Știri
Știri din categoria Diverse
Nașterea celui de-al doilea copil al purtătoarei de cuvânt a Casei Albe deschide o perioadă de interimat la briefingurile zilnice, în condițiile în care Karoline Leavitt intră în concediu de maternitate, potrivit Digi24.
Leavitt a anunțat pe Instagram că a născut o fetiță pe 1 mai, Viviana, alintată „Vivi”, într-o postare citată de BBC. Ea a spus că bebelușul este „perfect” și „sănătos” și că fratele mai mare „se adaptează cu bucurie” la noua situație.
Leavitt ocupă funcția de purtător de cuvânt de când președintele Donald Trump s-a întors la Casa Albă anul trecut. În perioada concediului ei de maternitate, „se așteaptă” ca alți membri ai administrației Trump să susțină briefingurile obișnuite.
Acesta este al doilea copil al lui Karoline Leavitt cu soțul ei, Nicholas Riccio. Fiul lor, Nicholas („Niko”), urmează să împlinească doi ani în iulie.
Digi24 mai notează că Leavitt a intrat în concediu de maternitate în aprilie, însă a revenit pentru scurt timp pentru a informa presa după incidentul armat din 24 aprilie, de la Cina Corespondenților de la Casa Albă. La începutul acestei săptămâni, secretarul de stat Marco Rubio a ținut o conferință de presă la Casa Albă, pe care a numit-o uneori „haos” și a glumit că nu știe numele reporterilor.
Recomandate
UE avertizează că blocajul din Ormuz poate împinge în sus prețurile la energie , după ce șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a spus că demersurile de detensionare „nu au dat rezultate până în prezent” și a cerut respectarea libertății de navigație, potrivit Digi24 . Kallas a făcut declarațiile în Wicklow, Irlanda, înaintea unei reuniuni informale a miniștrilor apărării din UE. Ea a insistat că navelor nu ar trebui să li se perceapă taxe pentru utilizarea rutelor care erau anterior deschise. „Pentru noi este important ca aceste rute, care au fost deschise și înainte, să nu fie supuse niciunui tip de taxă de trecere sau altă taxă.” În același context, miniștrii urmează să discute și despre protejarea infrastructurii submarine esențiale, pe fondul tensiunilor din zonă. Tensiuni militare și trafic comercial încă redus Declarațiile vin după ce, duminică, forțele americane au lovit poziții iraniene în apropierea insulei Larak, într-un episod prezentat de Washington ca o acțiune de prevenire a minării strâmtorii. Președintele SUA Donald Trump a susținut că ruta maritimă internațională a fost curățată de mine și a afirmat că săptămâna trecută au trecut prin strâmtoare 24 de nave. Totuși, cifra rămâne mult sub nivelul de dinaintea războiului: aproximativ 130 de nave traversau zilnic Strâmtoarea Ormuz , iar traficul comercial continuă să se desfășoare la un nivel redus. Coridor temporar cu „taxe de securitate”, în contradicție cu poziția UE Între timp, Iranul și Omanul au discutat despre un coridor temporar pentru transportul maritim comercial, care ar putea include taxe de securitate — o variantă care contravine direct cererii formulate de Kallas privind libera trecere. Pentru Europa, riscul este unul imediat: prin Strâmtoarea Ormuz trec, în mod normal, aproximativ o cincime din petrolul mondial și peste 20% din comerțul cu GNL (gaz natural lichefiat), ceea ce face ca o întrerupere prelungită să poată alimenta creșteri ale prețurilor la energie și ale inflației. [...]
Tensiunile Berlin–Moscova intră într-o zonă cu efecte directe asupra relațiilor economice și culturale , după ce Germania a anunțat măsuri punitive în urma incidentului cu o dronă descoperită la aeroportul din Leipzig , iar Kremlinul a acuzat Berlinul că „urmează calea unei escaladări”, potrivit Digi24 . Reacția a venit prin purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a spus că Germania nu a prezentat dovezi pentru acuzațiile la adresa Rusiei și că astfel de afirmații „ar trebui să fie susținute într-un fel sau altul”, potrivit agenției ruse Interfax, citată în articol. Peskov a reiterat că Rusia a negat constant orice implicare în cazul dronei de la Leipzig. În același timp, Moscova a indicat Kievul drept beneficiar al „instigării sentimentelor anti-ruse” în legătură cu ceea ce Rusia numește un „atac hibrid”. Ce măsuri a anunțat Germania Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, și ministrul de Externe, Johann Wadephul, au atribuit Rusiei responsabilitatea pentru incident și au anunțat marți seara măsuri punitive, potrivit informațiilor din material: închiderea consulatului rus din Bonn ; rezilierea contractului institutului cultural „Casa Rusiei” din Berlin. Răspunsul anunțat de Moscova Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat pentru dpa că Moscova va impune sancțiuni, „ca și în cazurile anterioare”. Într-o postare pe Telegram, Zaharova a pus sub semnul întrebării alegerea datei, făcând trimitere la aniversarea declanșării celui de-al Doilea Război Mondial de către Germania. Materialul mai notează că unii membri ai conducerii de la Moscova l-au numit în repetate rânduri pe cancelarul Friedrich Merz „Fritz”, un termen peiorativ folosit pentru a-i desemna pe germani. De ce contează Dincolo de disputa politică, măsurile anunțate de Berlin — închiderea unui consulat și rezilierea unui contract pentru un institut cultural — indică o deteriorare instituțională a relației bilaterale, cu potențial de extindere spre alte restricții. În acest stadiu, articolul nu oferă detalii despre calendarul sau conținutul exact al sancțiunilor pe care Rusia spune că le va adopta. [...]
Vladimir Putin a negat un nou val de mobilizare și a anunțat pregătirea unor lovituri masive asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, într-un mesaj care ridică miza operațională a războiului și riscul de întreruperi extinse de electricitate și încălzire în sezonul rece, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă după summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS) din Kârgâzstan, unde Putin a fost întrebat despre zvonuri privind o posibilă mobilizare după viitoarele alegeri pentru Duma de Stat. El a respins scenariul, numindu-l „o absurditate totală” și „un atac informațional împotriva Rusiei”, relatează Kyiv Independent . „Este o prostie absolută. Este un atac informațional împotriva Rusiei.” Ținta: infrastructura energetică a Ucrainei În aceeași conferință, Putin a spus că a dat instrucțiuni armatei ruse să pregătească „lovituri masive” asupra instalațiilor energetice ale Ucrainei, prezentate drept represalii pentru atacuri ucrainene asupra rafinăriilor de petrol rusești și a altor infrastructuri. Potrivit lui Putin, pe 1 septembrie ar fi fost informat că un număr mare de drone ucrainene au încercat să treacă de apărarea aeriană din jurul Moscovei și Sankt Petersburgului și să lovească trei rafinării de petrol. „Ținând cont de toate acestea... forțele armate ale Rusiei au primit instrucțiuni să pregătească și să lanseze lovituri masive asupra instalațiilor energetice ale Ucrainei. Ei ne lovesc pe noi, vor primi un răspuns.” Context: mobilizarea, subiect recurent în 2026–2027 Declarațiile vin după avertismente ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , care, potrivit materialului citat, a susținut că Moscova ar intenționa să recruteze aproximativ 300.000 de persoane în 2026 și alte 300.000 în 2027. În acest context, negarea publică a unei noi mobilizări este însoțită de o escaladare verbală pe componenta de lovituri asupra energiei. Rusia a vizat în mod repetat rețeaua electrică și alte infrastructuri energetice civile ale Ucrainei de la invazia pe scară largă din 2022, iar atacurile s-au intensificat în lunile reci, pe fondul încercărilor de a perturba alimentarea cu electricitate și încălzirea, mai notează publicația. Separat, Ministerul Apărării din Rusia a amenințat recent cu noi atacuri la scară largă asupra sectorului energetic ucrainean, tot ca represalii pentru lovituri asupra infrastructurii energetice și de combustibil a Rusiei. [...]
Vladimir Putin își leagă „pacea” de o escaladare militară , susținând că Rusia vrea să încheie războiul, nu să îl „înghețe”, în timp ce vorbește despre noi lovituri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, potrivit Digi24 . Președintele rus a respins ideea unei înghețări a conflictului, discutând propunerea formulată în iulie de președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev . Putin a spus că Moscova urmărește „să pună capăt războiului” și „să instaureze o pace durabilă” atât în Ucraina, cât și în Europa, declarații atribuite agenției TASS și preluate de News.ro. În același timp, liderul de la Kremlin a afirmat că Rusia este pregătită pentru negocieri „cu oricine dorește acest lucru”, dar a prezentat conducerea ucraineană drept „teroriști” și a susținut că „nu este posibil să se negocieze” cu astfel de actori, în contextul atacurilor ucrainene pe teritoriul Rusiei. Putin a recunoscut că aceste atacuri au produs „pagube reale” și a indicat dronele drept o problemă majoră. Mesajul operațional: presiune pe front și ținte energetice Putin a declarat că Rusia avansează pe câmpul de luptă și a spus că avansurile rusești „se accelerează”. Totodată, a afirmat că forțele Moscovei se pregătesc să lanseze atacuri masive împotriva infrastructurii energetice din Ucraina. El a mai susținut că trupele ruse au capturat 270 km pătrați din regiunea Donețk în august și că două grupuri mari de trupe ucrainene ar fi fost înconjurate. Reuters, citată în material, precizează că nu a putut verifica independent aceste afirmații, potrivit News.ro. Negocieri blocate și semnale de presiune economică După „patru ani și jumătate de război”, Rusia controlează aproximativ o cincime din Ucraina, mai notează articolul. Negocierile de pace mediate de Washington au fost întrerupte în februarie, după ce Statele Unite și Israelul au intrat în război cu Iranul. Materialul mai menționează că sondajele indică o oboseală în creștere în Rusia față de război și că există voci influente care avertizează asupra presiunii asupra economiei ruse, însă Putin a adoptat un ton „încrezător și agresiv” în prezentarea situației de pe front. În paralel, Putin a catalogat drept „o absurditate totală” zvonurile privind o nouă mobilizare militară. De asemenea, a numit „secret militar” posibilitatea ca unități de producție de armament pentru armata ucraineană din Regatul Unit să devină ținte pentru armata rusă. [...]
AUR condiționează votul pentru Executiv de intrarea la guvernare , o poziționare care prelungește incertitudinea politică și complică formarea unei majorități stabile, cu efecte directe asupra capacității statului de a lua decizii pe termen mediu. Declarațiile au fost făcute de George Simion într-o conferință de presă la Parlament, potrivit Digi24 . Liderul AUR a spus că partidul „nu va fi instalat niciun Guvern cu voturile AUR, fără ca AUR să participe la această guvernare” și a reluat solicitarea pentru alegeri anticipate . În același mesaj, Simion a susținut că este nevoie de „o majoritate parlamentară stabilă și un guvern pe următorii patru ani”, argumentând că un guvern instalat „acum” ar „adânci criza” și nu ar îmbunătăți viața românilor. Presiune pe negocierile pentru majoritate și pe calendarul politic Prin condiționarea explicită a votului, AUR își fixează o linie de negociere care reduce spațiul pentru formule de guvernare ce ar depinde de sprijin parlamentar punctual. În același timp, solicitarea de anticipate indică faptul că partidul nu mizează pe o soluție rapidă în actuala configurație. Atac la nominalizările pentru premier și acuzații la adresa președintelui Simion l-a criticat pe președintele Nicușor Dan pentru ultimele două nominalizări pentru funcția de prim-ministru, menționând numele Eugen Tomac și Adrian Veștea. El a afirmat că „nu este nicio diferență” între guvernul demis și „surogate de Guvern” și a acuzat că președintele „încalcă Constituția României” prin faptul că ar exclude AUR din consultări. Critici și pentru Ilie Bolojan după moțiunea de cenzură Liderul AUR l-a atacat și pe Ilie Bolojan, spunând că acesta nu a renunțat încă la funcția de prim-ministru, deși a fost demis în urma moțiunii de cenzură. În final, Simion a reluat ideea revenirii la vot, afirmând că „trebuie să ne întoarcem cât mai repede la urne”, pe care a prezentat-o drept „soluția” în actualul context politic. [...]
Germania își leagă sprijinul pentru Ucraina de securitatea Europei , avertizând că o victorie a Rusiei ar încuraja autocrații și ar amplifica presiunea asupra statelor europene, potrivit Digi24 . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a spus la Braunschweig că, dacă Rusia și Vladimir Putin „câștigă acest război”, rezultatul ar deveni un „model” pentru lideri autoritari din întreaga lume, care ar putea concluziona că dreptul internațional și suveranitatea altor state pot fi ignorate fără consecințe. „Dacă Rusia, dacă Vladimir Putin câștigă acest război, atunci acesta va constitui un model pentru toți autocrații din lume, care vor spune: ce-mi pasă mie de lege, de drepturile suverane ale altor națiuni?” „Război hibrid” și presiune asupra Europei În evaluarea lui Pistorius, președintele rus este singurul care ar putea opri conflictul „dacă ar dori”, însă, în loc de asta, „duce un război hibrid împotriva țărilor europene, mai ales împotriva Germaniei”. Ministrul a motivat că Germania ar fi vizată pentru că sprijină Ucraina. Pistorius a încadrat sprijinul pentru Kiev nu doar ca apărare a libertății și suveranității Ucrainei, ci și ca măsură de prevenire a unui risc mai larg pentru Europa. „Vladimir Putin nu se va opri dacă va cuceri Ucraina. El repetă acest lucru mereu.” În articol este explicat că „războiul hibrid” înseamnă o combinație de instrumente militare, economice și informaționale, inclusiv atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, cu scopul de a influența opinia publică, inclusiv înaintea alegerilor. Context: sancțiuni după incidentul de la Leipzig Declarațiile ministrului german au venit la o zi după ce Germania a impus sancțiuni împotriva Rusiei, în urma unui atac eșuat cu o dronă încărcată cu explozibili la aeroportul din Leipzig . Rusia neagă orice implicare în incident, mai notează publicația. Pentru context, Digi24 a relatat separat despre acest caz în materialele: Germania a impus sancțiuni împotriva Rusiei , Rusia neagă orice implicare și Doi suspecţi cu paşapoarte rusești au fost identificaţi în cazul dronei de pe aeroportul Leipzig . Miza, în lectura Berlinului, este că evoluția războiului din Ucraina nu rămâne un dosar regional, ci poate seta un precedent de securitate pentru Europa, inclusiv prin intensificarea formelor de presiune non-militară asupra statelor care susțin Kievul. [...]
