump–Putin înainte de o hotărâre oficială. Invitația a fost făcută publică de secretarul de stat american Marco Rubio, la scurt timp după o întâlnire cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov la New York, în marja Adunării Generale a ONU . Ce înseamnă pentru G20 și agenda economică Summitul G20 este programat la Miami, în Florida, în zilele de 14 și 15 decembrie, iar SUA dețin în acest an președinția rotativă a forumului, dedicat cooperării economice între principalele economii dezvoltate și emergente. În acest cadru, prezența sau absența liderului rus are o miză politică ce poate influența și climatul discuțiilor economice, în condițiile în care în G20 se regăsesc și state aliate ale Ucrainei, precum Franța, Germania și Regatul Unit. Contextul războiului și pozițiile publice În paralel, Serghei Lavrov a afirmat miercuri, în fața Consiliului de Securitate al ONU, că Rusia „nu va face nicio pauză” în războiul declanșat de Moscova în urmă cu mai bine de patru ani și jumătate. Peskov a reiterat poziția Rusiei că urmărește o „soluționare pașnică” a conflictului, dar nu un armistițiu temporar. De la revenirea la Casa Albă în ianuarie anul trecut, Donald Trump a încercat să medieze încetarea războiului din Ucraina, însă, potrivit informațiilor prezentate, fără progrese semnificative până acum. [...]
