Știri
Știri din categoria Diverse
Ucraina salută inițiativa Kazahstanului de a „îngheța” războiul, dar acuză Kremlinul că blochează calea diplomatică, potrivit Digi24. Mesajul vine după ce președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev i-a propus lui Vladimir Putin reluarea unui format de negocieri numit „Istanbul 2.0”, într-o întâlnire față în față la Omsk.
Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a transmis pe X că Kievul „apreciază” gestul liderului de la Astana și a descris intervenția acestuia drept „un mesaj realist, oportun și înțelept”. În aceeași postare, Sîbiha a susținut că Ucraina a propus încetarea războiului de-a lungul liniilor actuale ale frontului și revenirea la diplomație, însă Kremlinul ar continua să respingă această opțiune.
Tokayev i-a spus lui Putin, la Forumul de cooperare interregională Rusia–Kazahstan de la Omsk, că ar fi momentul „să înghețăm acest conflict” și să se revină la „formula de la Istanbul 2.0”, invocând „rezultate semnificative” obținute anterior și ideea unor garanții din partea „marilor puteri, inclusiv ale Rusiei”.
Liderul kazah a mai afirmat că, pentru mulți, inclusiv pentru Kazahstan, natura războiului „nu este pe deplin clară”, adăugând că „este păcat, mor tineri” și că ar fi primit „numeroase semnale” din Europa și SUA privind conflictul.
Ulterior, Kremlinul a respins propunerea de înghețare a conflictului. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că Tokayev are „o poziție consecventă”, însă acest lucru „nu înseamnă că suntem de acord”, subliniind totodată că Kazahstanul este „cel mai apropiat partener” și „cel mai apropiat aliat” al Rusiei.
Peskov a adăugat că Rusia va continua să explice „cauzele profunde” ale războiului „cu o energie dublă”, pentru ca „partenerii” să cunoască poziția Moscovei.
Întâlnirea de la Omsk a urmat vizitei lui Putin în Kazahstan din luna mai, când cei doi lideri au discutat despre extinderea comerțului, investițiilor și cooperării regionale, inclusiv în industrie și transporturi.
Putin a declarat că schimburile comerciale au ajuns anul trecut la „aproape 28 de miliarde de dolari” (aprox. 126 miliarde lei) și că, în primele cinci luni ale acestui an, au crescut cu „peste 4%”, potrivit statisticilor ruse. Tokayev a confirmat, la rândul său, că în 2025 comerțul bilateral a fost de „aproximativ 28 de miliarde de dolari” (aprox. 126 miliarde lei) și a spus că tendința din acest an rămâne pozitivă.
Președintele kazah a mai menționat progrese într-un proiect comun pentru construirea primei centrale nucleare din Kazahstan, prezentat ca una dintre inițiativele emblematice ale cooperării economice bilaterale.
Recomandate
Intrarea unui urs în curtea unui liceu din Sibiu a declanșat o intervenție de urgență cu RO-ALERT și echipe multiple , un episod care arată presiunea operațională pusă pe autorități când un animal sălbatic ajunge în zone urbane și, mai ales, lângă o unitate de învățământ, potrivit Digi24 . Alarma a fost dată luni dimineață, la ora 5:00, după ce un cetățean a sunat la 112 și a anunțat că a văzut un urs pe o stradă din municipiul Sibiu. În scurt timp, autoritățile au emis un mesaj RO-ALERT și au direcționat la fața locului mai multe echipaje ale forțelor de ordine. Potrivit presei locale citate în material, animalul a alergat prin grădina unui localnic și a ajuns în curtea unei unități de învățământ, unde ar fi încercat să scape săpând pe sub un gard. Pentru a ajunge în zona în care se afla ursul, echipa de intervenție a fost nevoită să demonteze o parte din ușa de acces în școală. La intervenție au fost solicitați un medic veterinar și un pădurar. După mai multe încercări, ursul a fost tranchilizat, iar echipa a decis relocarea animalului în zona Vește. [...]
Parlamentul intră în sesiune extraordinară pentru a debloca jaloane PNRR, cu efect direct asupra cadrului de reglementare și a unor proiecte cu impact în administrație și fiscalitate, potrivit Digi24 . Senatul și Camera Deputaților se reunesc în perioada 27–31 iulie, într-un format hibrid, pentru a adopta mai multe acte normative considerate necesare îndeplinirii angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Sesiunea este organizată cu un calendar accelerat: la Camera Deputaților, prima ședință de plen este programată luni de la ora 10:00, iar în următoarele două zile activitatea se mută în principal în comisii. Miercuri ar urma votul în plen pentru proiectele care ajung între timp de la Senat. La Senat, lucrările încep tot luni, cu comisii, urmate de plen de la ora 14:00, iar ulterior senatorii vor analiza și proiectele adoptate de Camera Deputaților, acolo unde sunt cameră decizională. Pachetul de legi: urbanism, administrație, fiscalitate și un acord de împrumut cu UE Pe lista proiectelor menționate ca prioritare se află: Codul Urbanismului , care urmează să fie dezbătut la Camera Deputaților în calitate de for decizional; proiectul a fost adoptat tacit de Senat. Modificări privind cariera funcționarilor publici și gestionarea personalului contractual, prin schimbări la Codul administrativ (în dezbaterea Senatului). Un mecanism de recompensare a performanței pentru personalul din administrația fiscală și vamală (ANAF și Autoritatea Vamală), proiect aflat la Senat, cu vot final la Camera Deputaților. Acordul de împrumut SAFE dintre Uniunea Europeană și România, care intră la Camera Deputaților ca primă Cameră sesizată și merge apoi la Senat, for decizional. Recompense la ANAF și Vamă, legate de încasări suplimentare la buget Unul dintre proiectele cu impact operațional în zona de colectare este legea care introduce un mecanism de recompensare a performanței pentru angajații ANAF și ai Autorității Vamale. Conform proiectului descris, aceștia ar putea primi recompense în funcție de încasările suplimentare aduse la bugetul de stat , iar decizia finală revine Camerei Deputaților. TVA la locuințe: schimbări propuse după blocajul ANCPI Pe agenda Senatului mai sunt două propuneri legislative care modifică Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Inițiativele urmăresc să rezolve probleme apărute după blocajul sistemului ANCPI , care a afectat aplicarea cotei reduse de TVA pentru locuințe , potrivit informațiilor din articol. Alte proiecte pe ordinea de zi Camera Deputaților mai are în dezbatere, ca primă Cameră sesizată: proiectul privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire ; proiectul pentru consolidarea legislației în domeniul integrității ; proiectul de modificare a OUG nr. 39/2026 privind acordarea primei de carieră didactică; un proiect de modificare a articolului 652 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în sănătate. După votul deputaților, primele trei inițiative din această listă (decarbonizare, integritate, SAFE) ar urma să ajungă la Senat, care este for decizional. În funcție de ritmul din comisii și de traseul între Camere, adoptările pot fi finalizate în această săptămână, însă sursa nu indică un rezultat garantat pentru fiecare proiect. [...]
Volodimir Zelenski a schimbat conducerea Apărării și a armatei pentru a opri un blocaj intern care, potrivit Digi24 , ajunsese să-l oblige pe președinte să medieze personal între fostul ministru al apărării, Mîhailo Fedorov , și fostul șef al forțelor armate, Oleksandr Sîrski. Decizia a stârnit proteste în Ucraina, inclusiv cereri publice de repunere în funcție a lui Fedorov. Într-un interviu pentru Sky News , Zelenski a spus că ruptura de comunicare dintre cei doi devenise atât de gravă încât el ajunsese „intermediar”, lucru pe care nu și-l mai permite în condițiile războiului. Mesajul central: conducerea politică nu mai acceptă ca disputele interne să consume timp și să afecteze strategia militară. „Nu am timp pentru discuţii. Nu am timp să ascult o parte, apoi să ascult cealaltă parte (...) Şi nu am nevoie să aflu cine are dreptate şi cine nu.” De ce contează: decizia vizează continuitatea operațională în război Din relatarea Digi24 reiese că Zelenski a tratat demiterea simultană ca pe o măsură „în interesul națiunii”, în contextul în care Ucraina se pregătește pentru un sezon de luptă dificil iarna și se confruntă cu provocări de mobilizare. Fedorov era perceput de o parte a opiniei publice drept un promotor al tehnologiilor noi și al producției de drone cu rază lungă și medie, folosite pentru lovirea liniilor de aprovizionare și a rafinăriilor de petrol din Rusia și Crimeea. Tocmai această reputație a alimentat protestele: mii de oameni, „în special tineri”, au cerut revenirea lui în funcție și schimbarea strategiei. Presiunea externă: bani, arme și apărare antiaeriană În același interviu, Zelenski a spus că își concentrează eforturile pe menținerea sprijinului extern – inclusiv pe convingerea Statelor Unite și a președintelui Donald Trump, dar și a altor guverne aliate, să continue finanțarea și livrările de armament și să păstreze sancțiunile împotriva Rusiei. Apărarea aeriană rămâne o prioritate, în condițiile în care Rusia își intensifică folosirea rachetelor balistice împotriva marilor orașe. Zelenski a indicat că Ucraina nu are suficiente rachete pentru apărare și a legat problema și de reorientarea atenției SUA către Orientul Mijlociu, ceea ce ar fi generat un deficit de capacități antiaeriene pentru Kiev. Ce urmează: discuții în Marea Britanie și planuri pentru drone Zelenski era așteptat luni în Marea Britanie și a vorbit despre intenția de a încheia un „acord privind dronele”, inclusiv ambiția de a construi o fabrică mare de drone în Regatul Unit și de a împărtăși tehnologii cu partenerii britanici. În paralel, el a avertizat că Rusia s-ar pregăti să mobilizeze „sute de mii” de soldați, ceea ce ar crește presiunea asupra Ucrainei pe front. [...]
Motorina a ajuns la 9,92–9,98 lei/litru și poate trece de 10 lei , iar scumpirea reaprinde discuția despre intervenția statului pe piața carburanților, inclusiv prin reducerea accizei și plafonarea adaosurilor comerciale, potrivit Digi24 . În material se arată că seria de majorări a fost operată în weekend de liderul pieței carburanților din România, iar o nouă creștere „în cursul zilei” ar putea împinge motorina peste pragul psihologic de 10 lei/litru. Digi24 notează că motorina a mai depășit acest nivel în primele zile ale atacurilor americane și israeliene asupra Iranului. Ce alimentează scumpirea: tensiuni geopolitice și aprovizionare Creșterile sunt puse pe seama reluării războiului din Iran și a problemelor de aprovizionare cu țiței din Kazahstan , după ce livrările au fost oprite, pe fondul atacurilor din Marea Neagră. Perturbarea livrărilor pune presiune asupra producției de motorină din România și contribuie la scumpirile la pompă, conform aceleiași surse. Și benzina a urmat trendul, fiind vândută „în majoritatea stațiilor” cu peste 9 lei/litru. Proiect la Senat : „stare de criză” și măsuri pe preț Pe fondul acestor evoluții, la Senat a fost depus un proiect de lege care ar urma să declare din nou starea de criză pe piața carburanților, măsură aplicată și în primăvara acestui an, potrivit Digi24. Inițiativa prevede, în esență, trei direcții de intervenție: reducerea accizei la motorină cu 0,30 lei/litru; plafonarea adaosurilor comerciale; menținerea cotei de TVA la 19%. Proiectul ar putea fi dezbătut și adoptat în sesiunea extraordinară a Parlamentului convocată în această săptămână. De ce contează pentru economie Specialiștii citați avertizează că, dacă motorina ajunge în intervalul 10–12 lei/litru, tot mai mulți români ar putea renunța la utilizarea zilnică a autoturismelor din cauza costurilor. În plan economic, o eventuală „stare de criză” ar însemna o intervenție directă asupra formării prețurilor, cu efecte atât asupra consumatorilor, cât și asupra companiilor din lanțul de distribuție. [...]
România poate cere consultări NATO prin Articolul 4 , după incidentele recente cu drone, iar discuțiile cu aliații se poartă deja „zilnic” pe canalele militare și diplomatice, într-un context în care Bucureștiul spune că are nevoie de sprijin aliat până la livrarea completă a achizițiilor militare, potrivit Digi24 . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat că, după ce trei drone care au pătruns în spațiul aerian național au fost doborâte, România are „opțiunea” de a activa Articolul 4 din Tratatul Nord-Atlantic, mecanism care permite oricărui aliat să ceară consultări atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate. Ce înseamnă, practic, Articolul 4 în acest context Șefa diplomației române a explicat că Articolul 4 poate fi invocat „în orice moment” când un aliat are nevoie de o coordonare diferită de cea care are loc constant. În paralel, a punctat că în NATO există și Articolul 3, care vizează întărirea apărării proprii, iar România își asumă această componentă, însă „până la momentul în care vor fi livrate toate achizițiile” făcute de armată este nevoie de sprijin aliat pe o perioadă tranzitorie. În același cadru, Țoiu a spus că NATO a avut „ieri” o poziție oficială privind incidentele din România și angajamentul de a crește capabilitățile de monitorizare, apărare și descurajare pe flancul estic, inclusiv în România și la Marea Neagră, subiect tratat separat în interiorul Alianței. Protest diplomatic față de Rusia și mesajul către aliați O altă linie de acțiune menționată este convocarea ambasadorului Rusiei la București, descrisă drept „o măsură de protest” pe care România a folosit-o și după incidentul dronei de la Galați și în alte situații în care drone de tip Shahed, atribuite Federației Ruse, au intrat „ilegal și neautorizat” în spațiul aerian românesc. „Convocarea ambasadorului Rusiei la București este o măsură de protest a României. Am făcut asta și după incidentul dronei de la Galați și în alte instanțe, în care drone de tip Shahed, care aparțin Federației Ruse, au intrat ilegal și neautorizat în spațiul nostru aerian.” Țoiu a legat această abordare de nevoia de „claritate” în raport cu partenerii internaționali, inclusiv în discuțiile din NATO, pentru creșterea capacității de descurajare și apărare pe teritoriul României, afirmând că Bucureștiul nu are „o atitudine neclară față de Rusia”. Sprijin aliat deja prezent: exemplul Italiei În privința întăririi prezenței aliate, ministra a dat exemplul Italiei, care la începutul lunii iunie a trimis patru aeronave Eurofighter Typhoon și o echipă de 180 de militari, aflați în continuare în misiunea de poliție aeriană în România. Ea a mai menționat existența unei planificări militare realizate împreună cu SACEUR (comandantul suprem aliat în Europa), în cadrul căreia necesitățile sunt discutate cu aliații. Articolul Digi24 indică și că au existat discuții recente la nivel diplomatic cu Italia și cu Marea Britanie, în contextul coordonării continue din NATO, însă detaliile despre eventuale suplimentări de forțe sau calendar nu sunt prezentate complet în fragmentul disponibil. [...]
Washingtonul pregătește un „armistițiu aerian” care ar reduce presiunea asupra economiei ruse , prin oprirea atacurilor reciproce din aer dintre Rusia și Ucraina, potrivit informațiilor prezentate de Digi24 . Inițiativa ar fi discutată în acest moment la Washington și la Kiev și ar urma să fie prezentată ulterior Moscovei, conform unor surse ale agenției Reuters citate de publicație. Miza practică a unui astfel de pas este una operațională și economică: unii oficiali occidentali citați în material consideră că Kremlinul ar putea fi mai dispus acum să accepte o pauză a atacurilor aeriene, pe fondul pagubelor tot mai mari suportate de economia rusă după loviturile intense ale Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol și a obiectivelor logistice. Reacția Kremlinului: refuz de comentariu și contestarea credibilității informației Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov , a refuzat să comenteze, afirmând că nu este clar „în ce măsură aceste știri sunt veridice și de la cine provin”. Calendar diplomatic: Zelenski merge în SUA În același context, Digi24 notează că marți, 28 iulie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, urmează să meargă în SUA pentru o întâlnire cu președintele american Donald Trump. La începutul săptămânii, Zelenski a discutat telefonic cu emisarii lui Trump, Steve Whitcoff și Jared Kushner, despre posibilitatea reluării negocierilor cu Rusia, blocate din februarie, potrivit aceleiași surse. Contextul negocierilor: „idei noi” și poziții publice divergente Pe 23 iulie, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , a spus după întâlnirea cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov că pentru un acord de încheiere a războiului vor fi necesare „idei noi”, deoarece opțiunile discutate în Alaska „au eșuat”, fiind „inacceptabile” pentru Kiev. În replică, Lavrov l-a acuzat pe Trump de „comportament necinstit”, iar la Kremlin s-a cerut evitarea unui „optimism excesiv”, pe motiv că „nu se poate vorbi în acest moment despre vreo nouă dinamică”. Separat, pe 22 iulie, surse apropiate de Kremlin citate de Bloomberg au susținut că Putin nu intenționează să ia legătura cu Ucraina până la ocuparea completă a Donbasului și că nu ar avea intenția de a restitui zonele ocupate din regiunile Sumy și Harkiv, pe care ar vrea să le transforme într-o zonă tampon. La Washington s-a negat existența unor înțelegeri informale invocate în acest context, potrivit materialului. [...]
