Știri
Știri din categoria Diverse
Furtuna din București și Ilfov a generat 143 de intervenții ale ISU, un volum care arată presiunea operațională pusă pe serviciile de urgență și pe infrastructura urbană, potrivit Wall-Street, care citează bilanțul ISU București-Ilfov.
Din totalul intervențiilor raportate până la momentul transmiterii situației, 136 au fost în București și 7 în Ilfov. Pompierii au acționat pentru îndepărtarea copacilor prăbușiți, evacuarea apei din subsoluri și de pe străzi, precum și pentru înlăturarea unor elemente de construcție desprinse de pe clădiri.
În Capitală, ISU București-Ilfov indică intervenții pentru degajarea a 101 copaci prăbușiți. În paralel, echipajele au evacuat apa din 7 subsoluri și de pe 15 străzi inundate și au intervenit pentru îndepărtarea elementelor de construcție desprinse de la 8 imobile.
În județul Ilfov, pompierii au intervenit pentru degajarea a 6 copaci prăbușiți, dintre care unul a căzut peste linia de înaltă tensiune CFR Voluntari. A mai fost raportată evacuarea apei dintr-un subsol inundat.
Pe durata avertizărilor meteorologice, ISU București-Ilfov a transmis 4 mesaje RO-ALERT pentru avertizarea populației: două pentru municipiul București și două pentru județul Ilfov. Instituția precizează că echipajele sale, împreună cu celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, rămân mobilizate pentru gestionarea solicitărilor.
Autoritățile recomandă populației să urmărească anunțurile oficiale, să evite deplasările inutile în zonele vizate de avertizări, să nu se adăpostească lângă arbori, stâlpi sau panouri publicitare în timpul vântului puternic și să nu atingă cablurile electrice căzute; în caz de urgență, să fie apelat 112.
Recomandate
Schimbul de replici dintre Donald Trump și Barack Obama reaprinde polarizarea politică în plină campanie , cu un episod care mută atenția de la teme de fond la simboluri și imagine, potrivit Digi24 . Trump l-a atacat pe Obama la un miting electoral în Mississippi, după ce fostul președinte democrat ironizase decorul de la Casa Albă , comparându-l cu un restaurant „Cheesecake Factory”. În relatarea preluată de Digi24, episodul este prezentat ca o reacție vizibil iritată a lui Trump la o remarcă făcută de Obama în weekend. Ce a spus Trump și de ce a reacționat La mitingul din Mississippi, Trump a reluat afirmația lui Obama și a insistat pe ideea că „Cheesecake Factory” este „o companie de mare succes”, adăugând că Obama „nu-i plac companiile de succes”. Digi24 notează că informația este atribuită MSN, preluată de News.ro. Tot luni, înainte de miting, Trump a avut o reacție similară, susținând că a avut grijă de Casa Albă și că a renovat-o „cu cei mai buni meșteri din lume”, afirmând că imobilul „era într-o stare îngrozitoare”. În același context, el l-a atacat pe Obama cu formula „președinte de doi bani”, după comparația cu „Cheesecake Factory”. Ironiile lui Obama despre modificările de la Casa Albă Obama a făcut comentariile sâmbătă, la un miting în Ohio, unde a ridiculizat modificările despre care a spus că au fost aduse Casei Albe, menționând: detalii aurii („aurul e peste tot”); o sală de bal; asfaltarea Grădinii Trandafirilor; o pistă de aterizare pentru elicoptere pe Peluza de Sud. În aceeași intervenție, Obama a glumit că Trump „a făcut Casa Albă să arate de parcă Saddam Hussein ar fi deschis un restaurant Cheesecake Factory”. Contextul relatării Digi24 menționează că jurnaliștii de la The Guardian remarcă faptul că sentimentele lui Obama față de Trump sunt binecunoscute, dar rareori au fost descrise în detalii atât de explicite. În materialul citat, reacțiile și replicile sunt prezentate ca parte a unei confruntări publice între cei doi foști președinți, amplificată în campania electorală. [...]
Un atac cu rachete balistice asupra Kievului a avariat infrastructură critică, inclusiv un pod cu metrou , ceea ce poate afecta direct mobilitatea urbană și funcționarea serviciilor publice, potrivit Digi24 . Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a anunțat că loviturile din cursul nopții au vizat un campus universitar, un pod important, o clădire administrativă și facilități medicale. Bilanțul comunicat de edil: cel puțin un mort și 10 răniți. Printre răniți se află un paramedic, un tehnician medical și un student de 20 de ani, iar nouă cadre medicale au fost spitalizate. Podul Pivdenîi și metroul, lovite: efect imediat în transport Kliciko a precizat că atacul a lovit podul Pivdenîi, iar infrastructura metroului de pe pod a fost, de asemenea, avariată. Ulterior, Rusia a confirmat atacul asupra „podului de Sud” din Kiev, iar primarul a indicat că traficul a fost restricționat. Context: presiune pe apărarea antiaeriană și escaladare a atacurilor În același material se arată că Kievul a fost atacat repetat cu rachete balistice în ultimele luni, pe fondul lipsei de apărare antiaeriană a Ucrainei, potrivit Kyiv Independent . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că au fost lovite și un campus universitar, Parcul Kyoto și clădiri rezidențiale. „Rachetele au lovit zone foarte frecventate, iar în apropiere nu se află absolut nicio instalaţie militară.” Digi24 notează că Rusia și-a intensificat atacurile cu drone și rachete în ultimele săptămâni, menținând capitala ucraineană într-o stare de alertă aproape permanentă. Ce susține Moscova că a vizat în Ucraina Ministerul Apărării de la Moscova a transmis că a atacat cu rachete și drone companii ale complexului militar-industrial ucrainean și infrastructuri de transport și logistice la Kiev, Harkov și Odesa. Potrivit comunicatului citat, în Kiev ar fi fost vizate trei fabrici unde sunt produse și stocate drone cu rază lungă și medie, inclusiv o uzină a companiei Fire Point (FP-1 și FP-2). În regiunea Harkov, partea rusă susține că a fost lovit un terminal vamal folosit pentru depozitarea și distribuția de bunuri militare și cu dublă utilizare, iar în regiunea Odesa ar fi fost atacată pe mare o navă cargo care transporta încărcătură pentru armata ucraineană către portul Cernomorsk. Ce urmează Loviturile au avut loc cu câteva ore înainte de intrarea în vigoare a unui armistițiu local așteptat în orașul Oleşki, ocupat de forțele ruse, amintește Agerpres. Moscova a declarat că ia în considerare mai multe armistiții locale din motive umanitare, dar a promis că nu va încetini ritmul general al războiului, în timp ce ambele părți se pregătesc să reia luna viitoare discuțiile aflate în impas, sub mediere americană. [...]
O încetare a focului locală deschide o fereastră pentru ajutor umanitar și evacuări în orașul ucrainean Oleșkî , ocupat de Rusia, unde mii de civili au rămas izolați între pozițiile celor două armate, potrivit Digi24 . Acordul, despre care BBC relatează că a fost obținut prin intervenția primei-doamne a SUA, Melania Trump, a intrat în vigoare și a fost confirmat atât de Moscova, cât și de Kiev. Miza imediată este organizarea unei operațiuni umanitare într-o zonă în care locuitorii rămași se confruntă cu lipsă acută de alimente și produse de strictă necesitate. Ce prevede oprirea focului și când a început Ministerul rus al Apărării a anunțat pe Telegram că a încetat să mai tragă în direcția orașului ucrainean Herson, aflat pe malul opus al Niprului față de Oleșkî, începând cu ora 04:00, ora Moscovei (03:00, ora României), pentru a pregăti operațiunea umanitară. Oleșkî este situat pe malul sudic al Niprului, fluviu care marchează linia frontului în regiunea Herson, ceea ce face ca orice pauză de foc să aibă un efect direct asupra accesului echipelor civile și asupra posibilității de evacuare. Câți oameni ar putea fi ajutați și de ce contează Potrivit estimărilor Ucrainei citate în material, aproximativ 6.000 de persoane mai trăiesc în oraș și împrejurimi, inclusiv 200 de copii. Înainte de război, Oleșkî avea 24.000 de locuitori. În acest context, încetarea focului are un impact operațional imediat: poate permite livrarea de ajutoare și evaluarea nevoilor la domiciliu, într-o localitate ocupată încă din primele zile ale invaziei pe scară largă declanșate în februarie 2022. Confirmări și pașii următori anunțați Comisarul pentru drepturile omului din Parlamentul Ucrainei, Dmitro Lubineț , a confirmat într-o postare că încetarea focului a intrat în vigoare și că partea ucraineană își respectă angajamentele. Casa Albă anunțase săptămâna trecută că Melania Trump a obținut acordul, iar, potrivit comunicatului citat, „reprezentanți civili, fără atribuții militare, din ambele țări” ar urma să colaboreze pentru a-i vizita pe locuitorii din Oleșkî și a stabili de ce asistență au nevoie. Materialul nu oferă un calendar detaliat pentru distribuția ajutoarelor sau evacuări, dincolo de intrarea în vigoare a încetării focului. [...]
Germania se pregătește să cumpere rachete de croazieră ucrainene Bars , într-o mișcare care ar putea transforma Ucraina din beneficiar de sprijin militar în furnizor pentru armate NATO și ar accelera reînarmarea europeană cu muniții mai ieftine, potrivit Digi24 . Berlinul ar urma să încheie „în următoarele săptămâni” un acord pentru achiziția unui prim lot de rachete Bars, care va fi testat de Bundeswehr la începutul anului viitor, relatează Financial Times , citat de Digi24. Dacă testele sunt satisfăcătoare, Germania ar putea comanda ulterior „câteva sute” de rachete. De ce contează: o achiziție cu impact operațional și industrial Planul este prezentat ca parte a eforturilor Germaniei de a-și consolida capacitatea de descurajare a Europei în fața Rusiei. Bars este descrisă în Ucraina uneori drept „rachetă-dronă”, însă Germania o tratează ca pe o rachetă de croazieră cu preț redus. Conform informațiilor din articol, Bars are: rază de acțiune de până la 1.000 km; încărcătură utilă de până la 105 kg, în funcție de versiune. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Bars este una dintre armele folosite pentru atacarea bazelor militare și infrastructurii energetice din Rusia. Producție comună și livrări deja făcute către Ucraina Rachetele Bars sunt produse în Germania de o societate mixtă ucraineano-germană, ale cărei activități sunt păstrate secrete. Primul lot fabricat în Germania și finanțat de partea germană a fost livrat Ucrainei în octombrie, iar compania ar urma să producă acum rachete și pentru Germania. Potrivit presei internaționale citate, aceasta ar fi prima achiziție cunoscută a Bundeswehr de arme ofensive dezvoltate în Ucraina, pentru uz propriu. Context: extinderea arsenalului german de lovire la distanță În prezent, armata germană folosește rachete de croazieră Taurus, lansate din aer, cu o rază de acțiune de aproximativ 500 km. În paralel, Germania intenționează să cumpere și să testeze un lot mic de rachete de croazieră Anthem, produse de compania americană Covenant, menționate ca având un cost de circa o zecime din prețul unei rachete Tomahawk (estimat la 4–6 milioane de dolari, adică aprox. 18–27 milioane lei). O posibilă achiziție a rachetei ucrainene Flamingo a fost amânată. Planurile Berlinului includ și achiziția rachetelor Tomahawk (BGM-109) și a sistemului terestru de lansare Typhon, de la Raytheon, proiect care ar putea însă întârzia cu până la cinci ani. Guvernul german estimează, potrivit presei citate de FT, că dezvoltarea unui nou arsenal de arme cu rază lungă de acțiune pentru descurajarea Rusiei va necesita aproape 12 miliarde de euro (aprox. 60 miliarde lei). În același context regional, Danemarca a anunțat recent un acord de un miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) pentru achiziția de rachete de precizie cu rază lungă de acțiune. [...]
Cele cinci mari puteri militare europene din NATO vor să preia mai mult din „nota de plată” a apărării , dar transmit că această asumare nu poate funcționa fără sprijinul SUA, potrivit Digi24 . Mesajul, formulat la Paris de miniștrii apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Regatul Unit, are implicații directe pentru planificarea capacităților militare și pentru împărțirea sarcinilor în Alianță, într-un moment în care Washingtonul cere Europei să-și crească responsabilitatea pentru propria securitate. Declarația comună a celor cinci miniștri (Grupul celor Cinci/E5) susține că Europa trebuie „să-și asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru propria securitate”, dar și că această ambiție va fi urmărită „în strânsă coordonare cu SUA și toți aliații”. În același timp, miniștrii insistă că Statele Unite „sunt și vor rămâne un aliat indispensabil”. Ministrul polonez al apărării a fost reprezentat la reuniunea de la Paris de adjunctul său, Pawel Zalewski . Ce urmărește E5: rol european mai puternic în NATO, cu un calendar Potrivit informațiilor prezentate, miniștrii au convenit să lucreze „concret” pentru „o Europă mai puternică într-o Organizație a Atlanticului de Nord la rândul său mai puternică”, pe baza „unei metode precise” și a „unui calendar definit”, în „deplină transparență” cu SUA privind împărțirea sarcinilor. Următoarea reuniune E5 ar urma să aibă loc în luna martie a anului viitor, la Roma. Context: presiuni din partea SUA și discuții despre reducerea prezenței militare În fundalul declarației se află presiunile exercitate de Washington asupra Europei pentru a-și asuma o responsabilitate mai mare în domeniul apărării. În același registru, Pawel Zalewski a vorbit despre voința SUA de a-și reduce prezența militară în Europa și s-a declarat convins că se poate ajunge la un acord cu Washingtonul pentru ca procesul să fie coordonat, astfel încât să nu apară „nicio lacună în materie de descurajare” și ca Alianța „să funcționeze eficient”. La reuniune a participat și șefa diplomației europene, Kaja Kallas , care a făcut apel la „modernizarea forțelor și capacităților” pentru a construi „o Europă mai puternică” într-un NATO consolidat. [...]
Un proiect de lege depus în Parlament ar obliga statul să restituie din oficiu impozitul progresiv reținut din pensiile militare , măsură care ar putea reduce presiunea pe instanțe și costurile cu procesele, potrivit Digi24 . Inițiativa îi aparține deputatului USR Radu Miruță , fost ministru al Apărării Naționale. Conform informațiilor din articol, restituirea vizează pensionarii militari ale căror pensii au fost afectate de aplicarea impozitului progresiv, impozit declarat neconstituțional de Curtea Constituțională. De măsură ar urma să beneficieze peste 27.000 de persoane, iar proiectul prevede returnarea banilor fără ca beneficiarii să fie nevoiți să deschidă acțiuni în instanță. De ce contează: costuri de litigii și plăți suplimentare pentru stat În prezent, potrivit USR, aproape 3.000 de pensionari militari au dat statul în judecată, iar peste 2.100 au obținut deja decizii favorabile. În acest context, statul ar avea de plătit 8,4 milioane de lei, din care 800.000 de lei reprezintă doar cheltuieli de judecată, mai arată formațiunea. Radu Miruță susține că restituirea necesită modificarea legii și că, printr-o soluție legislativă, statul ar evita și penalități asociate proceselor. „În plus, statul român, pe lângă faptul că trebuie să repare ceea ce a greşit, nici nu ar mai plăti cheltuieli de judecată şi penalităţi”, a declarat Radu Miruță. Cum ar urma să se facă restituirea: tranșe până în 2028 Proiectul stabilește restituirea eșalonată, de la bugetul de stat, a sumelor reprezentând impozitul progresiv reținut în baza unor prevederi declarate neconstituționale. USR indică drept reper Decizia CCR nr. 724/2024, în urma căreia au fost eliminate din Codul fiscal prevederile neconstituționale introduse prin Legea 282/2023, însă fără restituirea automată a sumelor deja reținute peste cota standard de 10%. Potrivit datelor invocate de USR din evidențele Casei de pensii sectoriale a MApN , 27.087 de pensionari militari au fost afectați, iar restituirea ar urma să se facă pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 30 ianuarie 2025, astfel: 10% în decembrie 2026; 40% în martie 2027; 50% în martie 2028. În acest stadiu, articolul nu oferă detalii despre calendarul parlamentar al proiectului (termene de dezbatere sau vot) și nici despre impactul bugetar total al restituirilor. [...]
