Știri
Știri din categoria Diverse
Rețeaua de tuneluri și „orașele-rachetă” ale Iranului complică o lovitură decisivă a SUA, pentru că o parte din infrastructura militară și nucleară este îngropată la adâncimi pe care muniția convențională americană nu le poate atinge, potrivit Digi24, care citează o analiză The Times.
În timp ce atacurile americane din ultima săptămână au lovit poduri, apărări de coastă, turnuri de control și alte instalații militare iraniene, Teheranul își bazează capacitatea de a continua confruntarea pe două tipuri de ținte greu de neutralizat: o rețea de „orașe-rachetă” subterane și un complex nuclear în curs de dezvoltare, îngropat într-un munte, în apropierea instalației de la Natanz.
Situl subteran numit „Muntele Târnăcopului” (Pickaxe Mountain / Kuh-e Kolang) nu este încă operațional, dar este amplasat la sud-vest de Natanz, unul dintre cele trei situri nucleare lovite de SUA și Israel în cadrul Operațiunii „Midnight Hammer”, în iunie anul trecut. Serviciile de informații americane consideră, potrivit materialului, că ar fi construit pentru producția de centrifuge și pentru îmbogățirea uraniului la nivel utilizabil pentru armament.
Complexul are două perechi de intrări „extrem de fortificate”, la est și la vest, iar cavernele unde ar putea avea loc activități nucleare sunt estimate la o adâncime de peste 100 de metri. În acest context, o lovitură „pe ușa din față”, invocată de Donald Trump, ar indica mai degrabă o încercare de a bloca accesul și infrastructura de la suprafață decât de a penetra până la caverne.
Limitarea tehnică menționată este legată de bomba americană GBU-57 (MOP – „penetrator masiv de muniție”), de peste 13 tone, despre care se arată că poate pătrunde la o adâncime estimată de 60 de metri, sub pragul la care ar fi amplasate cavernele „Târnăcopului”.
Institutul pentru Știință și Securitate Internațională, citat în articol, anticipează că un atac ar putea viza:
Chiar și așa, materialul notează că armata SUA „nu poate garanta” scoaterea din funcțiune a muntelui pentru o perioadă foarte lungă, inclusiv pe fondul consumului de muniție MOP în operațiuni anterioare (se menționează că 14 dintr-un stoc de aproximativ 20 ar fi fost folosite în cadrul „Midnight Hammer”).
Aceeași dificultate apare, potrivit analizei, în cazul bazelor subterane de rachete ale Iranului: zeci de situri unde sunt depozitate rachete balistice cu rază scurtă și medie, plus lansatoare, în sisteme de tuneluri pe mai multe niveluri, unele îngropate în munți. Forța aerospațială a Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC) ar folosi aceste rețele pentru a proteja arsenalul și a menține capacitatea de lovire.
SUA și Israel au afirmat că au distrus „sute” de lansatoare și depozite între 28 februarie și încetarea focului declarată în aprilie, însă articolul indică faptul că Iranul ar fi avut înainte de război aproximativ 2.500 de rachete cu rază medie, plus „alte mii” de rachete cu rază scurtă și drone de atac, ceea ce ar însemna că ar putea păstra încă un stoc relevant.
Pe de o parte, Comandamentul Central al SUA susține că atacurile vor „degrada” capacitățile Iranului în materie de rachete și drone. Pe de altă parte, materialul arată că represaliile iraniene la scară largă împotriva unor țări din regiune (inclusiv Kuweit, Bahrain, Qatar și Iordania) indică faptul că planurile pe termen lung ale IRGC au produs efecte.
În acest cadru, miza operațională pentru SUA nu este doar lovirea unor obiective la suprafață, ci găsirea unei formule prin care să blocheze funcționarea rețelelor subterane (acces, energie, ventilație) suficient de mult încât Iranul să nu poată susține un conflict prelungit.
Recomandate
Iranul transmite că nu-și schimbă linia de negociere, iar riscul de escaladare în Strâmtoarea Ormuz rămâne un factor major de presiune asupra fluxurilor de energie , pe fondul impasului dintre Teheran și Washington, potrivit Digi24 . Șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi , a declarat duminică dimineață că o eventuală reluare a ostilităților cu Israelul și Statele Unite „nu ar schimba politica Iranului”, în condițiile în care negocierile dintre Teheran și Washington sunt în continuare blocate. Mesajul vine după ce SUA și Israelul au intensificat, în ultimele zile, amenințările cu atacuri împotriva Republicii Islamice. „Indiferent dacă va fi război sau nu, politica noastră va rămâne aceeași.” Miza economică: sancțiuni, fonduri înghețate și o rută critică pentru petrol Iranul cere revenirea la un protocol de acord care ar include, potrivit materialului, deblocarea fondurilor iraniene înghețate și ridicarea sancțiunilor americane , despre care Teheranul afirmă că „sufocă economia” țării. În paralel, tensiunile se mută și pe mare: continuă atacurile în Strâmtoarea Ormuz și în zonele din jur, într-un punct considerat strategic pentru transportul global de hidrocarburi. Digi24 notează că Iranul revendică controlul asupra acestei rute maritime, pe unde tranzita aproximativ o cincime din hidrocarburile mondiale înainte de războiul din Orientul Mijlociu. În același timp, Washingtonul impune un blocaj asupra porturilor iraniene. Ce se vede în teren: atacuri asupra navelor și semnalul către piețe În Strâmtoarea Ormuz, atacurile împotriva navelor „s-au înmulțit” în ultimele zile. Potrivit analiștilor citați în articol, Teheranul ar urmări să arate că își păstrează capacitatea de a perturba traficul maritim, chiar și după armistițiul din aprilie și memorandum-ul de înțelegere semnat în iunie între Iran și SUA, care au redus în mare măsură luptele declanșate la finalul lui februarie. În acest context, președintele american Donald Trump a sugerat vineri că SUA ar putea relua operațiunile militare împotriva Iranului, fără să ofere detalii despre calendar. Araghchi a comentat, la rândul său, că eventuale acțiuni repetate ar produce „rezultate” similare celor din trecut, amintind că Iranul fusese ținta unor atacuri israeliene și americane și în iunie 2025. Pentru mediul economic, combinația dintre impas diplomatic , amenințări militare și incidente în Ormuz menține un risc ridicat de volatilitate pe lanțul de aprovizionare cu energie, chiar dacă articolul nu oferă estimări privind impactul imediat asupra prețurilor. [...]
Germania își extinde contribuția operațională la sprijinul pentru Ucraina , trimițând aeronave de alimentare în zbor și personal la primul exercițiu militar al „Coaliției de Voință”, programat în noiembrie în Polonia, în spațiul aerian al României și în vestul Mării Negre, potrivit Stirile Pro TV . Berlinul va participa cu zece ofițeri, două aeronave A400M pentru alimentare în zbor (care vor opera din Germania) și sprijin logistic, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării pentru dpa, informație preluată de Agerpres. Totodată, militarii aliați ar urma să primească asistență pentru deplasările pe teritoriul german. Exercițiul, denumit în poloneză „Koalicja 2026”, este prezentat ca un „semn de unitate” cu partenerii, potrivit aceleiași declarații. Miza practică este testarea pregătirii operaționale a forței multinaționale formate de aliații Ucrainei, sub conducerea Franței și a Regatului Unit, în perspectiva susținerii unui viitor acord de pace cu Rusia. Ce înseamnă pentru România: activitate militară aliată în spațiul aerian și la Marea Neagră Faptul că exercițiul include spațiul aerian al României și vestul Mării Negre indică o componentă operațională care depășește nivelul de planificare și coordonare: implică zboruri, realimentare în aer și suport logistic pentru forțe aliate în proximitatea flancului estic. În material nu sunt oferite detalii despre calendarul exact al secvențelor desfășurate în România sau despre tipul complet de capabilități participante, dincolo de contribuția germană. Dimensiunea coaliției și necunoscutele privind amploarea exercițiului „Coaliția de Voință” a fost convenită în decembrie anul trecut la un summit pentru Ucraina la Berlin și ar include circa 35 de state. În iulie, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că forța militară aliată este operațională, iar primele exerciții sunt programate în 2026 în țări vecine cu Ucraina. Amploarea efectivelor din manevrele din noiembrie nu este confirmată oficial, potrivit informațiilor citate: ministrul britanic al apărării, Wes Sterling, a vorbit despre „mii” de soldați, iar The Times a scris recent despre un total de 1.500 de militari francezi, britanici și germani, cifră menționată ca neconfirmată oficial. [...]
Kremlinul încearcă să mute negocierile de pace într-un format care implică direct Europa , pe fondul discuțiilor despre reluarea tratativelor în noiembrie, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, care susține că „nu este suficient” ca Rusia să discute doar cu Kievul. Ușakov a declarat că Europa ar trebui inclusă în discuțiile privind un acord de pace în Ucraina, argumentând că poziția sa „ar putea fi crucială”, în condițiile în care statele europene susțin Ucraina. Declarațiile au fost relatate de Reuters, potrivit Agerpres, conform aceleiași surse. În același interviu, consilierul de la Kremlin a afirmat că SUA nu au reușit să exercite presiuni asupra Kievului pentru a accepta un acord de pace. El a făcut referire la o întâlnire din 2025, la Anchorage, între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, susținând că așteptările privind capacitatea Washingtonului de a „dicta” o soluție nu s-au confirmat. Ce format de negocieri indică Moscova și ce calendar apare în declarații Ușakov a mai spus că Rusia este pregătită să reia discuțiile de pace în format trilateral – Rusia, Ucraina și SUA – după Ziua Unității Naționale a Rusiei, sărbătorită pe 4 noiembrie. Declarația este prezentată ca o continuare a comentariilor recente ale Kremlinului privind disponibilitatea lui Putin de a relua discuțiile cu Ucraina, mediate de SUA, „chiar de luna viitoare”. Separat, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că negociatorii de pace din Ucraina, Rusia și SUA au convenit să se întâlnească „la nivel tehnic” în prima jumătate a lunii noiembrie, la Abu Dhabi , exprimându-și speranța că ulterior ar putea avea loc și o întâlnire la nivel de lideri. Context: rolul UE și discuțiile despre întâlniri la vârf După ce, inițial, UE a lăsat în seama lui Trump încercarea de a media o încetare a războiului, liderii Marii Britanii, Germaniei și Franței au declarat că susțin o propunere privind discuții între Zelenski și Putin, iar Europa „ar urma să joace un rol” în acest proces, mai notează sursa. Ușakov a menționat și o posibilă întâlnire între Putin, președintele chinez Xi Jinping și Donald Trump, precizând că pregătirile au început și că întrevederea ar urma să aibă loc în marja summitului APEC din China (18–19 noiembrie). În schimb, o întâlnire separată Putin–Trump, la Shenzhen, „nu a fost stabilită”, potrivit declarațiilor sale. [...]
Ilie Bolojan spune că nominalizarea sa ca premier a depins de acceptarea unui pachet de măsuri pentru reducerea deficitului , după ce, inițial, atât liderii politici, cât și președintele Nicușor Dan au respins propunerile, potrivit Digi24 . Liderul PNL a relatat, într-un interviu pentru Profit.ro, că a renunțat într-o primă etapă la ideea de a prelua funcția, după ce măsurile prezentate nu au fost acceptate. În acest context, el susține că, după ce au fost verificate și alte variante pentru Palatul Victoria , s-a ajuns la concluzia că nici ceilalți potențiali candidați nu aveau soluții „foarte diferite”. În final, programul său de guvernare ar fi fost acceptat „de toată lumea”, iar el a fost propus premier, pe baza propunerilor inițiale, conform relatării sale. „Și am făcut niște propuneri. Într-o primă etapă n-au fost acceptate acele propuneri. A fost foarte bine, am spus: «Nominalizați pe cine doriți!» Între timp, verificându-se soluțiile, probabil că și cei care au fost contactați n-aveau soluții foarte diferite, și la final s-a acceptat, adică am fost propus eu, acceptându-mi-se propunerile.” Din perspectiva guvernării, mesajul indică faptul că negocierile pentru formarea executivului au fost legate direct de conținutul măsurilor fiscale și bugetare, nu doar de numele premierului, iar acceptarea programului a venit după epuizarea alternativelor discutate. Digi24 nu oferă, în materialul citat, detalii despre măsurile concrete propuse pentru reducerea deficitului. [...]
Escaladarea retoricii Moscovei ridică riscuri suplimentare de securitate și impredictibilitate în regiune , după ce Dmitri Medvedev , vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a sugerat ca Statele Unite să-l asasineze pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Digi24 . În material este redat un mesaj atribuit lui Medvedev, preluat de Nexta, în care acesta i se adresează președintelui american Donald Trump și indică implicarea conducerii Pentagonului și a CIA. Declarația este formulată explicit ca îndemn la eliminarea liderului de la Kiev: „Ce ar trebui să facă Trump cu acest fiu de câine? Trebuie doar să convoace ministrul Apărării și directorul CIA și să le ceară să rezolve această neplăcută problemă”, susține Medvedev, potrivit Nexta. Context: un tipar de amenințări și retorică agresivă Digi24 notează că Medvedev este cunoscut pentru retorica sa agresivă, inclusiv amenințări legate de conflict nuclear sau de un posibil Al Treilea Război Mondial. În trecut, el a susținut că interesele Rusiei pot fi asigurate doar prin „demonstrarea forței” și prin crearea unei „frici instinctive a Europei” față de un posibil „masacru de proporții” pe continent. În același registru, Medvedev a afirmat că Germania și alte state europene s-ar pregăti să repete împotriva Rusiei invazia trupelor celui de-al Treilea Reich în URSS („Barbarossa 2.0”) și că un astfel de scenariu ar putea fi oprit doar prin „formarea unei înțelegeri a inevitabilității suferirii (…) a unor pagube inacceptabile”. De ce contează: semnal de radicalizare și creșterea riscului de incidente Dincolo de dimensiunea propagandistică, astfel de declarații împing discursul oficial rus spre normalizarea ideii de asasinat politic ca instrument de politică externă. În practică, acest tip de mesaj poate amplifica tensiunile diplomatice și riscul de interpretări greșite, într-un context în care securitatea regională rămâne fragilă. Reacțiile lui Medvedev sunt plasate de Digi24 și în contextul în care Germania, în prima sa strategie de apărare de după cel de-al Doilea Război Mondial , a numit Moscova principala amenințare pentru sine și pentru NATO și a început să pregătească infrastructura civilă pentru a fi utilizată într-un conflict armat. [...]
Qatar își acoperă deficitul de gaze prin importuri din SUA , după ce războiul cu Iranul i-a lovit infrastructura energetică și i-a blocat principala rută de export, potrivit Știrile Pro TV . Schimbarea este relevantă pentru piața globală a gazelor naturale lichefiate (GNL) deoarece mută volume și putere de negociere către exportatorii americani, într-un moment în care Qatar era, înainte de conflict, al doilea cel mai mare exportator din lume. QatarEnergy, compania de stat, a semnat joi un contract pe termen lung cu producătorul american Cheniere Energy pentru cumpărarea a patru milioane de tone de GNL pe an, până în 2054. Livrările ar urma să înceapă în anii 2030, iar prețul va fi calculat în funcție de cotația gazelor naturale de la hubul american Henry Hub (un reper de preț din SUA), la care se adaugă o taxă fixă. De la exportator major la importator, pe fondul loviturilor asupra Ras Laffan Înainte de război, Qatar era al doilea mare exportator de GNL din lume, după SUA. Situația s-a deteriorat în martie, când Iranul a bombardat complexul industrial Ras Laffan, principala instalație de producție a gazelor lichefiate din Qatar. Atacul a avariat grav două linii de producție și a eliminat aproximativ 17% din capacitatea de export a țării, iar ministrul Energiei, Saad Sherida Al-Kaabi, a estimat că reparațiile vor dura aproximativ trei ani. În acest context, Qatar a invocat lunar clauza de forță majoră în contractele sale, pe fondul dificultăților de producție și transport. Strâmtoarea Ormuz, blocajul operațional care taie exporturile Pe lângă avariile din producție, exporturile au fost afectate de imposibilitatea traversării Strâmtorii Ormuz , rută strategică pentru transportul maritim. Ministrul Energiei a spus, într-un interviu acordat în septembrie, că exporturile sunt în prezent foarte reduse din acest motiv: „În prezent exportăm foarte puțin GNL, deoarece nu putem trece prin Strâmtoarea Ormuz.” Analistul Alex Munton (Rapidan Energy), citat în material, interpretează contractul cu Cheniere ca un semnal că autoritățile din Qatar iau în calcul ca libertatea navigației prin Ormuz să nu fie restabilită complet nici după repararea instalațiilor de la Ras Laffan. Spre deosebire de petrol, GNL depinde aproape integral de transportul maritim, iar Qatar nu are o rută alternativă pentru exporturile sale care să ocolească Ormuz. Efect de piață: SUA își consolidează poziția, iar exportatorii americani câștigă Acordul este prezentat ca parte a unei reconfigurări mai ample a pieței mondiale a gazelor, în care Statele Unite își întăresc rolul de furnizor. Deși cele patru milioane de tone/an reprezintă sub 1% din comerțul mondial cu GNL, contractul este descris drept unul dintre cele mai mari acorduri individuale de acest tip încheiate pe piața americană. În paralel, QatarEnergy își extinde activitatea de comercializare a gazelor din alte regiuni pentru a-și putea respecta angajamentele față de clienții internaționali. În material se mai arată că firma a obținut la începutul lunii octombrie un împrumut de trei miliarde de dolari de la bănci chineze, fonduri care, potrivit analistului UBS Manav Gupta, ar putea fi folosite pentru achiziții suplimentare de GNL american. Totodată, QatarEnergy ar fi în negocieri avansate cu producătorul american Venture Global pentru încă trei milioane de tone de GNL anual, potrivit unor surse citate de Reuters. Pe bursă, companiile americane ar beneficia deja de schimbările provocate de conflict: acțiunile Cheniere Energy au crescut cu aproximativ 26% de la începutul războiului, iar cele ale Venture Global cu 40%, mai notează articolul. [...]
