Știri
Știri din categoria Diverse

Încetarea armistițiului SUA–Iran reaprinde riscul de blocaj în Strâmtoarea Ormuz, un punct critic pentru transportul global de petrol, chiar dacă Washingtonul spune că acceptă continuarea negocierilor cerute de Teheran, potrivit Digi24.
Președintele SUA, Donald Trump, a transmis într-o postare pe Truth Social că Iranul a solicitat continuarea „discuțiilor”, iar SUA au fost de acord, însă a precizat că „încetarea focului s-a încheiat”. Declarația vine pe fondul unei escaladări recente, după atacuri asupra unor petroliere comerciale din Qatar și Arabia Saudită, urmate de lovituri americane asupra unor obiective iraniene și de un răspuns al Iranului cu atacuri asupra unor instalații militare americane din state vecine din Golf, notează Reuters, citată de Digi24.
În paralel cu mesajele politice, semnalele din piață indică o deteriorare a percepției de risc. Traficul zilnic de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz „părea să fi încetinit” vineri, pe fondul îngrijorărilor legate de redresarea aprovizionării globale cu petrol și de transportul maritim, în condițiile în care armistițiul provizoriu s-a dovedit fragil, potrivit aceleiași surse.
Negociatorii qatarezi s-au întâlnit vineri cu oficiali iranieni pentru a încerca să reducă tensiunile și pentru a discuta despre navigația prin Strâmtoarea Ormuz, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu situația. Discuțiile ar viza punerea în aplicare a unui memorandum de înțelegere între SUA și Iran, precum și temele care au alimentat escaladarea, inclusiv disputele privind navigația în strâmtoare.
Agenția semi-oficială iraniană Tasnim a relatat, la rândul ei, că o delegație din Qatar a vizitat Iranul, într-un demers pe care analiștii îl interpretează ca o încercare a Doha de a-și consolida rolul de mediator, pe fondul unor acuzații ale Qatarului la adresa Iranului privind un presupus incident în strâmtoare.
Prețurile petrolului au scăzut ușor vineri, însă au rămas pe traiectoria unei creșteri săptămânale de 5% după escaladarea din regiune, conform informațiilor citate de Digi24.
În acest context, miza imediată pentru economie și companii rămâne funcționarea fără întreruperi a rutelor maritime prin Strâmtoarea Ormuz: orice nouă deteriorare a securității poate amplifica volatilitatea prețurilor la energie și costurile de transport, chiar dacă discuțiile diplomatice continuă.
Recomandate

Escaladarea tensiunilor în Strâmtoarea Ormuz riscă să mențină presiunea pe rutele maritime și pe comerțul global , după ce Donald Trump a susținut că SUA au îndepărtat sau detonat toate minele din apele internaționale ale strâmtorii și a avertizat Iranul să nu mai amplaseze altele, relatează Libertatea . Trump a spus că Marina SUA l-a informat că „toate minele au fost îndepărtate şi/sau detonate” și a amenințat că orice navă sau ambarcațiune care va amplasa noi mine „va fi distrusă imediat şi sistematic”. Liderul de la Casa Albă a invocat și o „politică de toleranță zero” privind amplasarea minelor. Tot potrivit lui Trump, Forțele Spațiale ale SUA monitorizează această cale navigabilă strategică, precum și instalațiile nucleare iraniene. Teheranul vorbește despre o operațiune de deminare cu Oman și un coridor temporar În paralel, Iranul prezintă o altă versiune: ministrul de externe iranian s-a întâlnit marți cu omologul său din Oman pentru a stabili un acord-cadru privind un coridor temporar de navigație în Strâmtoarea Ormuz. Conform Teheranului, acordul ar include o operațiune de deminare pe această rută esențială pentru comerțul global. Ministrul de externe al Omanului, Badr al-Busaidi, a transmis pe X că speră „să anunțe în curând” un nou coridor de navigație și „aranjamente practice pentru restabilirea siguranței navigației”. Miza: o rută strategică și un conflict diplomatic care se adâncește În aceeași logică a escaladării, sursa arată că orice „soluție permanentă” ar trebui să se bazeze pe Memorandumul de la Islamabad , semnat între Teheran și Washington în iunie, dar care între timp a eșuat. Iranul insistă ca Trump să continue pe calea acestui memorandum și amenință că va trece la „ofensivă” împotriva SUA dacă nu revine la acord în câteva săptămâni. Separat, Trump a amenințat săptămâna trecută că va ordona bombardamente asupra Omanului dacă se va pune „în calea” unui acord privind Ormuz. În acest moment, informațiile rămân contradictorii între Washington și Teheran, iar perspectiva unui coridor temporar de navigație depinde de negocierile Iran–Oman și de evoluția relației SUA–Iran, așa cum reiese din relatarea sursei. [...]
Moartea lui Dolly Parton redeschide discuția despre cum își gestionează artiștii mari retragerea și continuitatea proiectelor după ce familia a anunțat decesul cântăreței la 80 de ani, potrivit Digi24 . Cu doar patru zile înainte, Parton spunea că a fost nevoită să anuleze mai multe concerte și lua în calcul spectacole în care să fie reprezentată printr-un „avatar” (o versiune digitală a artistei). În declarațiile acordate revistei People , Parton a vorbit despre problemele de sănătate și despre efectul morții soțului ei, Carl Dean, asupra stării sale mintale. Cei doi au fost căsătoriți aproape 60 de ani, iar Dean a murit în martie anul trecut. Probleme medicale și concerte anulate Artista a descris perioada recentă ca fiind una de epuizare, explicând că și-a neglijat propriile probleme de sănătate în timp ce avea grijă de soțul ei. Ea a amintit și un episod din anii ’80, când a fost imobilizată câteva luni din cauza unor probleme ginecologice. Tot în acest context, Parton a vorbit despre presiunea mediului digital și a rețelelor sociale, sugerând că expunerea publică este „amplificată” față de deceniile trecute. Reacție politică la nivel federal în SUA Președintele american Donald Trump a transmis un mesaj după anunțul morții artistei și a decis coborârea în bernă a drapelului american în toată țara, timp de o săptămână, începând din seara de 25 august, de la ora 18:00 (ora SUA, neprecizată în articol). Ce rămâne relevant pentru industrie Dincolo de dimensiunea culturală, cazul readuce în prim-plan o temă tot mai prezentă în industria divertismentului: continuitatea proiectelor atunci când un artist nu mai poate susține turneele, inclusiv prin soluții digitale precum „avatarul” menționat de Parton. În materialul Digi24 nu sunt oferite detalii despre un plan concret sau contracte în acest sens, ci doar intenția discutată de artistă înainte de deces. [...]
Google Pixel 11 Pro XL arată o rezistență mai bună la uzură , un detaliu care poate reduce costurile de service și rata de retururi pentru retaileri, potrivit unui material publicat de Android Headlines , care susține că modelul „stă bine” atât la zgârieturi, cât și la îndoire. Informația este relevantă comercial pentru un telefon din zona premium, unde diferențele de durabilitate se traduc direct în cheltuieli de garanție și în percepția de calitate la raft. În practică, rezistența la zgârieturi și la deformare (îndoire) este una dintre cauzele frecvente ale reclamațiilor, mai ales în primele luni de utilizare. De ce contează: costuri mai mici și risc mai redus de retur Dacă afirmațiile din material se confirmă în utilizare reală, efectele pot fi vizibile pe două paliere: pentru utilizatori : mai puține avarii cosmetice și structurale în utilizarea de zi cu zi; pentru comercianți și service-uri : presiune mai mică pe reparații și înlocuiri, inclusiv în cazurile disputate (de tip „defect” vs. „deteriorare accidentală”). Limitări: nu sunt oferite detalii tehnice în textul disponibil În conținutul furnizat aici nu apar detalii despre metodologia testelor, materialele folosite sau praguri măsurabile (de exemplu, niveluri de duritate ori forțe aplicate). Prin urmare, concluzia rămâne una de context, bazată pe relatarea publicației, fără posibilitatea de a evalua comparabilitatea cu alte modele sau cu standarde de testare. [...]

Guvernul mizează pe producția internă și stocuri ca să evite o criză a gazelor, dar industria rămâne expusă la scumpiri , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile secretarului de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi . Mesajul central: aprovizionarea populației este „protejată” printr-un mecanism reglementat, însă consumatorii industriali vor resimți creșterea prețurilor din piața liberă. Bușoi susține că România este „mai bine pregătită” decât alte state europene pentru perioada de tensiuni de pe piața gazelor, invocând producția internă și nivelul de înmagazinare. Oficialul afirmă că România are în prezent cea mai mare producție de gaze naturale din Uniunea Europeană și că situația ar urma să fie consolidată odată cu începerea exploatării proiectului Neptun Deep , în 2027. Protecția pentru populație: preț reglementat și contracte deja încheiate Secretarul de stat arată că furnizorii care deservesc consumatorii casnici și producătorii de energie termică au contractat deja cantitățile necesare, în principal prin Romgaz. În sprijinul acestei afirmații, Bușoi invocă OUG nr. 12/2026, care introduce un mecanism reglementat: producătorii sunt obligați să livreze anumite cantități de gaze din producția internă la 110 lei/MWh către furnizorii pentru consumatorii casnici și către producătorii de energie termică. Depozitele și noile reguli europene: pragul de 90% devine mai flexibil Bușoi afirmă că România este peste media UE la gradul de umplere a depozitelor și că trebuie să constituie un stoc de cel puțin 90% din capacitatea de înmagazinare. În același timp, el punctează că regulile europene au introdus o fereastră mai largă pentru atingerea țintei: nivelul poate fi atins în orice moment între 1 octombrie și 1 decembrie 2026 , nu neapărat la 1 noiembrie. Totodată, potrivit explicațiilor sale, există și marje de flexibilitate: statul membru poate coborî cu până la 10 puncte procentuale (practic până la 80%) în condiții dificile de umplere; Comisia Europeană poate permite încă până la 5 puncte procentuale dacă persistă condiții nefavorabile de piață. Presiune pe consum și recomandare către companii: înmagazinare peste minimul legal Bușoi avertizează că consumul intern ar putea crește după intrarea în sistem a unor noi capacități de producție a energiei și prin conectarea unor noi gospodării la rețelele de gaze. El enumeră proiecte precum Mintia, Iernut (noua centrală), Constanța și Arad (proiecte PNRR), precum și conectări realizate prin programul Anghel Saligny. În acest context, la „Comandamentul pe gaz” din august, companiilor cu obligații de înmagazinare li s-a recomandat să accelereze ritmul și să depășească obligația minimă legală. Industria, între piața liberă și posibile scheme de sprijin În timp ce populația este acoperită de mecanismul reglementat, consumatorii industriali rămân expuși prețurilor din piața liberă. Bușoi spune că autoritățile trebuie să identifice forme de sprijin compatibile cu regulile europene privind ajutorul de stat și cu posibilitățile bugetare, inclusiv folosind surse europene disponibile. Ca indicator al presiunii din piață, Bușoi menționează că la 25 august cotația gazelor pe hubul european TTF era în jur de 68 euro/MWh (aprox. 340 lei/MWh) , cu circa 16% peste nivelul de acum o lună și aproape dublu față de aceeași perioadă a anului trecut. El pune scumpirea pe seama unor factori externi, între care conflictul cu Iranul și perturbarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz, probleme la exporturile de gaz natural lichefiat din Qatar și competiția Europa–Asia pentru livrările de LNG, în special din SUA, pe fondul stocurilor europene mai reduse și al eliminării treptate a importurilor de gaze rusești. [...]

Legea promulgată anulează unele obligații de TVA stabilite retroactiv pentru contribuabilii cărora li s-a anulat codul de TVA, iar firmele care au plătit deja sumele pot cere restituirea de la ANAF , potrivit Digi24 . Măsura include și dobânzi și penalități, dar nu se aplică dacă TVA a fost evidențiată separat în facturi sau a fost încasată de la clienți. Actul normativ vizează situațiile în care, după anularea codului de TVA, administrația fiscală a stabilit ulterior, retroactiv, obligații de TVA prin decizii de impunere, deși contribuabilul nu ar fi facturat distinct și nu ar fi colectat TVA de la clienți. Președintele Nicușor Dan a susținut că acumularea acestor obligații pentru perioade fiscale anterioare a creat o povară financiară care a afectat direct activitatea unor întreprinderi. Cine intră sub incidența anulării și cine rămâne obligat la plată Legea anulează obligațiile fiscale principale și accesoriile aferente (dobânzi și penalități) doar în cazurile expres prevăzute. În schimb, rămân în vigoare obligațiile acolo unde TVA a fost transferată către client. Concret, legea nu se aplică operațiunilor pentru care contribuabilul: a înscris distinct TVA în facturi sau în documente echivalente; sau a colectat, integral sau parțial, taxa de la beneficiari. În aceste situații, obligația fiscală „rămâne”, conform explicațiilor președintelui. Cum se aplică: anulare din oficiu și restituiri la cerere Aplicarea se face pe două paliere: anulare din oficiu : obligațiile care intră sub incidența legii vor fi anulate de administrația fiscală fără solicitare din partea contribuabilului; restituire : contribuabilii care au achitat deja sumele stabilite prin decizii de impunere vor putea solicita restituirea lor. Legea acoperă atât obligațiile deja stabilite prin decizii de impunere, cât și cazurile în care deciziile au fost emise, dar nu au fost comunicate, precum și situațiile în care organul fiscal nu a emis încă decizia pentru perioadele vizate. Termen pentru ANAF: 30 de zile pentru procedură ANAF are la dispoziție 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru a aproba procedura de aplicare, potrivit președintelui. În practică, acest pas este esențial pentru modul în care contribuabilii vor depune cererile de restituire și pentru calendarul efectiv al rambursărilor. [...]

Creșterea taxelor pentru mediul privat ar frâna revenirea pe creștere economică , avertizează ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , într-o declarație citată de Digi24 . Mesajul vizează direct riscul ca măsuri fiscale orientate spre majorarea rapidă a veniturilor bugetare să lovească în sectorul privat, într-un moment în care obiectivul declarat al autorităților este relansarea economiei. Pîslaru a numit ideea de a crește taxele în mediul privat o „greșeală fundamentală”, argumentând că ar descuraja „repunerea României pe creștere economică”. În aceeași intervenție, el a criticat abordarea de a încerca „orice fel de lucru” pentru a aduce bani la buget „pe care nu îi avem la momentul de față în economie”, dacă asta înseamnă presiune suplimentară pe companii. Contextul invocat: avertismente și obiective guvernamentale Ministrul interimar a legat poziția sa de semnale venite și din zona Băncii Naționale a României, menționând că Eugen Rădulescu ar fi atras atenția asupra riscurilor asociate unei astfel de direcții fiscale. Totodată, Pîslaru a făcut trimitere la obiectivul Ministerului Finanțelor de a „pune România pe creștere sănătoasă”, indicând că relansarea ar urma să fie susținută și prin proiecte europene și fonduri europene. De ce contează pentru companii Declarațiile vin într-un context în care discuțiile despre ajustări fiscale pot influența direct deciziile de investiții și planurile operaționale ale firmelor. Mesajul transmis de Pîslaru este că o eventuală creștere a taxării în mediul privat ar putea avea un efect de descurajare asupra activității economice, contrar țintei de relansare. În material nu sunt precizate măsuri concrete sau un calendar de modificări fiscale; poziția ministrului este formulată la nivel de principiu, ca avertisment privind direcția de politică economică. [...]