Știri
Știri din categoria Diverse
Serviciile de informații americane verifică dacă Rusia a sprijinit atacuri iraniene asupra unor facilități CIA, o anchetă care, dacă se confirmă, ar ridica miza operațională a confruntării din Orientul Mijlociu și ar complica eforturile Washingtonului de a gestiona conflictul cu Iranul, potrivit Digi24, care citează Reuters.
Investigația vizează două piste: dacă Moscova ar fi furnizat Teheranului informații pentru identificarea țintelor sau tehnologie avansată pentru dronele folosite în loviturile asupra unor instalații CIA din Orientul Mijlociu, au declarat pentru Reuters patru surse familiarizate cu ancheta. Sursele spun că, deocamdată, nu există concluzii ferme privind implicarea Rusiei, dar eficiența și precizia aparentă a atacurilor, precum și sprijinul tehnic mai amplu acordat Iranului de Rusia, sunt analizate ca posibile indicii.
Cel puțin două sedii ale CIA au fost lovite în luna martie, potrivit Reuters și altor instituții de presă, iar oficiali americani au recunoscut atacurile. Una dintre facilități ar fi fost stația CIA din Arabia Saudită, aflată în sediul Ambasadei SUA la Riad, iar o alta ar fi fost în estul Irakului. Unele surse au afirmat că au fost lovite și alte sedii ale CIA, fără să ofere detalii.
Nu au fost raportate persoane ucise sau rănite în atacul din Arabia Saudită, potrivit celor doi oficiali occidentali din regiunea Golfului citați de Reuters.
Un memorandum intern al unei agenții occidentale de informații, descris de un oficial din regiune care a avut acces la document, ar fi concluzionat că Rusia a jucat „probabil” un rol în identificarea facilităților regionale ale CIA vizate de atacuri. Autorul exact al documentului nu este făcut public.
Separat, doi oficiali occidentali din regiunea Golfului au spus că analiștii cred că în atacul din Arabia Saudită au fost folosite două versiuni îmbunătățite de Rusia ale dronelor iraniene Shahed. Scenariul descris: o dronă ar fi produs o breșă într-o zonă vulnerabilă a fațadei ambasadei, iar a doua ar fi pătruns prin deschidere și ar fi explodat.
O altă sursă a afirmat că Rusia ar fi ajutat la creșterea preciziei dronelor Shahed-136 prin furnizarea unui sistem de navigație prin satelit, Kometa-M, despre care experții citați de Reuters spun că este mai precis și mai greu de bruiat decât sistemul produs de Iran. The Wall Street Journal a relatat în martie că Rusia a furnizat Iranului Kometa-M, informație negată de Kremlin, care a catalogat-o drept „fake news”.
Potrivit Reuters, vizarea unor sedii sensibile ale CIA ar indica o disponibilitate a Moscovei de a merge mai departe în încercarea de a perturba operațiunile americane, într-un moment în care Washingtonul încearcă să pună capăt războiului cu Iranul.
Temerile privind furnizarea de date pentru identificarea țintelor s-au intensificat după atacurile asupra unei baze aeriene americane din Iordania, unde Iranul a lovit cu rachete balistice barăcile armatei, ucigând doi militari, mai notează Reuters.
Casa Albă a redirecționat solicitarea de comentarii către CIA, care a refuzat să răspundă. Misiunea Iranului la ONU, Ministerul rus al Apărării și guvernul saudit nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit Reuters.
Analiștii americani încearcă să stabilească dacă Iranul s-a bazat pe date furnizate de Rusia pentru identificarea țintelor în atacul asupra ambasadei, însă unele surse avertizează că Iranul ar fi putut viza Ambasada SUA în general și ar fi lovit din întâmplare stația CIA.
Fostul șef de stație CIA Daniel Hoffman a declarat că nu ar fi surprinzător ca Moscova să ajute Teheranul să vizeze facilități CIA, invocând parteneriatul strategic dintre cele două țări:
„Ambele au interesul de a încerca să reducă sau să elimine complet influența Statelor Unite în ceea ce consideră propriile sfere de influență”, a spus el.
Recomandate
Întâlnirea dintre noul șef al Mossad și directorul CIA arată că SUA și Israelul își sincronizează pozițiile față de Iran înainte de o nouă escaladare în zona Strâmtorii Ormuz , cu potențial de impact asupra securității energetice și a rutelor maritime. Informațiile sunt prezentate de Digi24 , care citează declarații oferite publicației Axios de două surse „informate”. Roman Gofman , noul director al agenției israeliene de informații externe Mossad, a vizitat Washingtonul „în urmă cu două săptămâni” pentru discuții despre războiul din Iran și programul nuclear iranian. Vizita a avut loc înainte ca tensiunile din jurul Strâmtorii Ormuz să escaladeze și să se reia luptele. Gofman, descris ca unul dintre cei mai apropiați consilieri ai premierului Benjamin Netanyahu, s-a aflat la prima sa vizită la Washington de la preluarea funcției în iunie. Potrivit unei surse israeliene citate, unul dintre obiective a fost coordonarea cu Casa Albă a negocierilor cu Iranul privind un acord nuclear. Ce s-a discutat la Washington și cine a participat Sursele citate afirmă că șeful Mossad s-a întâlnit cu directorul CIA, John Ratcliffe, și cu oficiali ai Casei Albe. În același material, Ratcliffe este prezentat drept una dintre vocile sceptice din cercul apropiat al lui Donald Trump în legătură cu memorandumul de înțelegere cu Iranul. Acesta ar fi avertizat, înainte de semnarea memorandumului, că Iranul ar putea interpreta diferit acordul față de SUA, inclusiv prevederile referitoare la strâmtoare. De ce contează: riscul de escaladare în Strâmtoarea Ormuz Momentul întâlnirilor este relevant pentru că a precedat reaprinderea tensiunilor în jurul Strâmtorii Ormuz, un punct critic pentru transportul maritim. Din perspectiva mediului de afaceri și a piețelor, orice deteriorare a securității în zonă poate amplifica riscurile operaționale pentru transport și poate alimenta volatilitatea pe lanțurile de aprovizionare cu energie. Digi24 notează însă că detaliile discuțiilor și concluziile concrete nu sunt prezentate public, informațiile fiind atribuite unor surse citate de Axios. [...]
Loviturile SUA asupra Iranului intră în a 12-a noapte și cresc presiunea pe ruta energetică Strâmtoarea Hormuz , într-un context în care armistițiul convenit la mijlocul lunii iunie „nu a rezistat”, iar zona rămâne practic închisă, potrivit Digi24 . Loviturile au început joi, la ora 1:00, ora Iranului (miercuri, 23:30, ora României) și s-au încheiat aproximativ cinci ore mai târziu, conform Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), citat de dpa și preluat de Agerpres. Ce a vizat armata SUA și de ce contează pentru navigație CENTCOM spune că atacurile au vizat ținte militare iraniene, inclusiv capabilități maritime, depozite de rachete și drone, situri de supraveghere de coastă și sisteme de apărare antiaeriană. „Loviturile reduc şi mai mult capacitatea Iranului de a ataca navigatori civili şi nave comerciale”, a transmis CENTCOM. În același context, CENTCOM afirmă că, de la reluarea blocadei porturilor iraniene, a redirecționat nouă nave comerciale și a scos din funcțiune o altă navă. Context: armistițiu eșuat și escaladare în jurul Strâmtorii Hormuz În paralel cu loviturile americane, Teheranul a lansat atacuri asupra aliaților SUA și asupra unor obiective militare americane din regiune. Confruntările s-au reaprins în această lună în jurul Strâmtorii Hormuz, descrisă ca rută strategică pentru transporturile globale de energie și care „rămâne în prezent practic închisă”. Miercuri, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că nu crede că Iranul este pregătit să ajungă la un acord și a avertizat că Statele Unite vor „bombarda și distruge” un pod sau o centrală electrică din Iran de fiecare dată când această țară va ataca o navă în Strâmtoarea Hormuz. Mișcări operaționale: forțe suplimentare în regiune Între timp, Statele Unite au trimis forțe suplimentare în regiune, a relatat The Wall Street Journal , care citează date de monitorizare a zborurilor și oficiali americani. Potrivit publicației, trupe, personal medical și armament au fost desfășurate din SUA în Orientul Mijlociu. [...]
Negocierile blocate pentru gazoductul „ Puterea Siberiei 2 ” arată cât de mult a ajuns Rusia să depindă de China și cât de greu îi este Moscovei să obțină condiții favorabile, potrivit unei analize preluate de Digi24 . Beijingul ar fi tras de timp și ar fi cerut un preț mult sub nivelul pieței, ceea ce pune presiune pe strategia Kremlinului de a compensa pierderea treptată a pieței europene. Textul citează o analiză semnată de istoricul Mark Galeotti în The Spectator , care descrie relația ruso-chineză drept una pragmatică și tranzacțională: cooperare acolo unde există interese comune, dar fără concesii „din prietenie”. În acest cadru, proiectul „Puterea Siberiei 2” devine testul principal al raportului de forțe dintre cele două capitale. De ce contează: miza economică a unei rute alternative la Europa Rusia are încă în Uniunea Europeană cea mai mare piață de export pentru gaze naturale, însă China se apropie, iar Moscova încearcă să-și consolideze accesul pe piața asiatică. În prezent, gazul rusesc ajunge în China prin conducta „Power of Siberia”, de circa 4.000 km, deschisă în 2019. „Puterea Siberiei 2” este discutată din 2014 și ar urma să conecteze câmpurile de gaze arctice la China, pe un traseu de 2.600 km prin Mongolia, cu o capacitate mai mare decât conducta existentă, potrivit aceleiași analize. Gazprom a început un studiu de fezabilitate în 2020, iar în 2025 a anunțat că se apropie de finalizarea unui acord de furnizare. Cum negociază Beijingul: discount cerut de 75-80% Punctul de fricțiune major este prețul. Conform analizei citate, China ar fi cerut nu prețuri aliniate la piața internațională, ci tarifele puternic subvenționate plătite de consumatorii interni ruși, echivalentul unei reduceri de 75-80%. În acest context, Putin ar fi mers la Beijing cu așteptări privind încheierea unui acord și cu o delegație numeroasă de directori din energie, dar ar fi fost „blocat”: Beijingul nu ar fi exclus discuții ulterioare, însă le-ar fi cerut rușilor să nu mai insiste până când nu sunt dispuși să se apropie de termenii ceruți de partea chineză. Asimetria care apasă Rusia și în alte sectoare Analiza mai arată că dezechilibrul dintre economiile celor două țări se vede și dincolo de energie: China are alternative pentru petrol și gaze, în timp ce Rusia are mai puține opțiuni când vine vorba de bunuri și tehnologii importate din China, de la microcipuri pentru drone și rachete până la smartphone-uri care să înlocuiască mărcile occidentale afectate de sancțiuni. În material se menționează că modelele chinezești ar reprezenta acum 85% din vânzările totale de smartphone-uri din Rusia. Totodată, ar exista tensiuni interne la Moscova: o generație mai tânără din elită ar fi îngrijorată că Rusia riscă să cadă pe orbita Beijingului, invocând inclusiv efecte economice precum presiunea importurilor asupra industriei auto interne și concurența pe care ar întâlni-o industria nucleară rusă pe piețe tradiționale din Asia Centrală până în Africa. Ce urmează Pe termen scurt, blocajul „Puterea Siberiei 2” lasă Rusia fără o soluție rapidă și sigură pentru a-și întări pivotarea exporturilor de gaze către Asia, în condițiile în care Europa și-a asumat reducerea dependenței de energia rusească. În lipsa unui compromis de preț, proiectul rămâne un instrument de negociere în mâna Beijingului, nu o garanție pentru Moscova. [...]
Escaladarea din Golf pune sub presiune rutele energetice și transportul maritim , după ce Iranul a atacat obiective americane din Bahrain, Kuweit și Iordania, iar un petrolier a fost lovit în Strâmtoarea Ormuz , pe fondul loviturilor SUA asupra unor ținte din Iran, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Mișcările cresc riscul de întreruperi în aprovizionarea globală cu energie și în comerțul dincolo de Golful Persic. Prețurile petrolului au urcat cu aproape 2% pe fondul escaladării, deși semnale că Teheranul și Washingtonul ar dori reluarea dialogului diplomatic au limitat creșterile, notează Reuters. În paralel, houthiții din Yemen, aliniați cu Iranul, au anunțat un blocaj naval asupra Arabiei Saudite, deschizând un potențial nou front. Lovituri și ținte raportate în regiune Comandamentul Central al SUA a anunțat că a lovit centre de comandă militare iraniene, capacități maritime, baze de lansare pentru rachete și drone, precum și sisteme de apărare aeriană. Au fost raportate explozii în jurul orașului Shiraz, iar Konarak și Chabahar (coasta de sud), Khorramabad și o zonă civilă din afara orașului Abdanan (vest) au fost menționate ca ținte; ulterior, agenția IRNA a citat un oficial din Khorramabad care a spus că acolo nu a avut loc niciun atac. În replică, Iranul a atacat marți obiective americane din Bahrain, Kuweit și Iordania. Potrivit relatărilor: presa de stat iraniană a susținut că au fost vizate facilități de cazare ale personalului militar american de la baza aeriană Sheikh Isa din Bahrain; armata iraniană a declarat că a lansat atacuri cu drone împotriva a trei baze militare americane din Kuweit; Garda Revoluționară a afirmat că a atacat o bază militară americană din Iordania, iar autoritățile iordaniene au spus că au interceptat și distrus cinci drone iraniene. Garda Revoluționară a mai afirmat că a vizat în Bahrain infrastructură aparținând companiei americane Amazon; nu au existat comentarii imediate din partea armatei americane, a autorităților din Bahrain sau a companiei, iar Reuters precizează că nu a putut verifica independent informațiile. Semnale de stres pe transportul maritim și riscul de blocaje Agenția de securitate maritimă UKMTO a anunțat că un petrolier din Strâmtoarea Ormuz a semnalat că a fost lovit de un proiectil, iar echipajul a abandonat nava într-o barcă de salvare. Gărzile Revoluționare au declarat, separat, că două petroliere au luat foc în urma unor explozii în timp ce încercau să tranziteze ruta sudică a strâmtorii. Datele Kpler arată că luni doar patru nave de marfă au traversat strâmtoarea, majoritatea pe ruta nordică, în scădere de la șapte nave în ziua precedentă. Reuters mai relatează că Iranul ar fi exercitat presiuni asupra houthiților pentru a închide strâmtoarea Bab el-Mandeb, poarta către Marea Roșie, dacă SUA continuă să atace infrastructura energetică iraniană. Efecte operaționale în Kuweit: energie și apă Atacurile de luni asupra centralelor electrice și instalațiilor de desalinizare din Kuweit au dus la scoaterea din funcțiune a mai multor unități de producție „ca măsură de precauție”, iar reparațiile erau în curs, potrivit autorităților. Kuweitul a acuzat în ultimele zile Iranul că a bombardat centrale electrice și instalații de desalinizare, iar populației i s-a cerut să reducă consumul, în special cel pentru aer condiționat, pentru a menține alimentarea cu energie 24/7. Diplomație și avertizări de securitate Un oficial iranian a declarat pentru Reuters că Teheranul a primit o propunere de încetare a focului pentru 10 zile, în încercarea de a salva armistițiul provizoriu. În același timp, Departamentul de Stat al SUA a emis o nouă „avertizare la nivel mondial” pentru cetățenii americani, invocând „tensiunile accentuate din Orientul Mijlociu”. Donald Trump a spus că loviturile americane au fost o răzbunare pentru moartea militarilor americani și a transmis un avertisment public Iranului: „De fiecare dată când Iranul ucide un soldat american, va plăti de multe ori pentru acea ucidere!” [...]
Kievul încearcă să repornească canalul de negociere cu Washingtonul , după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat cu trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, într-un moment în care discuțiile de pace cu Rusia sunt blocate, potrivit Digi24 . Zelenski a spus că discuția a fost „productivă și importantă” și a vizat „revitalizarea diplomației” și avansarea spre pace. În mesajul publicat pe X, liderul de la Kiev a insistat că „pacea este necesară” și că Ucraina este pregătită de mult timp pentru „o pace demnă”. De ce contează: negocierile sunt în impas, iar miza rămâne teritoriul Contextul întâlnirii este unul de stagnare a eforturilor de mediere ale SUA între Kiev și Moscova, pe fondul mutării atenției Washingtonului către conflictul din Orientul Mijlociu, la finalul lunii februarie, cu accent pe Iran. În acest interval, negocierile au rămas blocate, în special din cauza disputelor legate de teritoriile ucrainene revendicate de Rusia. Potrivit informațiilor prezentate, Moscova cere retragerea completă a armatei ucrainene din Donbas (estul Ucrainei), solicitare respinsă de Kiev. Semnale paralele de la Moscova și schimbări la Kiev În paralel, președintele rus Vladimir Putin declarase la finalul lunii iunie că așteaptă sosirea negociatorilor americani pentru reluarea discuțiilor. Discuțiile de miercuri au avut loc la o zi după ce Zelenski l-a înlocuit pe comandantul armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, într-un context intern tensionat legat de modul de desfășurare a războiului, conform aceleiași surse. [...]
Franța cere din nou retragerea trupelor ruse din Transnistria , într-un mesaj cu miză de securitate regională și de drept internațional, care readuce presiune diplomatică asupra Moscovei și menține dosarul transnistrean pe agenda europeană, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de Ministerul francez de Externe la împlinirea a 34 de ani de la acordul de încetare a focului din 21 iulie 1992, care a pus capăt războiului de pe Nistru. Parisul își reafirmă sprijinul pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova și cere Federației Ruse să își retragă trupele „staționate ilegal” pe malul stâng al Nistrului și să susțină „cu adevărat” soluționarea pașnică a conflictului transnistrean, conform mesajului citat de NewsMaker. „De atunci, cu încălcarea dreptului internaţional şi a propriilor angajamente, Rusia menţine un contingent militar în regiune.” De ce contează: presiune diplomatică pe un dosar blocat În plan operațional și de securitate, prezența militară rusă în stânga Nistrului rămâne unul dintre principalele puncte de blocaj ale dosarului transnistrean. Autoritățile de la Chișinău cer constant evacuarea militarilor ruși și a munițiilor depozitate la Cobasna, precum și înlocuirea actualei misiuni de menținere a păcii cu o misiune civilă internațională, solicitări care sunt „ignorate constant” de Moscova, potrivit articolului. Context: angajamentele invocate și condițiile puse de Moscova Digi24 notează că, recent, ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov , a susținut că Declarația de la Istanbul din 1999 — prin care Rusia s-a angajat să își retragă complet trupele și munițiile din regiunea transnistreană până la 31 decembrie 2002 — nu ar conține obligații, ci doar „intenții”. Acesta a mai afirmat că retragerea militarilor ruși ar fi posibilă doar după soluționarea conflictului în formatul de negocieri „5+2”, blocat de la începutul invaziei ruse în Ucraina, menționează NewsMaker, potrivit News.ro. Războiul de pe Nistru a izbucnit în primăvara lui 1992, după autoproclamarea independenței regiunii transnistrene, și s-a încheiat la 21 iulie 1992, prin semnarea acordului de încetare a focului de către președinții de atunci ai Republicii Moldova și Federației Ruse, Mircea Snegur și Boris Elțîn. Conflictul s-a soldat cu sute de morți și mii de răniți, iar regiunea transnistreană a rămas în afara controlului autorităților constituționale de la Chișinău. [...]
