Știri
Știri din categoria Diverse
Loviturile SUA asupra a circa 140 de ținte din Iran ridică miza pentru traficul prin Strâmtoarea Ormuz, un coridor maritim prin care trec volume majore de țiței, iar orice escaladare poate alimenta riscuri operaționale și de cost pentru transportul maritim și energie, potrivit Stirile Pro TV.
Atacurile americane au fost anunțate de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) ca represalii după ce forțele iraniene au atacat o navă comercială în Strâmtoarea Ormuz. CENTCOM a indicat că țintele au inclus baze de rachete și drone, mijloace navale, depozite de muniție, rețele de comunicații și posturi de supraveghere de coastă, informație atribuită de publicație agenției News.ro.
Miza imediată este funcționarea Strâmtorii Ormuz ca rută internațională pentru nave comerciale. CENTCOM a transmis că, în cele trei nopți de atacuri din această săptămână, forțele americane au lovit peste 300 de ținte, la ordinul „Comandantului Suprem”, cu obiectivul declarat de a reduce capacitatea Iranului de a ataca marinari civili și nave comerciale care tranzitează strâmtoarea.
În același timp, tranzitul navelor comerciale „continuă”, iar, de la începutul lunii mai, forțele americane ar fi contribuit la facilitarea tranzitului cu succes a peste 800 de nave comerciale și a 400 de milioane de barili de țiței prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit datelor citate în articol.
Marina Gardienilor Revoluției a anunțat închiderea strâmtorii „până la noi ordine”, după ce ar fi tras focuri de avertisment asupra unei nave care urma o „rută neautorizată”, relatează AFP și Reuters, conform aceleiași surse.
CENTCOM a precizat că nava lovită de Iran, GFS Galaxy, era un portcontainer sub pavilion cipriot și a suferit „daune semnificative la sala mașinilor”, iar un membru al echipajului civil este dat dispărut. Separat, Centrul de Operațiuni Comerciale Maritime al Regatului Unit (UKMTO) a transmis că membrii echipajului unei nave portcontainer avariate în apropierea strâmtorii au fost nevoiți să o abandoneze.
Din informațiile disponibile în articol, situația rămâne fluidă: pe de o parte, Iranul vorbește despre închiderea strâmtorii, pe de altă parte, SUA susțin că tranzitul comercial continuă. Pentru companii, armatori și piețele de energie, riscul principal rămâne ca tensiunile să se traducă în perturbări de trafic și costuri mai mari de transport și asigurare, într-o zonă critică pentru fluxurile globale de țiței.
Recomandate
Europa analizează taxe de navigație în Strâmtoarea Ormuz , cu potențial de costuri noi pentru comerțul maritim , într-un plan care ar depinde de sprijinul Organizației Maritime Internaționale (IMO) și care, în forma discutată, nu ar fi obligatoriu, potrivit Digi24 . Miza este una economică și operațională: Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime la nivel global, pe unde tranzitează o parte semnificativă a exporturilor de petrol și gaze naturale. Orice mecanism de taxare, chiar și prezentat ca plată pentru „servicii de navigație”, ar putea adăuga costuri suplimentare pentru transportatori și, indirect, pentru lanțurile de aprovizionare. Cum ar funcționa planul și ce precedent invocă europenii Potrivit informațiilor prezentate, state europene discută propuneri care ar permite introducerea unor taxe pentru servicii de navigație în zonă. Elementele-cheie menționate sunt: taxele nu ar urma să fie obligatorii; ar fi nevoie de sprijinul IMO, agenția ONU care reglementează transportul maritim; există precedente de plăți pentru servicii de navigație în căi maritime naturale, precum Strâmtoarea Malacca sau Canalul Mânecii. Vicepremierul britanic David Lammy a avertizat că impunerea unor taxe obligatorii pentru tranzit ar avea consecințe grave asupra comerțului internațional, în timp ce alți oficiali europeni indică faptul că discuția vizează un cadru de servicii, nu o taxă de trecere impusă unilateral. Presiunea de securitate: SUA cer garanții, Iranul respinge acuzațiile În paralel, Statele Unite au cerut Iranului garanții publice că Strâmtoarea Ormuz va rămâne deschisă și că navele comerciale nu vor fi atacate. Oficialii americani susțin că tensiunile și rivalitățile interne de la Teheran complică obținerea și respectarea unui acord. Autoritățile iraniene resping acuzațiile și afirmă că există unitate la nivelul conducerii, inclusiv în privința politicii legate de strâmtoare. Oman, un actor-cheie, propune un model de administrare a traficului Omanul a elaborat o propunere de administrare a traficului prin Strâmtoarea Ormuz, inspirată din modelul folosit în Strâmtoarea Malacca. În același timp, Omanul — care controlează cea mai mare parte a apelor navigabile din strâmtoare — se opune introducerii unor taxe obligatorii pentru navele comerciale. Potrivit presei iraniene, ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, ar urma să viziteze Omanul pentru discuții despre securitatea navigației și viitorul regim al strâmtorii. Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, și-a exprimat speranța că Iranul și Omanul vor ajunge la un acord în următoarele zile. Reprezentanții Qatarului au avertizat că acordarea Iranului a unui control extins asupra tranzitului ar putea transforma comunitatea internațională în „ostaticul” unor decizii politice luate la Teheran. Contextul de escaladare și blocajul diplomatic la IMO La reuniunea Consiliului IMO de la Londra, mai multe state europene și din Golf au încercat să promoveze o rezoluție de condamnare a Iranului pentru atacuri asupra navelor comerciale și pentru încercări de control al traficului. Rusia și China s-au opus inițiativei. Tensiunile au crescut după ce SUA au atacat în această săptămână peste 150 de ținte din sudul Iranului, susținând că operațiunea a vizat reducerea capacității Teheranului de a amenința transportul maritim. Iranul a răspuns prin atacuri asupra unor baze americane din Kuweit și Bahrain. Statele Unite susțin că, din luna mai până în prezent, au facilitat tranzitul în siguranță a peste 800 de nave comerciale și a aproximativ 380 de milioane de barili de petrol prin acest coridor strategic. Ce urmează și de ce contează pentru companii În acest moment, discuțiile sunt la nivel de propuneri, iar aplicarea ar depinde de un cadru acceptat internațional, inclusiv de IMO. Pentru companiile din transport și energie, semnalul important este că, pe fondul riscurilor de securitate, se conturează opțiuni care pot schimba costurile și regulile de operare pe una dintre cele mai sensibile rute maritime ale lumii. [...]
Președintele Nicușor Dan a legat parteneriatul cu SUA de „securitate și prosperitate” , într-un mesaj transmis de Ziua Prieteniei româno-americane, potrivit Digi24 . Mesajul pune accent pe dimensiunea practică a relației bilaterale, nu doar pe simbolistica unei zile aniversare. În postarea publicată pe platforma X, șeful statului vorbește despre „valoarea cu adevărat unică” a parteneriatului strategic România–SUA și despre „soliditatea relației dinamice” dintre cele două țări, menționând și „oportunitățile pe care le putem crea împreună” ca aliați și parteneri. În același mesaj, Nicușor Dan afirmă că „consolidarea legăturii transatlantice” și a parteneriatului strategic este „esențială pentru securitatea și prosperitatea noastră comună”. Tot cu acest prilej, Ambasada SUA în România a transmis un mesaj în care pune în centru rolul oamenilor în relația bilaterală și enumeră exemple de cooperare, de la proiecte culturale și educaționale la „misiunile umăr la umăr pentru siguranța noastră”. „În spatele fiecărei strângeri de mână oficiale, fiecărui tratat semnat şi obiectiv comun, se află adevărata valoare a relaţiei SUA-România: oamenii.” [...]
Ruptura din coaliție a pornit de la reforma companiilor de stat și numirile din consiliile de administrație , susține vicepremierul interimar Oana Gheorghiu , într-o declarație citată de Stirile Pro TV . Mesajul ei indică un blocaj politic exact în zona cu impact direct asupra guvernanței și performanței economice a întreprinderilor publice. Gheorghiu afirmă că PSD a rămas „solidar” în Guvern cu măsurile de reducere a deficitului care „au afectat cetățenii”, inclusiv în perioada în care, spune ea, partidul critica public aceste decizii. Tensiunile ar fi escaladat însă în momentul în care agenda guvernamentală a ajuns la companiile de stat. „S-a putut lucra” până la taxe, nu și la consiliile de administrație Vicepremierul interimar plasează momentul declanșator al conflictului „începând cu luna ianuarie”, când ar fi început discuțiile „serioase” despre reforma companiilor. „S-a putut lucra cu Ilie Bolojan atâta timp cât s-au mărit taxele şi a crescut TVA-ul, dar nu se mai putea lucra cu Ilie Bolojan când am început să ne uităm la Consiliile de Administraţie.” Ea adaugă că „atunci s-a rupt coaliția”, când discuția a ajuns la „numirile în Consiliul de Administrație”, „pierderile” și „găurile negre” din companiile de stat. Blocaj operațional: acces dificil la date despre companiile din subordine Un element cu relevanță practică pentru orice reformă, potrivit declarațiilor, a fost accesul la informații. Gheorghiu reclamă că obținea „cu greu” date de la unele ministere despre companiile din subordine, necesare analizelor. Ea spune că, după solicitări informale către miniștri, primea fie răspunsuri întârziate, fie informări „foarte generale”, care nu acopereau documentele cerute. În cele din urmă, afirmă că a trimis solicitări oficiale din cabinetul vicepremierului, dar ar fi primit răspunsuri similare celor date unui jurnalist sau cetățean pe baza Legii 544, invocându-se GDPR sau confidențialitatea. Ce poate și ce nu poate face un guvern cu atribuții restrânse Întrebată dacă Guvernul poate funcționa în continuare cu atribuții restrânse, Gheorghiu afirmă că limita majoră este imposibilitatea de a adopta ordonanțe de urgență care să modifice legislația. „Tot ce necesită modificare legislativă trebuie să se întâmple prin Parlament. Ceea ce poate că nu este chiar atât de rău.” În această logică, orice pachet de reforme care cere schimbări legislative — inclusiv în zona companiilor de stat — ar depinde de o majoritate parlamentară funcțională și de un calendar politic care să permită adoptarea măsurilor. [...]
România se aliniază unei poziții care contestă juridic pretențiile maritime ale Chinei , semnând alături de alte 13 state o declarație comună privind Marea Chinei de Sud , cu potențial de a influența stabilitatea unei rute comerciale globale majore, potrivit Digi24 . Declarația susține că „pretențiile maritime extinse” ale Beijingului „nu au niciun temei juridic” și a fost publicată duminică, la 10 ani de la hotărârea Curții Permanente de Arbitraj din 2016, care a dat câștig de cauză Filipinelor într-un litigiu cu China. Decizia a constatat că revendicările ample de suveranitate ale Chinei în Marea Chinei de Sud nu au bază în dreptul internațional, însă Beijingul o respinge în continuare, relatează Reuters, citată de News.ro. „Reafirmăm că hotărârea pronunţată acum zece ani de Tribunalul de Arbitraj reprezintă o etapă importantă şi este definitivă, obligatorie din punct de vedere juridic şi irevocabilă între China şi Filipine”, se arată în declaraţia comună a celor 14 ţări. De ce contează: presiune diplomatică pe un dosar cu miză economică globală Marea Chinei de Sud este una dintre cele mai importante zone maritime din lume, iar disputele privind suveranitatea și drepturile maritime pot afecta libertatea de navigație și, implicit, fluxurile comerciale. În acest context, semnarea declarației de către România indică o poziționare diplomatică în favoarea aplicării hotărârii arbitrale din 2016 și a dreptului internațional în regiune. Contextul tensiunilor: confruntări repetate între Filipine și China În ultimii ani, Filipinele și China au fost implicate în „o serie de confruntări maritime”, iar Manila a acuzat Beijingul de „manevre periculoase” în interiorul zonei sale economice exclusive. Printre exemplele menționate se numără utilizarea tunurilor de apă pentru a împiedica misiunile de reaprovizionare către insulele controlate de Filipine. Cine a semnat declarația Pe lângă România, documentul este semnat de: Australia Canada Estonia Filipine Germania Italia Japonia Letonia Lituania Marea Britanie Noua Zeelandă Slovenia Statele Unite În materialul citat nu sunt oferite detalii despre pașii următori sau despre eventuale măsuri concrete care ar decurge din declarație, dincolo de reafirmarea caracterului „definitiv” și „obligatoriu” al hotărârii arbitrale din 2016. [...]
Un incident tehnic cu „Spider Cam” a influențat faza golului de 1:1 al Angliei , iar reluările TV indică faptul că jocul ar fi trebuit oprit și repus în conformitate cu regulamentul, potrivit Focus . În sfertul de finală al Cupei Mondiale contra Norvegiei, mingea a lovit camera suspendată deasupra terenului, iar faza a continuat până la gol. Din imaginile difuzate se vede cum un degajament al portarului norvegian Ørjan Nyland lovește „Spider Cam”, prinsă cu cabluri de acoperișul stadionului. Contactul schimbă traiectoria mingii, care cade abrupt în fața lui Elliot Anderson. Acesta recuperează, îl lansează pe Anthony Gordon, iar pasa ajunge la Jude Bellingham , care înscrie pentru 1:1 în prelungirile primei reprize. De ce contează: aplicarea regulamentului când intervine echipament de transmisie Selecționerul Norvegiei, Ståle Solbakken, a protestat la echipa de arbitri condusă de Clément Turpin , însă golul a fost validat. În același timp, fostul arbitru de Premier League Mark Clattenburg a declarat că, potrivit regulilor, degajamentul ar fi trebuit repetat, ceea ce ar face faza golului „în mod evident” neregulamentară, conform publicației. Impact sportiv imediat Menținerea golului a fost decisivă în economia meciului: egalarea a dus partida în prelungiri, lucru pe care Anglia nu l-ar fi obținut fără acel 1:1, notează Focus. Contextual, situația este prezentată ca un „noroc” pentru echipa antrenată de Thomas Tuchel. Pentru detaliile despre decizia de pe teren și reacțiile din timpul meciului, Focus trimite și la relatarea sa live: „Englands Tor behält seine Anerkennung.” . [...]
NATO pregătește investiții de peste 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 mld. lei) în capabilități antidronă , prin programul Drone Edge, iar România participă la inițiativă, într-un demers care poate accelera achizițiile de sisteme deja testate și extinde pregătirea de operatori, potrivit Digi24 . Programul Drone Edge este descris de Ministerul Apărării ca răspuns la schimbarea modului de purtare a războiului, pe fondul utilizării tot mai intense a dronelor, de la misiuni de recunoaștere până la atacuri asupra infrastructurii critice. Ce urmărește Drone Edge și de ce contează operațional Conform Ministerului Apărării, inițiativa NATO vizează atât dezvoltarea, cât și achiziția de capabilități moderne pentru detectarea și combaterea dronelor, cu accent pe cooperarea între statele aliate și pe creșterea numărului de operatori. În același timp, programul include o „platformă comună” care ar permite Aliaților să cumpere mai rapid sisteme deja testate, ceea ce poate reduce timpii de implementare în comparație cu procesele clasice de achiziție și integrare. „Antidronă” nu înseamnă doar interceptare Ministerul Apărării insistă că un sistem antidronă presupune mai multe etape înainte de neutralizare: detectarea dronei; identificarea; urmărirea; luarea deciziei potrivite, abia apoi intervenția. Instituția argumentează că viteza acestor pași crește capacitatea de reacție, un element esențial în protejarea obiectivelor sensibile. Rolul României în inițiativă România participă la Drone Edge, iar Ministerul Apărării susține că implicarea contribuie la dezvoltarea unor capabilități moderne care întăresc apărarea colectivă a NATO , în condițiile în care „dronele vor avea un rol tot mai important în conflictele viitorului”. [...]
