Știri
Știri din categoria Diverse
Disputa privind restricțiile Starlink din Ucraina ridică semne de întrebare despre controlul operațional al unui serviciu privat cu rol militar, după ce Elon Musk l-a acuzat public pe Donald Trump pentru „haos”, dar mai multe surse susțin că Musk ar fi inițiat chiar el demersul care a dus la încetinirea serviciului, potrivit Digi24.
Informația-cheie, relatată „în exclusivitate” de The Telegraph, este că Musk l-ar fi abordat pe președintele SUA cu propunerea de a introduce limite de viteză pentru sistem, ceea ce ar fi afectat apărarea Ucrainei împotriva dronelor. Potrivit a patru surse familiarizate cu discuțiile, Trump ar fi fost de acord cu sugestia, ceea ce ar fi deschis calea ca Pentagonul să implementeze încetinirea vitezei în cadrul Starshield, versiunea de nivel militar a sistemului de comunicații prin satelit.
În spațiul public, Musk a susținut anterior că schimbările ar fi fost decise de armata SUA și, „în ultimă instanță”, de președintele SUA, indicându-l pe Trump. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris încetinirea drept o „surpriză foarte periculoasă și neplăcută”, într-o declarație făcută vineri, la Bruxelles, în marja unui summit al UE.
Digi24 notează că, după o noapte descrisă drept „de carnagiu” la Kiev, pe fondul întreruperii serviciului, o sursă de rang înalt a spus că Musk ar fi fost îngrijorat de o posibilă reacție negativă din partea consumatorilor din Europa. Aceeași sursă a indicat că responsabilitatea ar fi fost împărțită:
„El a postat pe Twitter că este nevinovat și că administrația SUA este cea care a făcut asta. Realitatea este că amândoi au fost implicați.”
Un înalt oficial european și două surse ucrainene „bine informate” au confirmat această versiune, potrivit materialului.
Donald Trump a declarat vineri seara, la Casa Albă, că nu crede că nici el, nici Musk ar fi fost responsabili pentru pierderea accesului Ucrainei la Starlink.
În plus, un oficial american anonim, citat de AFP (conform Digi24), a insistat că Trump nu a solicitat reducerea serviciilor Starshield pentru Ucraina:
„Președintele nu a formulat niciodată o astfel de solicitare.”
Digi24 mai consemnează că Trump a negat și informațiile potrivit cărora Casa Albă ar fi dispus restricții asupra serviciilor Starlink furnizate forțelor armate ucrainene, relatare atribuită CNBC.
Episodul scoate în evidență o vulnerabilitate operațională majoră: în condiții de război, parametri precum viteza sau disponibilitatea unui serviciu de comunicații prin satelit pot influența direct capacitatea de apărare, iar lanțul de decizie pare să se suprapună între o companie privată, Pentagon și decizia politică de la Casa Albă. În acest moment, pe baza informațiilor prezentate, rămâne neclar cine a inițiat efectiv măsura și cine a aprobat-o formal, în condițiile în care declarațiile publice și relatările din surse intră în contradicție.
Recomandate
Elon Musk ar fi sugerat o limitare a Starshield pentru Ucraina , o măsură care ar fi redus capacitatea Kievului de a intercepta drone și rachete rusești, potrivit Bild . Informația, prezentată ca acuzație și bazată pe relatări despre discuții la nivel înalt, ridică o problemă de impact operațional: cât de vulnerabile sunt capabilitățile militare ale Ucrainei la decizii politice și comerciale legate de infrastructura satelitară. Publicația germană scrie că „Telegraph”, citând patru surse familiarizate cu discuțiile, susține că Musk ar fi mers direct la Donald Trump cu ideea de a limita viteza sistemului Starshield folosit în scopuri militare. O sursă ar fi afirmat chiar că Trump „a fost de acord”, iar ulterior Pentagonul ar fi implementat limitarea. Contextul menționat este o dispută între Trump și președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski privind atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor rusești, în condițiile în care oficiali americani ar fi avertizat că Washingtonul ar putea opri schimbul de informații și alte forme de sprijin dacă aceste atacuri continuă. Ce efect ar fi avut limitarea, potrivit relatării Consecințele pentru Ucraina ar fi fost semnificative, conform aceleiași relatări: viteza dronelor asociate sistemului ar fi fost limitată la aproximativ 160 km/h, ceea ce ar fi făcut „practic imposibilă” interceptarea dronelor cu reacție și a rachetelor rusești, descrise ca având viteze de circa două ori mai mari. Zelenski este citat spunând că restricția a fost o „surpriză foarte periculoasă și neplăcută”. Dispută privind responsabilitatea: Musk vs. surse citate Bild notează că Musk a respins responsabilitatea și a declarat că „toate restricțiile privind viteza sau utilizarea” ar fi decise de armata SUA și, în ultimă instanță, de președinte. O sursă de rang înalt contrazice această versiune, susținând că Musk s-ar fi temut de reacții negative din partea clienților europeni după o noapte descrisă drept devastatoare la Kiev și că ar fi încercat să plaseze public responsabilitatea pe guvernul SUA. Aceeași sursă este citată cu afirmația că „adevărul este că ambele părți au fost implicate”, versiune care ar fi fost confirmată pentru „Telegraph” de un oficial european de rang înalt și de două surse ucrainene. Reacția Casei Albe și poziția Pentagonului Casa Albă neagă acuzația. Un reprezentant al guvernului SUA a declarat vineri pentru AFP: „Președintele nu a făcut niciodată o astfel de solicitare.” În același timp, Pentagonul nu ar fi explicat public până acum motivele restricțiilor. Potrivit articolului, situația „ar fi început să se îmbunătățească”, însă detaliile din materialul disponibil sunt trunchiate, iar amploarea și calendarul exact al revenirii nu pot fi verificate din textul furnizat. [...]
Uniunea Europeană nu poate înlocui pe termen scurt conectivitatea Starlink de care depinde Ucraina , iar această limitare expune o vulnerabilitate operațională majoră pentru apărarea ucraineană și pentru capacitatea UE de a susține efortul de război fără infrastructură americană, potrivit Digi24 . Declarația îi aparține șefei diplomației UE, Kaja Kallas , făcută la un summit european de la Bruxelles, după ce Ucraina s-a plâns de restricții și de o încetinire a serviciului de sateliți gestionat de SpaceX, compania lui Elon Musk. Kallas a spus că Starlink este „cu adevărat indispensabil” pentru Ucraina și că Europa „nu poate înlocui această capacitate pe termen scurt”. De ce contează: dependența de infrastructura americană rămâne critică Miza este una strict operațională: serviciile prin satelit sunt descrise ca fiind cruciale pentru armata ucraineană, iar orice întrerupere sau degradare a conectivității afectează comunicațiile cu liniile frontului și operațiunile de apărare. Kallas a legat subiectul de discuțiile mai largi despre „pregătirea în materie de apărare”, în ideea recuperării decalajului de capabilități al UE. Ce s-a întâmplat în ultimele zile Potrivit informațiilor prezentate, Kievul a reclamat că nu a fost avertizat de aliați cu privire la atacuri iminente ale Rusiei, pe fondul încetinirii serviciului de sateliți Starlink. În același context, articolul explică diferența dintre cele două componente ale constelației SpaceX folosite în Ucraina: Starshield – destinat utilizării militare și folosit pentru comunicații cu frontul și operațiuni de apărare; Starlink – limitat la uz civil. Elon Musk a afirmat că orice încetinire a rețelei militare Starshield din Ucraina s-ar datora guvernului american, nu companiei sale. Operațiunile Starshield au fost reluate a doua zi, potrivit unei surse din Ministerul ucrainean al Apărării. Reacția liderilor europeni: „va dura timp” La același summit, premierul olandez Rob Jetten a vorbit despre contactul regulat dintre europeni și americani privind importanța conectivității în Ucraina și a spus că serviciul a fost restabilit. El a adăugat că a discutat cu președintele francez despre cum ar putea europenii să ofere mai multe servicii similare. Și premierul leton Andris Kulbergs a recunoscut că Europa nu are încă aceleași capacități ca SUA: „Va dura timp până vom dispune de aceleaşi capacităţi” ca americanii. Ce alternative are UE, potrivit articolului Uniunea Europeană are, prin compania franceză Eutelsat, o rețea de sateliți, însă „în număr mult mai mic decât Starlink”, ceea ce explică de ce, pe termen scurt, UE nu poate substitui serviciul folosit de Ucraina. [...]
Ucraina ar fi rămas fără rachete interceptoare Patriot, iar asta riscă să lase neacoperită apărarea antiaeriană împotriva rachetelor balistice rusești , într-un moment în care Washingtonul își înăsprește presiunile asupra Kievului, potrivit Digi24 . Informația este atribuită unor surse citate de CNN, pe fondul intensificării tensiunilor dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski. Potrivit acelorași surse, în ultimul atac rusesc „aproape toate” rachetele balistice nu ar fi fost interceptate din cauza lipsei muniției pentru sistemele Patriot. În atacul din noaptea de marți spre miercuri, rachete balistice rusești au lovit trei centrale electrice din Kiev și au vizat infrastructura energetică din Harkov; în acea zi, la Kiev au fost raportate patru persoane ucise și 25 rănite. De ce contează: apărarea antiaeriană devine o problemă de continuitate operațională Patriot este prezentat ca una dintre puținele capabilități defensive care pot doborî rachete balistice, iar epuizarea interceptoarelor ar reduce semnificativ capacitatea Ucrainei de a proteja infrastructura critică, în special rețeaua energetică. Forțele Aeriene Ucrainene au spus anterior că au interceptat patru rachete balistice în timpul acelui atac, ceea ce, potrivit materialului, sugerează că ar fi putut folosi ultimele rachete Patriot disponibile. Zelenski a avertizat de mai multe luni că Ucraina rămâne fără interceptoare Patriot fabricate în SUA. În același timp, articolul notează că aceste rachete sunt „costisitoare” și „deficitare la nivel global”, în contextul în care alte țări și-ar fi epuizat stocurile sau și-ar fi întărit propriile sisteme de apărare pe fondul războiului din Iran. Presiuni politice și riscul de blocaj pe lanțul de aprovizionare Pe fundalul acestei crize de muniție, Washingtonul ar fi cerut Kievului să înceteze atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești. Zelenski a spus că se simte trădat de acordul încheiat de Trump cu Vladimir Putin privind importul de motorină din Rusia și a anunțat că Ucraina va continua să atace rafinăriile rusești. În plus, Zelenski a declarat pentru Financial Times că ar putea accepta oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice rusești doar dacă Ucraina ar primi „cel puțin” mai multe rachete interceptoare Patriot. Într-o declarație publică de miercuri, el a cerut „pachete suplimentare” de interceptoare. Materialul mai menționează avertismente transmise în weekend de Departamentul de Stat și Pentagon către oficiali din Ucraina și Europa: SUA ar putea suspenda achizițiile europene de arme americane și schimbul de informații pentru Ucraina dacă Kievul nu oprește atacurile asupra instalațiilor energetice rusești. O eventuală suspendare a achizițiilor europene prin mecanismul „ Lista cerințelor prioritare ale Ucrainei” (PURL) ar pune în pericol livrări viitoare de interceptoare Patriot, potrivit articolului. Probleme paralele: restricții Starshield și întreruperi în schimbul de informații Epuizarea interceptoarelor Patriot nu ar fi singura vulnerabilitate din această săptămână. Autoritățile ucrainene au raportat și o reducere a capacității Starshield (versiunea militară a Starlink), care ar fi perturbat operațiuni militare, logistică și interceptarea atacurilor cu drone. Elon Musk, CEO SpaceX, a afirmat pe platforma X că sistemele Starshield sunt deținute și controlate de guvernul SUA și că eventualele limitări țin de competența armatei și a președintelui SUA. O sursă din Ministerul Apărării ucrainean a spus pentru CNN că operațiunile Starshield au fost reluate și continuă, însă Zelenski a indicat că unele restricții ar fi încă în vigoare, iar diplomatul ucrainean Denis Sienik a declarat că viteza rețelei s-a îmbunătățit, dar nu a fost restabilită complet. În lipsa unor confirmări independente în material privind stocurile exacte, informația despre epuizarea interceptoarelor Patriot rămâne la nivel de „surse”, însă implicația operațională este directă: o apărare antiaeriană mai slabă exact în perioada în care Rusia lovește infrastructura energetică. [...]
Vladimir Putin ridică miza pentru negocieri, declarând „nenegociabilă” o zonă tampon în Ucraina , într-un mesaj care sugerează intenția Moscovei de a fixa unilateral noi condiții teritoriale și de securitate cu impact direct asupra riscului de prelungire a conflictului și, implicit, asupra stabilității regionale, potrivit Libertatea . Putin a apărut „din nou în haine militare” și a revendicat cucerirea a 6.500 km² de teritoriu ucrainean de la începutul anului, afirmând totodată că Ucraina ar mai controla „puțin peste 10%” din Donețk și 16,5% din Zaporojjia, iar Luhansk ar fi „complet sub controlul” Rusiei. Declarațiile sunt atribuite de Libertatea publicației The Moscow Times . În același material, Libertatea notează că, potrivit datelor invocate din analiza Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) , avansul real al armatei ruse în acest an ar fi de 144,51 km², nu de 6.500 km², iar Rusia ar fi pierdut în 2026 mai mult teritoriu ucrainean decât a cucerit. ISW este citat și cu evaluarea că astfel de afirmații fac parte din „războiul informațional” al Kremlinului, prin care sunt exagerate acțiunile militare pentru a impune o narațiune favorabilă Moscovei. „Zonă de securitate” în interiorul Ucrainei, scoasă din discuția de pace Pe lângă cifrele legate de teritorii, Putin a declarat vineri că armata rusă va stabili o „zonă de securitate” de-a lungul frontierei cu Ucraina, însă „în interiorul țării vecine”, și a spus că își dorește ca aceasta să fie sub controlul Rusiei și să nu fie discutată la nicio eventuală negociere de pace. „Această sarcină este îndeplinită cu succes”, a pretins Putin, fără a oferi informații concrete. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a vorbit despre o „zonă de securitate planificată pe 660 de kilometri” și a susținut că 70% din acest teritoriu s-ar afla sub ocupație rusă, fără a prezenta detalii verificabile, mai arată articolul. Ce indică hărțile și evaluarea ISW Conform hărților „actualizate” menționate de Libertatea, Rusia ar ocupa doar „porțiuni minuscule” din teritoriul ucrainean în regiunile de graniță Sumî și Harkov. ISW consideră că declarațiile lui Putin despre „amploarea avansului rusesc” nu corespund situației reale de pe front, iar scopul ar fi consolidarea unei percepții publice care să sprijine obiectivele Moscovei în plan politic și diplomatic. Contextul pierderilor și al presiunii asupra sprijinului pentru Ucraina Materialul include și estimări privind pierderile ruse: o medie de 1.500 de soldați, pierderi de peste 50.000 de soldați în septembrie (dintre care 28.000 „căzuți pe front”) și un bilanț total de 1,4 milioane, dintre care 450.000 de morți. Libertatea susține, citând ISW, că Rusia își poate completa pierderile prin metode represive de recrutare și continuă să mizeze pe bombardamente pentru a face viața „imposibilă” în orașe ucrainene. În același context, articolul afirmă că Putin ar conta pe propagandă și pe „afacerile” propuse președintelui american Donald Trump pentru a submina sprijinul militar și diplomatic pentru Ucraina și pentru a asigura noi surse de finanțare a războiului. [...]
Donald Trump și-a schimbat purtătoarea de cuvânt după doar patru zile , un nou episod de instabilitate operațională în echipa de comunicare a Casei Albe, pe fondul unor controverse legate de credibilitatea profesională a numitei. Potrivit Bild , Katie Zacharia (41) a fost concediată, informație atribuită de publicație „New York Times” și postului CNN, care citează surse guvernamentale. Zacharia, juristă, ajunsese sub presiune din cauza unor informații false din CV. Concret, ea s-ar fi prezentat drept avocat, deși nu ar fi promovat examenul de barou din SUA , notează publicația. Trump a declarat anterior, în fața jurnaliștilor, că i-a sugerat să își „reconsidere” rămânerea în funcție, invocând posibilitatea ca rolul să nu fie potrivit pentru ea. În același context, președintele american a acuzat presa că ar fi fost „foarte dură” cu Zacharia și că ar fi tratat-o „brutal”, adăugând că i-a spus că nu este obligată să facă acest job. Ce a declanșat ruptura Pe lângă controversa privind statutul ei profesional, Bild relatează un moment care a atras atenția presei: după prima conferință de presă, un reporter a întrebat-o în ce stat a promovat examenul de barou, iar ea ar fi răspuns: „Când m-am mutat în China.” Publicația mai scrie că Zacharia a fost criticată și pentru prestația de la primul briefing de la Casa Albă: ar fi părut nepregătită, ar fi citit prea mult de pe un manuscris și ar fi lăsat doar trei întrebări, încheind sesiunea după 15 minute. Context: rotație rapidă în comunicarea Casei Albe Înaintea lui Zacharia, funcția a fost ocupată de Karoline Leavitt (29), care și-a anunțat demisia la mijlocul lunii august și a părăsit postul la finalul lunii august. Motivul oficial invocat a fost dorința de a petrece mai mult timp cu familia, iar Trump și-a exprimat atunci regretul față de plecarea ei, potrivit aceleiași surse. Bild amintește și un precedent din 2017: Anthony Scaramucci a fost director de comunicare la Casa Albă doar zece zile, înainte să fie înlăturat, după un scandal mediatic. [...]
Ucraina testează o dronă-ambulanță care ar putea scurta evacuarea răniților de la ore la minute , un potențial salt operațional pentru logistica medicală de pe front, potrivit Digi24 . Sistemul a fost prezentat de compania ucraineană SkyFall: o dronă capabilă să transporte un soldat rănit într-o cabină închisă. Aeronava, denumită StarGate , a fost filmată în timp ce decola, zbura și ateriza cu o persoană la bord, iar informația este relatată de Euronews, conform materialului. Ce schimbă, operațional, o „ambulanță zburătoare” Ideea proiectului ar fi venit de la un comandant care căuta o soluție de evacuare mai sigură pentru oameni, în condițiile în care transportul clasic poate fi blocat de riscuri și infrastructură afectată. Drona este gândită să ajungă în zone unde vehiculele terestre nu pot intra și să reducă expunerea pe trasee periculoase. Producătorul susține că StarGate ar putea reduce timpul de evacuare „de la ore sau zile la doar minute”, ceea ce ar permite acces mai rapid la îngrijiri medicale. Specificații și capabilități invocate de producător Potrivit informațiilor prezentate în material, drona: poate ridica 150 kg; poate atinge viteze de până la 105 km/h; este proiectată să survoleze câmpuri minate, râuri și drumuri avariate, pentru a scurta rutele de evacuare. Un purtător de cuvânt al SkyFall a legat utilitatea sistemului de conceptul de „ora de aur” din medicina de front (intervalul critic în care șansele de supraviețuire cresc dacă evacuarea se face rapid). „În prezent, evacuarea (unui rănit) durează de la câteva ore la trei zile. Cu (drona) StarGate putem evacua o persoană în câteva minute, practic.” Comunicații și reziliență la bruiaj, plus testarea pe front Aparatul folosește Starlink și sistemul L-Link al SkyFall, împreună cu tehnologie asistată de inteligența artificială, concepută să funcționeze în pofida interferențelor de navigație prin satelit, mai notează materialul. În același context, a fost prezentată și utilizarea unei plase pentru a intercepta o dronă inamică. O brigadă de luptă ucraineană a primit prototipul pentru testare în condiții de linia frontului. SkyFall nu a publicat rezultate, iar performanța în evacuări reale „rămâne să fie confirmată independent”, potrivit informațiilor citate. [...]
