Știri
Știri din categoria Diverse
Rusia ia în calcul o nouă mobilizare, pe fondul scăderii recrutărilor plătite, ceea ce ar putea amplifica presiunea asupra pieței muncii și a economiei interne, după șocul produs de „mobilizarea parțială” din 2022, potrivit Bild. Publicația scrie, citând relatări din presa de opoziție rusă, că în cercurile puterii de la Moscova se discută „la toate nivelurile” despre o mobilizare, posibil chiar în octombrie, imediat după alegerile parlamentare, deși o decizie nu ar fi fost încă luată.
Miza economică este că modelul actual de completare a efectivelor – bazat pe contracte și stimulente financiare – ar da semne de epuizare. Conform unei estimări a fundației germane Stiftung Wissenschaft und Politik (SWP), rata de angajare a scăzut în primul trimestru din 2026 la aproximativ 800 de contracte pe zi, cel mai redus nivel din ultimii trei ani. În trimestrul al doilea, cifra ar putea urca spre circa 1.000 pe zi, însă ar exista indicii că o parte dintre contracte sunt obținute în condiții discutabile.
În încercarea de a atinge țintele de recrutare, birourile militare ar apela tot mai des la sprijinul poliției, relatează „Meduza”, citată de Bild. În unele regiuni din Siberia, persoanelor care au comis infracțiuni li s-ar propune semnarea unui contract militar în schimbul evitării pedepselor.
Separat, sunt menționate și acuzații de recrutări forțate. Bild descrie un videoclip apărut în rețelele sociale dintr-un birou militar din Pensa (aprox. 600 km sud-est de Moscova), în care bărbați sunt urcați într-un microbuz, iar femei plâng și susțin că acestora li s-ar fi făcut rău. Organizația Idite Lesom afirmă că bărbați ar fi „adunați la întâmplare” de pe străzi, în timp ce localnici citați ar susține că raziile îi vizează în special pe cei care refuză serviciul militar. Ministerul rus al Apărării ar fi catalogat imaginile drept „înscenare”, potrivit materialului.
O eventuală mobilizare ar veni cu riscuri interne ridicate, inclusiv economice. Bild amintește că mobilizarea din 2022 a declanșat proteste, iar sute de mii de bărbați au plecat din țară, ceea ce a redus disponibilul de forță de muncă. În plus, publicația notează că populația ar resimți acum războiul mai direct, inclusiv prin scumpiri și atacuri cu drone pe teritoriul Rusiei, ceea ce ar complica gestionarea stării de spirit publice.
Pe plan militar, materialul susține că Rusia ar avea nevoie de personal calificat, în condițiile în care armata înaintează greu în Ucraina. În acest context, analistul militar Konrad Muzyka a declarat pentru Financial Times, citat de Bild:
„În afară de armele nucleare, nu cred că (Moscova) poate face prea multe pentru a schimba semnificativ cursul luptelor în lunile următoare – decât dacă anunță o nouă mobilizare parțială.”
În lipsa unei decizii oficiale, informațiile rămân la nivel de relatări și estimări, însă semnalul principal este că Moscova ar putea reveni la un instrument cu costuri economice și sociale mari, după ce recrutarea pe bază de contracte pare să nu mai acopere necesarul de personal.
Recomandate
Europa riscă o vulnerabilizare majoră dacă SUA se retrag din arhitectura de apărare , avertizează șeful serviciului de informații militare al Ucrainei, Kirilo Budanov , într-un interviu citat de Digi24 . Mesajul are implicații directe pentru planificarea bugetelor de apărare și pentru ritmul în care statele europene își pot construi capabilități autonome. În interviul acordat Euronews , Budanov spune că o arhitectură de securitate europeană fără implicarea americană ar fi „o variantă proastă”, „foarte proastă” și „foarte periculoasă” pentru Europa. El susține că, deși se lucrează la conturarea viitorului cadru de securitate, acesta nu este încă definit, ceea ce face prematură stabilirea rolurilor pentru fiecare stat. Presiunea militară a Rusiei și cursa tehnologică Budanov afirmă că intensificarea atacurilor aeriene rusești urmărește „epuizarea și intimidarea” populației civile și descrie abordarea Moscovei drept „terorism clasic”. Întrebat dacă Rusia mizează pe oboseala societății ucrainene pentru a forța concesii, el răspunde fără echivoc că „da, ei cred asta”. Pe componenta operațională, oficialul ucrainean respinge ideea că Rusia s-ar adapta mai rapid decât Ucraina, deși menționează schimbări de tactică precum drone mai rapide, cu motoare cu reacție, rute de zbor modificate și atacuri combinate mai complexe. Drone interceptoare: utilizare experimentală, miza fiind producția în masă Ucraina lucrează la o nouă generație de interceptoare pentru a contracara dronele rusești mai rapide, iar Budanov spune că tehnologia a trecut de testele convenționale și este deja folosită „experimental în luptă”. Problema principală rămâne extinderea la scară largă, inclusiv prin îmbunătățiri inginerești și, mai ales, prin producția în masă. „Problema este extinderea acestei tehnologii la scară largă.” Budanov afirmă că Ucraina ar putea atinge nivelul necesar de producție înainte de iarna următoare, invocând faptul că a văzut personal tehnologia și procesul de producție. Cooperare industrială cu Europa, dar cu prioritate pentru nevoile Ucrainei În paralel, Budanov indică posibilitatea ca tehnologiile ucrainene să intre în parteneriate industriale cu state europene, în cadrul programului „Drone Deal”, unde mai multe țări au semnat deja acorduri de cooperare cu Kievul. El precizează însă că Ucraina va rămâne clientul prioritar, iar satisfacerea cererii altor țări ar putea veni doar după acoperirea nevoilor interne. Cooperarea ar putea lua forme precum întreprinderi comune sau, în unele cazuri, unități de producție în străinătate, cu ingineri ucraineni și proprietate comună. Totuși, Budanov consideră că anumite tehnologii esențiale ar trebui păstrate în interiorul Ucrainei. Dimensiunea financiară: surse identificate, dar nevoi variabile Budanov spune că autoritățile de la Kiev pot identifica deja surse pentru acoperirea „cu siguranță” a celei mai mari părți a necesităților financiare imediate, făcând referire la negocierile în curs cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană. În același timp, subliniază că aceste necesități se schimbă odată cu evoluția războiului, în funcție de intensitatea și tipul atacurilor rusești. Pe termen lung, el afirmă că susține o economie liberală, cu intervenție limitată a statului și o politică fiscală predictibilă, dar face distincția între obiectivele structurale și urgența momentului: „Dar acum trebuie să supraviețuim.” În ceea ce privește exporturile de armament, Budanov spune că acestea rămân limitate de nevoile Ucrainei și că, în general, vânzarea de arme trebuie să se facă în condiții „stricte, transparente și ușor de înțeles”. [...]
Germania își ridică nivelul de alertă la „atacuri hibride”, pe fondul tensiunilor cu Rusia și al presiunii interne , potrivit Digi24 , care citează declarațiile cancelarului Friedrich Merz . Mesajul vine într-un moment în care Berlinul își reafirmă sprijinul pentru Ucraina și, în paralel, încearcă să limiteze efectele operaționale ale unor acțiuni atribuite Moscovei – de la drone la atacuri cibernetice. Merz a spus că autoritățile germane se pregătesc pentru noi atacuri hibride, inclusiv unele „grave”, într-un discurs susținut la decernarea Premiului de Pace Westfalian 2026 alianței NATO. În acest context, autoritățile germane au avertizat în repetate rânduri că Rusia ar derula o campanie de acțiuni hibride, menționând inclusiv o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig, în luna august. „Ne pregătim pentru noi atacuri hibride, inclusiv unele grave.” Moscova a respins acuzațiile formulate de guvernele și serviciile de informații occidentale, notează Reuters , agenție citată de Digi24. Tot joi, Vladimir Putin a declarat, într-un forum al experților în Rusia, că Moscova nu intenționează să atace fabricile străine care produc arme pentru Ucraina, dar că subiectul trebuie urmărit îndeaproape de serviciile de informații ruse. De ce contează: risc operațional și costuri mai mari de securitate Avertismentul privind intensificarea „atacurilor hibride” indică o presiune în creștere asupra infrastructurii și a securității interne, într-un mix de amenințări care poate include drone, atacuri cibernetice și campanii de influență pe rețele sociale. Pentru economie, astfel de riscuri se traduc, de regulă, în costuri suplimentare de protecție și în potențiale perturbări pentru noduri logistice și infrastructură critică – iar aeroportul din Leipzig este menționat explicit în acest context. Merz a legat tema securității și de coeziunea internă, afirmând că Germania și aliații săi nu își pot permite să fie divizați de atacuri hibride, de campanii pe rețelele sociale sau de „sloganurile partidului AfD și ale susținătorilor săi ruși”. Sprijin pentru Ucraina și mesaj către Rusia: „nu dorim să umilim poporul rus” Cancelarul a reafirmat sprijinul pentru Ucraina, în perspectiva a ceea ce el a descris drept „cea mai grea iarnă” de la începutul invaziei ruse din 2022. Merz a spus că Germania, ca „cel mai puternic stat din Europa Centrală”, are o responsabilitate specială de a oferi ajutor. În același timp, liderul german a susținut că Berlinul își dorește, „la momentul potrivit”, relații „stabile și previzibile” cu Rusia, dar a adăugat că nu există semne că Moscova ar fi pregătită să pună capăt războiului. „Nu dorim să umilim poporul rus sau să destabilizăm statul rus. Dar Rusia trebuie să pună capăt războiului și să se abțină de la atacuri hibride asupra Europei.” Context politic: AfD și disputa pe costul sprijinului militar Potrivit materialului, Merz și conservatorii au fost slăbiți de alegerile recente din două landuri din estul Germaniei, unde Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut o victorie importantă. AfD a criticat ajutorul militar de „miliarde de euro” acordat Ucrainei și susține refacerea relațiilor cu Moscova, inclusiv reluarea aprovizionării cu petrol și gaze la prețuri reduse, întreruptă din 2022. În paralel, Merz este prezentat ca liderul care a alocat „sute de miliarde de euro” pentru reconstrucția forțelor armate germane, pe fondul deteriorării mediului de securitate din Europa. [...]
Debitul Dunării rămâne mult sub normalul perioadei, ceea ce menține presiunea pe producția de energie și pe activitățile dependente de nivelul apei. Potrivit Wall-Street , prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) arată că, la intrarea în țară (secțiunea Baziaș), debitul va staționa trei zile la 1.350 mc/s, după care va scădea ușor până la 1.250 mc/s în 8 octombrie, mult sub media multianuală a lunii octombrie, de 3.900 mc/s. În aval de Porțile de Fier , debitele sunt estimate „în general, în scădere”, cu excepția primelor două zile din intervalul de prognoză, când ar urma să fie relativ staționare pe sectorul Brăila–Tulcea. De ce contează pentru economie: efecte deja văzute în energie Nivelurile reduse ale Dunării au avut deja consecințe directe în sistemul energetic. Conform informațiilor citate, debitele fluviului – care au ajuns la cele mai mici valori din istorie în vara acestui an – au dus la închiderea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă , care „asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă” (energia care poate fi livrată controlat, la cerere, pentru echilibrarea sistemului). În acest context, menținerea debitelor mult sub media lunii octombrie indică un risc de persistență a problemelor operaționale pentru infrastructura și activitățile care depind de nivelul Dunării, în special în zona energetică, dacă situația hidrologică nu se îmbunătățește. [...]
Japonia scumpește drastic accesul la rezidența permanentă , majorând de 20 de ori taxa plătită de străinii care depun cererea, într-un pachet mai larg de măsuri ce înăspresc politica de imigrație, potrivit Știrile Pro TV . Noua taxă ajunge la 200.000 de yeni (aprox. 1.130 de euro, adică aproximativ 5.650 lei). Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra costurilor și criteriilor de eligibilitate pentru străinii care vor să rămână pe termen lung în Japonia, într-un moment în care numărul rezidenților străini este în creștere, iar guvernul încearcă să gestioneze presiunea socială și administrativă asociată. Efect imediat: cozi la imigrare înainte de intrarea în vigoare a taxelor Publicația notează că schimbarea a produs rapid efecte operaționale: la începutul săptămânii, s-au format cozi la birourile de imigrare, după ce mulți solicitanți au încercat să depună dosarele înainte de intrarea în vigoare a noilor taxe. La principalul birou de imigrare din Tokyo , timpul de așteptare a depășit șapte ore. Un val de scumpiri: și taxele de viză au crescut de cinci ori Majorarea taxei pentru rezidența permanentă vine după o altă scumpire importantă: în iulie, Japonia a crescut de cinci ori taxele pentru vizele tuturor cetățenilor străini, prima majorare de acest tip din ultimii 50 de ani. Autoritățile japoneze au justificat atunci măsura prin nevoia de a „reflecta inflația și fluctuațiile cursului de schimb”, potrivit informațiilor citate în material (cu trimitere la BBC ). Taxe mai mari și pentru prelungirea șederii, în funcție de perioadă Au fost majorate și taxele pentru schimbarea statutului de ședere sau prelungirea perioadei de ședere. Înainte de modificări, rezidenții fără statut permanent plăteau 6.000 de yeni (aprox. 34 de euro, circa 170 lei) pentru fiecare cerere. De la 1 octombrie, taxele variază în funcție de perioada solicitată: 10.000 de yeni (aprox. 56 de euro, circa 280 lei) pentru perioade de cel mult trei luni; 75.000 de yeni (aprox. 423 de euro, circa 2.115 lei) pentru perioade de cinci ani sau mai mult. Persoanele cu dificultăți financiare sau cu statut de refugiat pot primi reduceri. Condiții financiare mai stricte: venit stabil și criterii legate de pensie Noile reguli pentru rezidența permanentă includ cerințe financiare mai dure. Solicitanții trebuie să demonstreze un venit stabil, cel puțin egal cu media înregistrată în Japonia. Cele mai recente date citate indică un venit mediu al gospodăriilor de 5,75 milioane de yeni în 2024. În plus, regulile includ cerințe legate de pensie: solicitanții trebuie să aibă drepturi de pensie estimate echivalente cu cele ale unei persoane care a contribuit timp de 30 de ani la sistemul de pensii pentru angajați. Dacă drepturile estimate sunt insuficiente, autoritățile pot lua în calcul și valoarea activelor financiare. Din aprilie 2027: apare și cerința de limbă japoneză Înăsprirea continuă și în 2027. Din aprilie 2027, solicitanții rezidenței permanente vor trebui, printre altele, să demonstreze un nivel de bază de cunoaștere a limbii japoneze. Materialul menționează că noile cerințe au dus deja la creșterea înscrierilor la școlile de limba japoneză și la intensificarea pregătirii pentru Testul de competență în limba japoneză, potrivit presei locale. Context: populația străină crește, iar guvernul pune imigrația pe agenda centrală Numărul rezidenților străini din Japonia a depășit 4,12 milioane la finalul lui 2025, în creștere cu 9,5% față de anul precedent, conform datelor citate de BBC. În acest context, premierul Sanae Takaichi a făcut din gestionarea imigrației o prioritate după preluarea funcției, în octombrie anul trecut, recunoscând într-o postare pe X că o parte a populației poate resimți „îngrijorare sau un sentiment de nedreptate” pe fondul creșterii numărului de rezidenți străini. [...]
Republica Cehă ia în calcul o schimbare de reglementare care ar coborî vârsta răspunderii penale de la 15 la 13 ani pentru cele mai grave infracțiuni , într-o propunere care ar redesena modul în care statul tratează delincvența juvenilă și ar muta accentul pe infrastructură specializată, nu pe penitenciare, potrivit Știrile Pro TV . Inițiativa aparține ministrului ceh al Justiției, Jeroným Tejc , care susține că, deși datele nu arată o creștere „dramatică” a criminalității în rândul minorilor, ar exista o problemă legată de agresivitatea și brutalitatea faptelor comise. Măsura ar urma să se aplice doar infracțiunilor pentru care legislația permite o „pedeapsă excepțională”. Ce prevede propunerea și când ar putea ajunge pe masa guvernului Planul este construit pe o analiză realizată de Ministerul Justiției și ar putea fi prezentat cel mai devreme în vara anului viitor, conform relatărilor preluate în material. Elementele-cheie din propunere, așa cum sunt descrise, sunt: reducerea vârstei răspunderii penale de la 15 la 13 ani; aplicarea limitată la cele mai grave infracțiuni, nu la toate faptele penale. Contestarea: experții cer prevenție și intervenție timpurie Propunerea este criticată de Comitetul pentru Drepturile Victimelor din cadrul Consiliului Guvernamental pentru Drepturile Omului, care afirmă că cercetările științifice disponibile nu oferă concluzii clare privind o creștere a brutalității sau gravității violenței comise de copiii sub 15 ani. În viziunea specialiștilor citați de comitet, coborârea pragului de vârstă nu ar fi un răspuns adecvat la infracționalitatea juvenilă, iar accentul ar trebui pus pe: prevenție; intervenție timpurie pentru copiii vulnerabili. Comitetul indică și probleme de capacitate în sistemul actual: lipsa programelor și serviciilor de sprijin pentru copiii care au comis infracțiuni și un număr insuficient de psihologi și psihiatri specializați în lucrul cu minori. Ce ar urma să se întâmple cu minorii: centre specializate, nu penitenciare Ministrul Justiției spune că o eventuală reducere a vârstei răspunderii penale nu ar însemna trimiterea copiilor în penitenciare obișnuite. În schimb, Tejc propune crearea unor centre specializate, organizate pentru grupuri mici, cu programe intensive de consiliere psihologică, terapie și educație. Ministerul Justiției a identificat și nevoia unor schimbări în sistemul educației instituționalizate și al protecției minorilor, în condițiile în care în aceleași centre ajung atât copii plasați din motive sociale, cât și minori trimiși de instanțe după comiterea unor infracțiuni. Potrivit ministrului, separarea acestor categorii este o problemă care depășește competențele unui singur minister și ar trebui rezolvată indiferent de soarta propunerii privind vârsta răspunderii penale. [...]
Pete Hegseth cere o creștere de 40% a bugetului Pentagonului și anunță o reducere cu 20% a posturilor de generali și amirali , într-un pachet de măsuri care ar schimba rapid structura de comandă și prioritățile de investiții ale armatei SUA, potrivit Digi24 . Într-un discurs despre „Starea forțelor armate”, ținut la o bază din Virginia, Hegseth a prezentat o agendă de reorganizare internă și de accelerare a programelor de înzestrare, în timp ce se confruntă cu presiuni legate de buget și de războiul cu Iranul, notează The Times (citat de Digi24). În același timp, în Congres există scepticism față de solicitările sale bugetare, iar în scenariul în care democrații ar câștiga controlul Camerei Reprezentanților, Hegseth s-ar putea confrunta cu o procedură de destituire. Buget mai mare, structură de comandă mai mică Hegseth insistă pentru un buget de 1,5 trilioane de dolari anul viitor, o creștere de 40% față de anul acesta. În paralel, el a confirmat planuri de reducere cu 20% a numărului de posturi pentru amirali și generali, măsură pe care a încadrat-o ca „responsabilitate”. „Presa numește asta o epurare. Eu o numesc responsabilitate, o măsură așteptată de mult timp și, sincer, minimul necesar.” În context, președintele Donald Trump a recunoscut într-un interviu pentru revista Time că stocurile americane de muniție esențială se epuizează ca urmare a războiului care durează de șapte luni, deși Hegseth a negat existența unor penurii cauzate de conflict și a acuzat mass-media de „trădare”. Reorientarea investițiilor: arme autonome, drone și „Proiectul Meridian” Discursul a inclus și anunțuri cu impact operațional asupra direcției de dezvoltare a capabilităților militare. Hegseth a spus că l-a numit pe Elon Musk să ajute la dezvoltarea următoarei generații de arme și că Musk, Palmer Luckey (Anduril) și Newt Gingrich vor conduce „ Proiectul Meridian ”, o inițiativă pentru dezvoltarea de noi tipuri de arme pentru „orice câmp de luptă viitor, de sub suprafața Pământului până dincolo de Lună”. Totodată, Hegseth a anunțat: înființarea unui post de comandă de patru stele pentru dezvoltarea armelor autonome; denumirea tranziției Pentagonului către războiul cu drone drept „ Proiectul Agincourt ”; intenția de a construi o „ fortăreață ” – o bază militară autonomă – undeva în SUA, invitând guvernatorii statelor să depună oferte pentru găzduire. Măsuri interne și semnale politice: teste de testosteron și un birou religios Pe partea de politici interne, Hegseth a vorbit despre „cowboyi patrioți” și a făcut referire la noi teste anuale obligatorii pentru soldații de sex masculin cu vârsta peste 30 de ani, menite să depisteze deficiența de testosteron. El a anunțat și că va înființa un Birou pentru Afaceri Religioase , care ar urma să ofere capelanilor o linie directă către biroul său, invocând un pasaj biblic în discurs. În același timp, Hegseth a atacat parteneriatele Pentagonului cu universitățile din Ivy League și a spus că armata SUA va iniția parteneriate cu cinci universități în programele pentru cadeți: Louisiana State University, Liberty University, Tuskegee University, Mississippi State University și Hillsdale College. Context: presiune politică și vulnerabilitate după alegerile de la jumătatea mandatului Digi24 relatează că Hegseth a traversat o perioadă „tumultoasă” la Pentagon, în care „mulți generali de rang înalt au fost demiși”, iar în spațiul public au existat speculații că poziția sa ar putea deveni vulnerabilă după alegerile de la jumătatea mandatului de luna viitoare, dacă republicanii obțin rezultate slabe. În plus, Thomas Massie, congresman republican din Kentucky, ar fi încercat să inițieze procedura de destituire înainte ca ședințele Camerei să fie oprite înainte de alegeri. [...]
