Știri
Știri din categoria Diverse
Nașterea celui de-al doilea copil al purtătoarei de cuvânt a Casei Albe deschide o perioadă de interimat la briefingurile zilnice, în condițiile în care Karoline Leavitt intră în concediu de maternitate, potrivit Digi24.
Leavitt a anunțat pe Instagram că a născut o fetiță pe 1 mai, Viviana, alintată „Vivi”, într-o postare citată de BBC. Ea a spus că bebelușul este „perfect” și „sănătos” și că fratele mai mare „se adaptează cu bucurie” la noua situație.
Leavitt ocupă funcția de purtător de cuvânt de când președintele Donald Trump s-a întors la Casa Albă anul trecut. În perioada concediului ei de maternitate, „se așteaptă” ca alți membri ai administrației Trump să susțină briefingurile obișnuite.
Acesta este al doilea copil al lui Karoline Leavitt cu soțul ei, Nicholas Riccio. Fiul lor, Nicholas („Niko”), urmează să împlinească doi ani în iulie.
Digi24 mai notează că Leavitt a intrat în concediu de maternitate în aprilie, însă a revenit pentru scurt timp pentru a informa presa după incidentul armat din 24 aprilie, de la Cina Corespondenților de la Casa Albă. La începutul acestei săptămâni, secretarul de stat Marco Rubio a ținut o conferință de presă la Casa Albă, pe care a numit-o uneori „haos” și a glumit că nu știe numele reporterilor.
Recomandate
Casa Albă fixează un termen 2028 pentru un computer cuantic „utilizabil” în cercetare, fără bani noi , ceea ce mută presiunea pe criteriile tehnice și pe colaborarea cu sectorul privat, potrivit Digi24 . Președintele american Donald Trump a emis mai multe decrete legate de informatica cuantică, inclusiv unul care vizează lansarea, pe termen mediu, a unui computer cuantic ce ar urma să poată fi folosit de Guvernul SUA în cercetarea științifică. Consilierul Casei Albe pentru științe și tehnologii, Michael Kratsios, a spus într-o conferință de presă că obiectivul este „fezabil până în 2028”. Miza operațională este reducerea erorilor: computerele cuantice există deja, însă nivelul de eroare este încă prea mare pentru utilizare la scară largă în cercetare, notează publicația. În paralel, cei mai avansați actori americani din domeniu – IBM, Microsoft și Google – urmăresc accelerarea tranziției administrațiilor către criptografie postcuantică. Ce urmează: criterii stabilite de Departamentul Energiei și un sistem „mai mic” decât promisiunile comerciale Departamentul Energiei ar urma să definească cerințele pentru acest computer cuantic, iar un reprezentant al Casei Albe a precizat că modelul vizat ar avea capacități mai reduse decât computerele cuantice comerciale promise de sectorul privat. Oficialul a descris proiectul ca o etapă către sisteme mai mari și mai performante, potrivit AFP, preluată de News.ro. Computerul ar urma să fie realizat în colaborare cu sectorul privat și pus în funcțiune într-un complex al Departamentului Energiei sau într-un laborator guvernamental. Întrebat despre potențiali parteneri, guvernul american a refuzat să ofere nume. Un element important pentru implementare: decretul, conform informațiilor din articol, nu include resurse financiare suplimentare. Al doilea decret: migrarea către criptografie postcuantică, cu termene până în 2031 Separat, Trump a semnat un decret privind criptografia postcuantică (PQC), descrisă ca o tehnologie care urmărește algoritmi de criptare rezistenți la tentative de descifrare realizate cu un computer cuantic. Obiectivul anunțat este accelerarea migrării către PQC până în 2031. Guvernul SUA a însărcinat Institutul Național de Standarde și Tehnologie (NIST) să își migreze propriile sisteme către PQC până în 2027, „pentru a deschide calea” altor agenții publice vizate, potrivit oficialului citat. [...]
Serghei Lavrov sugerează că discuțiile Putin–Trump ar fi fost folosite pentru a câștiga timp la reînarmarea Ucrainei , o acuzație care, dacă este menținută în linia oficială a Moscovei, ridică miza pentru regimul de sancțiuni și pentru orice viitoare negocieri în format SUA–Rusia, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe a vorbit despre „suspiciuni” legate de întâlnirea dintre Vladimir Putin și Donald Trump de la Anchorage (Alaska) , unde, conform afirmațiilor Kremlinului, ar fi fost convenite anumite înțelegeri privind Ucraina. În versiunea invocată de Lavrov, întâlnirea ar fi putut fi o „înșelătorie” menită să câștige timp pentru livrarea de arme suplimentare către Kiev. „Nici nu vreau să bănuiesc că întâlnirea din Alaska, la fel ca și acțiunile europene, a fost concepută pentru a câștiga timp în vederea reînarmării regimului de la Kiev, nici măcar nu vreau să mă gândesc la asta. Dar, în realitate, lucrurile au ieșit așa cum au ieșit”, a declarat Lavrov, citat de Interfax . Mesajul Moscovei: SUA nu mai sunt „mediator obiectiv”, sancțiunile se intensifică Lavrov a mai spus că la Moscova SUA nu mai sunt considerate un „mediator obiectiv” și a reclamat o intensificare a presiunii sancțiunilor asupra Rusiei. El a susținut că, pe lângă prelungirea sancțiunilor impuse de administrația Biden, ar fi fost adoptat și „un pachet considerabil” de sancțiuni ale administrației Trump împotriva Rusiei. În același context, Lavrov a invocat o declarație a președintelui SUA făcută imediat după întâlnirea de la Anchorage, potrivit căreia Ucraina ar avea nevoie de o pace pe termen lung, nu de „un armistițiu de vreo doi ani”, iar Alaska ar fi pus bazele unui demers în această direcție. Contextul întâlnirii din Alaska și evoluția negocierilor Întâlnirea Putin–Trump a avut loc în august 2025 și a fost, potrivit Digi24, prima vizită a președintelui rus în SUA din ultimii 10 ani, precum și primele negocieri la nivel înalt între Moscova și Washington din 2021. Deși după întâlnire au urmat numeroase runde de negocieri ruso-ucrainene, Putin ar fi refuzat să facă concesii și și-ar fi menținut cererile maximaliste față de Kiev, inclusiv privind predarea completă a regiunilor Donețk și Luhansk. În paralel, publicația notează că diplomați occidentali au declarat pentru Bloomberg , în iunie, că Trump și-ar fi revizuit evaluarea războiului din Ucraina. Potrivit acestora, în anturajul președintelui american și în rândul liderilor G7 s-ar fi conturat ideea că Rusia nu va putea obține victoria pe câmpul de luptă, iar SUA și aliații europeni ar fi de acord că poziția Kievului se consolidează. [...]
România a securizat 4,7 miliarde de euro din PNRR pentru proiecte mari de transport , după negocierile recente cu Comisia Europeană , inclusiv pentru Autostrada Moldovei A7 și pentru tronsonul lipsă de pe A1 Margina–Holdea, potrivit Libertatea . Miza economică imediată este reducerea riscului de a pierde finanțare europeană în cazul întârzierilor, prin introducerea unei decontări „proporționale” a lucrărilor. Anunțul a fost făcut marți, 23 iunie, de Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, care a spus că România va atrage integral și cele 2,1 miliarde de euro sub formă de granturi (fonduri nerambursabile). Ce se schimbă în gestionarea riscului de finanțare Elementul cu impact direct asupra bugetului este clauza obținută în negocieri: decontarea proporțională a lucrărilor realizate până la 31 august pentru A7 Bacău–Pașcani și A1 Margina–Holdea. Concret, dacă unele segmente nu sunt gata integral la termen, România ar urma să primească bani în funcție de progresul efectiv din teren, fără penalizări financiare „masive”, așa cum se întâmpla în scenariile în care termenele erau ratate. În interpretarea prezentată de Cosma, această modificare înseamnă că întârzierea unor loturi nu mai duce automat la pierderi mari de fonduri europene. Cum sunt repoziționate proiectele în PNRR În urma negocierilor, două loturi ale magistralei feroviare Cluj–Oradea au fost mutate pe componenta de grant, pe motiv că sunt într-un stadiu avansat și ar avea „șanse maxime” să îndeplinească jaloanele europene în această vară. Totodată, finanțarea pentru Autostrada Bacău–Pașcani ar urma să fie asigurată integral din componenta de împrumut (loan) a PNRR, adică din partea de finanțare care trebuie rambursată. Calendar: presiune pe termenul de 31 august, finalizare în 2027 Cosma a descris următoarele două luni ca o perioadă fără pauză, cu obiectivul de a maximiza progresul până la 31 august, termenul folosit ca reper pentru decontare. În același timp, pentru cele două sectoare de autostradă menționate (A7 și A1 Margina–Holdea), finalizarea este indicată pentru 2027, nu 2026, cum fusese promis inițial. Pentru stat, implicația este că „salvarea” finanțării depinde de livrarea de lucrări eligibile la termenul-limită de decontare, chiar dacă proiectele se închid efectiv mai târziu. [...]
Guvernul Rusiei taie finanțarea pentru drumuri și împinge proiecte de autostrăzi în așteptare , într-o mișcare care riscă să afecteze conectivitatea regională și să mute o parte din povara întreținerii infrastructurii către populație, potrivit Libertatea . Reducerea bugetelor vizează atât întreținerea drumurilor federale, cât și lucrările de construcție și reabilitare, pe fondul creșterii costurilor războiului din Ucraina, notează publicația. Tăieri bugetare: minus 100 de miliarde de ruble în șase ani Serviciul de Informații Externe al Ucrainei (SZRU) susține că, printr-un ordin semnat de premierul rus Mihail Mișustin , bugetul pentru întreținerea drumurilor federale va fi redus cu 11 miliarde de ruble în 2026 (aprox. 130 de milioane de euro, adică aprox. 650 de milioane de lei) și cu încă 20 de miliarde de ruble în 2027 (aprox. 236 de milioane de euro, adică aprox. 1,18 miliarde de lei). În total, în următorii șase ani, finanțarea pentru lucrările de construcție și reabilitare a drumurilor ar urma să scadă cu 100 de miliarde de ruble (aprox. 1,17 miliarde de euro, adică aprox. 5,85 miliarde de lei), conform aceleiași surse. Peste 2.000 km de proiecte, sub semnul amânării Aceste reduceri „amenință realizarea” unui plan de construcție și modernizare a peste 2.000 km de drumuri, ceea ce poate pune presiune pe legăturile dintre regiuni, potrivit informațiilor citate de SZRU. Tot SZRU indică faptul că, din 28.000 km de lucrări raportate în 2025, doar 220 km ar fi fost drumuri complet noi. Propunere legislativă: cetățenii, lăsați să repare singuri drumurile În paralel, Duma de Stat analizează o propunere care ar permite cetățenilor să repare drumurile pe cont propriu fără sancțiuni. În prezent, astfel de intervenții neautorizate pot fi amendate cu: 5.000–10.000 de ruble pentru persoane fizice (aprox. 60–120 de euro, adică aprox. 300–600 de lei); până la 300.000 de ruble pentru entități juridice (aprox. 3.500 de euro, adică aprox. 17.500 de lei). SZRU interpretează aceste măsuri ca un transfer treptat de responsabilități de la autorități către cetățeni, pe fondul presiunilor bugetare. În același context, serviciul ucrainean avertizează că un alt domeniu care ar putea fi afectat este cel al locuințelor și utilităților, unde ar exista un necesar de finanțare pentru modernizare de 4,5 trilioane de ruble (aprox. 53 de miliarde de euro, adică aprox. 265 de miliarde de lei). [...]
Conducerea PNL pregătește excluderi în lanț după votul pentru cabinetul Veștea , o mișcare care poate redesena rapid raportul de forțe din partid și, implicit, capacitatea sa de a negocia și susține o formulă guvernamentală stabilă, potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este disciplinarea internă după ce mai mulți liberali ar fi susținut și chiar votat cabinetul Veștea, în pofida regulilor stabilite la congresul PNL de duminică. În paralel, cei vizați transmit că nu intenționează să plece din partid și că vor contesta deciziile. Cine este vizat de procedurile de excludere Pe lista numelor menționate se află, între alții: Adrian Veștea Cătălin Predoiu Alina Gorghiu Lucian Bode Hubert Thuma Toma Petcu Monica Anisie Rareș Bogdan În material se arată că ar fi vizați și „mai mulți parlamentari și lideri din teritoriu”, fără a fi nominalizați. Ce urmează în partid: calendar și pași procedurali Potrivit corespondentului Știrile Pro TV, PNL ar urma să discute miercuri seară, în Biroul Permanent Național , calendarul pentru zilele următoare. Secvența avută în vedere ar fi: eliberarea din funcțiile politice a celor vizați; audierea acestora; decizia finală, „cel mai probabil”, de excludere. Momentul exact al unei decizii finale rămâne neclar: nu este sigur dacă se va întâmpla până la finalul săptămânii sau în săptămâna următoare. Calea de contestare și riscul de escaladare Adrian Veștea și Alina Gorghiu au declarat că nu vor demisiona din PNL și că vor contesta în instanță o eventuală decizie de excludere. În interiorul partidului, cei vizați ar avea ca primă opțiune Curtea de Arbitraj a PNL, iar ulterior instanța de judecată. „Cert este că toți cei vizați vor avea o posibilitate de atac, și anume la Curtea de Arbitraj a partidului, iar la final, în instanță. Rămâne de văzut ce se va întâmpla.” [...]
Atacurile cu drone împing Rusia să trateze apărarea aeriană ca problemă de „volum”, nu de excepție , după ce Vladimir Putin a reclamat „fluxul uriaș” de drone ucrainene care ar urmări „destabilizarea” societății ruse, în pofida avansului trupelor ruse pe front, potrivit Digi24 . Putin a făcut declarațiile marți, la Kremlin, într-o discuție cu absolvenți ai universităților din sectorul forțelor de securitate. El a susținut că armata rusă „îi presează” pe ucraineni „pe toate sectoarele de contact”, dar că Ucraina lovește cu drone și „infrastructura civilă” pentru a crea „un fel de nesiguranță” și pentru a „destabiliza” situația internă din Rusia. „Deci, aceste drone, atacurile asupra infrastructurii civile — la ce servesc? Păi, să destabilizeze societatea.” Ce semnalizează Kremlinul: presiune operațională prin atacuri repetate Mesajul central transmis de Putin este că atacurile cu drone ar „eclipsa” succesele militare ale Rusiei pe front prin efectul lor psihologic și prin presiunea constantă asupra apărării aeriene. În același timp, el a afirmat că forțele ruse „au practic cucerit” orașul Konstantinovka din regiunea Donețk, dar că „mai sunt încă oameni” care „stau în subsoluri” și „ripostează”. Putin a reiterat și că nu vede premise pentru negocieri directe de pace cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, invocând un atac asupra orașului Starobelsk (în regiunea Luhansk ocupată), unde, potrivit afirmațiilor Kremlinului, ar fi murit studenți civili ai unui colegiu. Escaladarea atacurilor și ținte industriale În paralel, Ucraina își intensifică loviturile cu rachete și drone pe teritoriul Rusiei, notează Digi24. Publicația menționează un atac în care mai multe rachete ucrainene au lovit fabrica „VZPP-S” din Voronej, descrisă ca producător de componente electronice pentru proiectile cu reacție. În urma atacului, „cel puțin cinci persoane” au murit, iar „alte zeci” au fost rănite. Totodată, articolul arată că Putin nu a menționat un atac recent asupra Moscovei, în urma căruia a fost lovită rafinăria din Kapotna, iar în regiunea Moscovei ar fi căzut o „ploaie de petrol”. Indicatorul de „volum”: 992 de drone într-o singură zi, potrivit Ministerului Apărării rus Un element relevant pentru dimensiunea operațională a fenomenului este cifra invocată de Ministerul Apărării al Federației Ruse: pe 18 iunie, sistemele ruse de apărare aeriană ar fi distrus într-o singură zi un număr record de 992 de drone de tip avion lansate asupra Rusiei. Conform aceluiași raport, ar mai fi fost interceptate 10 bombe aeriene ghidate , trei rachete HIMARS (sistem de rachete cu lansare multiplă) și patru rachete „Flamingo” . În ansamblu, declarațiile lui Putin și datele prezentate de partea rusă conturează o realitate în care atacurile cu drone nu mai sunt episoade izolate, ci o presiune constantă ce obligă la consum continuu de resurse de apărare aeriană și la protejarea infrastructurii, inclusiv a obiectivelor industriale. [...]
