Știri
Știri din categoria Diverse
Ion Țiriac spune că verificările ANAF nu au identificat probleme la fundația sa, iar instituția i-ar fi transmis că are „o bulină verde” și că, în urma controalelor, concluzia a fost că „n-a luat niciodată un leu”, potrivit Libertatea. Declarațiile vin în contextul discuției despre finanțarea unor proiecte publice din bani redirecționați de companii din impozitul pe profit.
Țiriac a vorbit într-un interviu la emisiunea „Prietenii lui Ovidiu”, de la Gazeta Sporturilor, unde a abordat și mecanismul legal care permite firmelor să direcționeze până la 20% din impozitul pe profit către domenii precum sport, educație, sănătate, biserică și artă.
Fostul sportiv a susținut că această lege a fost esențială pentru finanțarea unor proiecte și a dat ca exemplu construirea unui spital psihiatric, despre care a spus că ar urma să fie cel mai mare din România și că ar costa „vreo 16 milioane”.
În același context, Țiriac a ridicat problema TVA-ului aferent investiției, afirmând că la un cost de 16 milioane ar rezulta „undeva la 4 milioane TVA” și întrebând de ce ar trebui plătită această sumă, în condițiile în care ar putea fi folosită pentru alte nevoi.
Țiriac a declarat că a discutat cu ANAF și că i s-a comunicat că fundația sa este încadrată favorabil („bulină verde”) și că verificările nu ar fi indicat nereguli.
„Domnu’ Țiriac, dumneata cu fundația dumitale la noi ai o bulină verde. N-ai niciun fel de problemă și n-ai niciun fel de problemă pentru că în toate verificările, dumneata n-ai luat niciodată un leu. Ai tot dat, ai tot dat cu fundația”, a spus el.
Recomandate
Ion Țiriac evită implicarea în fotbal, un domeniu pe care spune că nu îl stăpânește, deși rămâne activ în sport prin proiecte de sprijin pentru tineri , potrivit Adevărul . Mesajul are relevanță operațională: magnatul delimitează explicit unde nu intră cu decizii și resurse, într-o zonă (fotbalul) care atrage de regulă atenție, influență și bani în România. Țiriac, descris ca investitor cu experiență în mai multe domenii, afirmă că există un sector în care „nu se simte deloc stăpân pe situație” și pe care îl evită în mare parte: fotbalul. De ce stă departe: „nu mă pricep la fotbal” Într-o declarație preluată de Digi Sport, Ion Țiriac spune că nu se consideră expert în fotbal și își argumentează poziția printr-o critică la adresa jocului fără minge și a efortului fizic depus de jucători. „Eu am mai spus (...) că sunt singurul din ăia 20 milioane de români care nu se pricepe la fotbal. (...) Domnule, după părerea mea, jucătorul român de fotbal nu știe să joace fără minge.” Țiriac susține că, din cele 90 de minute, un jucător ar avea mingea doar câteva minute, iar în rest „așteaptă să-i dea pasa”. În aceeași intervenție, el afirmă că un fotbalist ar trebui să alerge „cel puțin 15 kilometri” și se declară „absolut trist” de situația echipei României, spunând că nu vede „portița de ieșire”. Implicarea rămâne, dar prin fundație Chiar dacă evită fotbalul ca zonă de expertiză și implicare directă, Țiriac rămâne conectat la sport prin fundația pe care o conduce , care sprijină tinerii oferindu-le acces gratuit la antrenamente de tenis și fotbal, conform articolului. Context sportiv: reperele carierei lui Țiriac Materialul trece în revistă și câteva realizări sportive ale lui Ion Țiriac, între care: trei finale de Cupa Davis (1969, 1970, 1972), jucate alături de Ilie Năstase, pierdute în fața SUA; un titlu de Grand Slam la dublu (1970), obținut împreună cu Ilie Năstase; activitate de manager și antrenor pentru mai mulți tenismeni de renume; participări cu echipa României de hochei pe gheață la JO de iarnă de la Innsbruck și la Campionatul Mondial (1958–1964). [...]
Faliraki (Rhodos) intră în 2026 în topul destinațiilor de plajă cu cel mai mic cost de cazare , cu tarife de la 36 de lire sterline pe noapte pentru hoteluri de trei stele, potrivit unei analize citate de Stirile Pro TV . Pentru turiști, semnalul economic este simplu: în plin sezon, diferența de buget se face în primul rând din prețul nopții de cazare, nu din „oferte” punctuale. Clasamentul este atribuit publicației Express , care citează o analiză realizată de experți în transferuri de la aeroport. Metodologia menționată: au fost comparate zeci de destinații europene, folosind costul mediu al unei cazări la hotel de trei stele în orașul cel mai apropiat de plajă. Ce anume împinge costul în jos În cazul Faliraki, prețurile la hoteluri „pornesc de la doar 36 de lire sterline pe noapte”, conform sursei citate. Articolul mai indică și un element de „predictibilitate” pentru sezonul de vară: 0 mm precipitații vara și o temperatură medie de 25,7°C, ceea ce poate reduce riscul unei vacanțe ratate de vreme, deși acest aspect nu este cuantificat în bani. Cum arată topul destinațiilor ieftine și cine domină lista După Faliraki, pe locul al doilea apar două plaje din Croația – Kašjuni și Bačvice – iar în material sunt menționate și prețuri medii la hoteluri „începând de la 65 de euro” pentru acestea (în paralel, lista de mai jos folosește sume în lire sterline, așa cum este redată în articol). Cele mai accesibile vacanțe de plajă din Europa (conform listei din material): Plaja Faliraki, Rhodos, Grecia (36 £) Plaja Kašjuni și Plaja Bačvice, Croația (56 £) Praia de Faro și Praia da Rocha, Portugalia, și Plaja Kolovare, Croația (59 £) Plaja Agia Marina și Plaja Platanias, Creta, Grecia (60 £) Plaja Myrtos, Kefalonia, Grecia (61 £) Praia da Falésia și Plaja Tamariz, Portugalia (63 £) În ansamblu, lista este dominată de Grecia, Croația și Portugalia, prezentate ca opțiuni recurente pentru vacanțe la plajă cu buget redus. Context: experiența la fața locului, între aprecieri și critici Materialul include și reacții de pe TripAdvisor, cu opinii împărțite: unii turiști laudă plaja pentru nisip, activități și restaurante, în timp ce alții reclamă degradare sau faptul că, în aprilie, multe localuri ar fi închise. Aceste observații nu schimbă concluzia de preț, dar indică faptul că „ieftin” nu înseamnă automat o experiență uniformă pentru toți vizitatorii. [...]
Apariția unei statui atribuite lui Banksy în centrul Londrei a atras rapid mii de curioși și a generat un nou val de expunere în mediul online , potrivit Stirile Pro TV . În scurt timp, fotografiile cu lucrarea au început să circule intens pe rețelele de socializare, amplificând interesul public. Sculptura înfățișează un bărbat la costum, surprins într-o mișcare care sugerează că pășește grăbit și este pe punctul de a cădea de pe soclu. Personajul ține în mână un steag care îi acoperă fața. Banksy a făcut o referire la locul ales pentru amplasare, notând: „Era un mic gol acolo” Statuia a fost instalată în apropierea statuilor lui Edward al VII-lea și Florence Nightingale. Materialul nu oferă detalii despre momentul exact al apariției sau despre condițiile în care a fost montată lucrarea. [...]
AROBS țintește în 2026 o cifră de afaceri de 552 mil. lei, adică +23% față de anul anterior , însă detaliile care ar susține această proiecție nu pot fi verificate din materialul disponibil la Ziarul Financiar , deoarece pagina indicată returnează „ Eroare 404 ”. În forma extrasă, sursa nu conține text editorial despre companie, context de piață, explicații privind motoarele de creștere, segmentele vizate sau eventuale ipoteze (de exemplu, evoluția cererii, contracte, achiziții, investiții), ci doar elemente standard de pagină (linkuri de contact, publicitate și politici) și o notă privind preluarea materialelor. Ce se poate spune, strict din informația disponibilă Ținta menționată este cifră de afaceri de 552 milioane lei în 2026 . Proiecția este descrisă ca fiind cu 23% peste rezultatele din anul anterior (formularea din feed este trunchiată, iar anul de referință nu este redat complet în textul extras). Limitări și ce urmează Din cauza erorii 404, nu pot fi confirmate din aceeași sursă: perioada exactă de comparație, baza de calcul, eventualele ținte de profit, investiții, buget, riscuri sau comentarii ale managementului. Dacă pagina devine accesibilă sau dacă există o versiune alternativă a articolului, pot rescrie știrea complet, cu context și implicații pentru investitori. [...]
Pachetele all inclusive domină masiv cererea românilor pentru Antalya , ajungând la peste 95% din rezervări, într-un sezon în care operatorii de turism își extind capacitatea de transport prin sute de zboruri charter, potrivit Libertatea . Datele citate în analiză indică faptul că durata medie a unui sejur este de șapte nopți, iar principalele categorii de clienți sunt familiile cu copii și cuplurile. În topul stațiunilor cerute intră Side, Alanya, Belek și Kemer, preferate pentru infrastructura hotelieră și facilitățile orientate către familii. Capacitate mai mare de transport: 495 de zboruri charter Pentru sezonul de vară, Christian Tour anunță introducerea a 495 de zboruri charter, echivalentul a 29 de curse săptămânale. Plecările sunt programate din 15 aeroporturi din România, între care București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Sibiu, Brașov și Craiova. Pe lângă sejururile în resorturi, operatorul spune că turiștii caută tot mai mult și activități în afara hotelurilor, de la excursii la Pamukkale și obiective istorice, până la rafting, tiroliană și zbor cu balonul cu aer cald. „Sǎ descopere și activitățile pe care le pot face în afara resortului, precum excursii la Pamukkale, în orașele antice Side sau Hierapolis, în Orașul Vechi Antalya, activitǎți în naturǎ precum rafting, tirolianǎ, excursii la Canionul Koprulu și, nou introdus în ofertǎ, zbor cu balonul cu aer cald deasupra Teatrului Antic Aspendos.” România, în top 10 piețe pentru Antalya Conform datelor prezentate, România s-a clasat în 2025 pe locul 7 între piețele internaționale pentru Antalya, cu aproximativ 416.000 de turiști români sosiți în destinație. Pentru 2026, oficialii turci ar estima depășirea pragului de 400.000 de turiști români, în timp ce Rusia, Germania și Marea Britanie rămân principalele surse de turiști pentru Antalya. Context: cum își planifică românii vacanța și cum o finanțează Analiza include și rezultate dintr-un sondaj CEC Bank (august, anul trecut): jumătate dintre români ar urma să își petreacă vacanța de vară în România, iar aproximativ 33% spun că nu pleacă deloc în concediu. Dintre cei care aleg străinătatea, ponderea indicată este de 16,75%. În același sondaj, 77% dintre respondenți spun că strâng bani din timp pentru vacanță, în timp ce o parte mai mică apelează la împrumuturi, tichete de vacanță sau card de credit. La capitolul plăți în concediu, peste 38% declară că vor plăti în numerar, iar circa 22% spun că vor combina numerarul cu plata prin card. [...]
Procesul intentat de Elon Musk împotriva OpenAI poate influența direct planurile de listare și regulile de guvernanță ale companiilor de inteligență artificială , într-un moment în care OpenAI pregătește o ofertă publică inițială (IPO) de amploare, potrivit CNN . În prima zi de audieri, Musk a susținut în instanță că Sam Altman și Greg Brockman ar fi „conspirat” să „fure o organizație caritabilă”, acuzând că OpenAI s-a îndepărtat de misiunea inițială non-profit. Miza este una economică și de structură corporativă: Musk afirmă că executivii OpenAI și Microsoft s-ar fi îmbogățit pe nedrept prin transformarea și operarea companiei în afara scopului caritabil inițial. OpenAI respinge acuzațiile și spune că procesul ar fi, de fapt, o încercare a lui Musk de a lovi un concurent al propriei sale companii de inteligență artificială, xAI. Ce a urmărit Musk să construiască: „beneficiu pentru umanitate” și model deschis În fața juriului, Musk a declarat că a finanțat OpenAI crezând că sprijină o organizație care va fi „un beneficiu pentru întreaga umanitate”. El a prezentat procesul în termeni cu implicații mai largi pentru sectorul non-profit, susținând că o eventuală înfrângere ar „da licență jefuirii fiecărei organizații caritabile din America”. În același timp, Musk a legat implicarea sa inițială de temeri vechi privind riscurile inteligenței artificiale, afirmând că are „îngrijorări extreme” și că tehnologia poate aduce prosperitate, „dar ne poate și omorî pe toți”. În logica sa, OpenAI trebuia să fie un „contrapunct” la Google: „un non-profit cu cod-sursă deschis, spre deosebire de un for-profit cu cod-sursă închis”. CNN notează însă că, după ce OpenAI a creat o filială cu scop lucrativ în urmă cu mai bine de șase ani, compania s-a îndepărtat în mare măsură de modelul „open source” (cod-sursă deschis, adică software al cărui cod poate fi inspectat și reutilizat). Contra-narațiunea OpenAI: Musk ar fi vrut control și a plecat când nu l-a obținut Avocatul OpenAI, William Savitt, a susținut în instanță că Musk ar fi împins chiar el pentru o structură cu scop lucrativ, dar ar fi părăsit compania după ce nu a reușit să obțină control total. Savitt a mai afirmat că Musk ar fi promis că va ajuta la strângerea a 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei), dar ulterior ar fi „tras ștecherul”, iar acum ar acționa în justiție doar pentru că OpenAI a devenit un succes. În pledoaria de deschidere, avocatul lui Musk, Steven Molo, a încercat să preîntâmpine polarizarea pe care o produce figura clientului său: „Toată lumea pare să îl cunoască pe domnul Musk, toată lumea are o opinie despre domnul Musk. Nu orice opinie este bună, nu orice opinie este rea.” Disputa despre contribuția la fondare și rolul în recrutări Un punct central al primei zile a fost și disputa privind rolul efectiv al lui Musk în construcția OpenAI. Savitt a sugerat că, în timp ce ceilalți cofondatori au contribuit prin muncă directă („sweat equity”), Musk ar fi apărut periodic pentru a da sfaturi și „ocazional a țipat la oameni” că nu se mișcă suficient de repede. Musk a respins această caracterizare și a susținut că a avut un rol esențial încă de la început: „Eu am venit cu ideea, numele, am recrutat oamenii-cheie, i-am învățat tot ce știu, am oferit finanțarea inițială.” El a mai spus că a recrutat o mare parte dintre inginerii de top ai OpenAI și că a fost important în aducerea lui Ilya Sutskever, cofondator și fost director științific al OpenAI, care a părăsit compania după ce a avut un rol-cheie în îndepărtarea temporară a lui Altman în 2023. De ce contează pentru piață: IPO-ul OpenAI și precedentul pentru structuri „hibride” Dincolo de conflictul personal, procesul poate avea efecte asupra modului în care sunt evaluate și structurate companiile de inteligență artificială care pornesc ca organizații non-profit și ajung să opereze prin entități cu scop lucrativ. CNN punctează că verdictul ar putea schimba semnificativ peisajul AI chiar în perioada în care OpenAI, descrisă ca una dintre cele mai valoroase companii AI din lume, își pregătește un IPO major. Ce urmează în proces și ce remedii cere Musk nu reies din fragmentul disponibil al materialului CNN; informațiile de mai sus reflectă strict concluziile din prima zi de audieri prezentate de publicație. [...]
