Știri
Știri din categoria Diverse
Autoritățile din Arad iau în calcul folosirea apei epurate pentru a stinge un incendiu subteran care persistă în Parcul Natural Lunca Mureșului, după ce ploile din ultimele 48 de ore nu au reușit să oprească arderea, potrivit Mediafax.
Incendiul se manifestă în albia brațului Mureșul Mort și a afectat aproximativ 30 de hectare de fond forestier. Romsilva arată că faptul că focul continuă după precipitații indică o ardere activă în subteran, ceea ce complică intervenția și prelungește perioada de risc pentru zona protejată.
În cadrul unui grup de lucru coordonat la nivelul Prefecturii Arad, una dintre variantele discutate este dirijarea apei epurate de la Stația de Epurare Arad către brațul Mureșul Mort, ca măsură de combatere a arderii din subteran.
Din grupul de lucru fac parte reprezentanți ai Administrației Parcului Natural Lunca Mureșului, ISU Arad, Apele Române, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, Garda Națională de Mediu și alte instituții implicate în gestionarea situației.
În paralel, ISU Arad încearcă să determine cât mai exact sursa incendiului și zonele în care arderea continuă. La fața locului este așteptat și un laborator mobil specializat al ISU, care ar urma să facă investigații suplimentare și să contribuie la evaluarea riscurilor.
Incendiul subteran nu este un fenomen nou în zonă. Primul focar a fost identificat în 2025, când se manifesta pe circa 200 de metri pătrați și a fost atunci localizat și limitat. Situația s-a agravat din iunie 2026, pe fondul secetei prelungite și al vântului, iar zona afectată a ajuns la aproximativ 30 de hectare, în interiorul ariei naturale protejate.
În prezent, angajații Parcului Natural Lunca Mureșului rămân în teren pentru monitorizare și intervenție, în timp ce autoritățile evaluează opțiunile disponibile pentru stingerea unui incendiu care continuă să ardă sub suprafață.
Recomandate
Administrația Trump propune abrogarea „regulii zonelor fără drumuri”, o schimbare care ar permite exploatarea forestieră și construirea de drumuri pe aproape 18 milioane de hectare de pădure virgină din SUA , potrivit Știrile Pro TV . Miza este una de reglementare: proiectul ar întoarce o politică federală în vigoare din 2001, cu efecte directe asupra modului în care sunt administrate terenurile publice. Propunerea vizează abrogarea „Legii de conservare a zonelor fără drumuri”, adoptată în timpul administrației Bill Clinton, care interzice construcțiile în păduri și pajiști publice neexploatate. În forma descrisă, schimbarea ar deschide aceste suprafețe pentru exploatare forestieră și pentru infrastructură rutieră asociată. Secretarul pentru agricultură, Brooke Rollins, susține că actualul cadru a împiedicat Serviciul Forestier să facă lucrări de limitare a incendiilor de vegetație, invocând acumularea de vegetație, invazii de insecte și boli. Unde s-ar aplica și ce excepții sunt menționate Peste 95% din „zonele fără drumuri” sunt răspândite în zece state, între care Alaska, Arizona, Utah și Wyoming. Conform informațiilor din material, pădurile seculare din Colorado și Idaho ar urma să fie exceptate de la abrogare, din cauza unei legislații locale specifice. Reacții și riscul de litigii Anunțul a fost criticat de grupurile de mediu, iar în articol se menționează că sunt așteptate contestații în justiție. Centrul pentru Diversitate Biologică avertizează că măsura ar putea afecta zone precum nordul Munților Stâncoși, considerate „coridoare vitale” pentru urșii grizzly și râși, sau Tongass din Alaska, cea mai mare pădure din SUA. Organizația mai susține că majoritatea incendiilor forestiere sunt cauzate de oameni și apar de-a lungul drumurilor. În sprijinul acestei idei este menționat și un studiu publicat de revista științifică Fire Ecology, potrivit căruia riscul incendiilor de vegetație este de aproape patru ori mai mare pe terenurile situate la mai puțin de 50 de metri de drumuri. În paralel, administrația Trump este descrisă ca având o poziție sceptică față de problemele de mediu, în contextul în care încălzirea globală este asociată cu incendii mai frecvente și mai intense, inclusiv prin condiții de secetă. [...]
Un incendiu la o hală de circa 1.000 mp, lângă rafinăria Lukoil din Ploiești, a declanșat RO-ALERT , pe fondul riscului pentru populația din zonă, potrivit Euronews . Focul a izbucnit miercuri dimineață în cartierul Mihai Bravu din Ploiești, în apropierea Porții 3 a rafinăriei Lukoil, iar flăcările au cuprins o hală pe o suprafață de aproximativ 1.000 de metri pătrați. ISU Prahova precizează că depozitul afectat nu aparține rafinăriei. Intervenție cu forțe mari și avertizare publică La fața locului au fost mobilizate nouă autospeciale de stingere, o autocisternă, o autospecială de descarcerare și o autoscară. Intervenția include și două echipaje SMURD, dintre care unul de terapie intensivă mobilă. Din cauza incendiului, autoritățile au anunțat transmiterea unui mesaj RO-ALERT pentru avertizarea populației din zonă, în contextul proximității față de un obiectiv industrial major. Ce se știe și ce rămâne neclar Misiunea pompierilor este în desfășurare. Până la momentul informării, autoritățile nu au comunicat cauza izbucnirii incendiului și nici dacă există victime. [...]
USR a reconfirmat în unanimitate sprijinul politic pentru Dominic Fritz , într-o mișcare menită să limiteze efectele politice și instituționale ale deciziei Curții Constituționale privind Legea Integrității , care „l-ar lăsa fără mandat”, potrivit Digi24 . Decizia a fost luată miercuri seară, în cadrul Comitetului Politic al USR, unde 151 de membri prezenți au votat în unanimitate reconfirmarea susținerii pentru Fritz, liderul partidului și primarul Timișoarei. În paralel, câteva sute de persoane s-au adunat în Piața Victoriei din Timișoara, în fața Operei Române, după un apel lansat de edil pe Facebook, într-un gest de susținere. Miza: efectele deciziei CCR și riscul de precedent USR își leagă decizia internă de contextul creat de hotărârea CCR privind Legea Integrității, despre care formațiunea afirmă că ar valida aplicarea retroactivă a unor sancțiuni. În comunicatul citat de Digi24, partidul susține că este vorba despre un „precedent extrem de periculos”, invocând principiul constituțional potrivit căruia o lege nu poate produce efecte pentru trecut. În același mesaj, USR afirmă că decizia Curții „nu poate schimba nici votul timișorenilor și nici opțiunea membrilor USR”, exprimată prin vot direct pentru Dominic Fritz, și acuză „majoritatea PSD” din CCR, precum și presiuni politice „PSD-AUR”. Ce urmează, potrivit USR Formațiunea prezintă votul din Comitetul Politic drept o reconfirmare a mandatului politic al lui Dominic Fritz și a unității partidului în jurul acestuia. În comunicatul citat, USR spune că va rămâne „în opoziție totală” față de „orice încercare de capturare a instituțiilor democratice” și că se va opune „oricărei tentative” de instalare a unui „regim nedemocratic” în România. Contextul juridic invocat de USR este decizia Curții Constituționale privind Legea Integrității, menționată de Digi24 și detaliată într-un material separat despre hotărârea CCR, disponibil aici: Digi24 . [...]
LandSpace a recuperat prima treaptă a rachetei Zhuque-3, un pas care poate reduce costurile lansărilor comerciale și poate accelera competiția pe piața globală a rachetelor reutilizabile, potrivit Digi24 . Reușita apropie China de SUA într-o zonă dominată până acum de SpaceX și Blue Origin, singurele care aterizaseră în siguranță un propulsor de clasă orbitală, conform Reuters și Xinhua. Recuperarea și reutilizarea propulsoarelor sunt considerate esențiale pentru scăderea costurilor de lansare și pentru creșterea frecvenței misiunilor, ceea ce poate face transportul sateliților pe orbită mai accesibil din punct de vedere comercial. În acest context, succesul LandSpace este relevant nu doar tehnologic, ci și ca semnal de maturizare a sectorului spațial comercial chinez. Ce s-a întâmplat și de ce contează operațional Aterizarea a fost reușită la a doua încercare pentru prima treaptă a Zhuque-3. Racheta Zhuque-3 Y2 a fost lansată la ora 7:35, ora Beijingului (2:35, ora României), din Zona Pilot pentru Inovare Spațială Comercială Dongfeng , în nord-vestul Chinei. Prima treaptă, cu nouă motoare, a revenit într-o zonă de aterizare din provincia Gansu, la aproximativ 390 km sud-est de locul lansării, potrivit presei de stat. Pentru China, lansarea de miercuri a fost a patra încercare de recuperare a unui propulsor de clasă orbitală. Diferența, de această dată, este că vorbim despre o recuperare prin aterizare verticală direct pe sol, folosind picioare extensibile — un model de operare asociat cu reducerea costurilor per lansare și cu creșterea ritmului de zbor. Miza economică: listare și finanțare pentru lansări reutilizabile Reușita ar putea susține încrederea investitorilor, în condițiile în care LandSpace urmărește listarea pe piața STAR a Bursei din Shanghai, dedicată companiilor de tehnologie. Compania intenționează să atragă 7,5 miliarde de yuani, echivalentul a 1,11 miliarde de dolari (aprox. 5,0 miliarde lei), pentru dezvoltarea și extinderea serviciilor de lansare cu rachete reutilizabile. Cum e construită Zhuque-3 și ce promite compania LandSpace susține că Zhuque-3 este construită din oțel inoxidabil, material care ar oferi rezistență termică mai mare și ar putea permite costuri de producție mai mici decât structura din aliaj aluminiu-litiu folosită la Falcon 9. Racheta folosește metan și oxigen lichid, o combinație descrisă ca având o ardere mai curată decât oxigen lichid și kerosenul utilizate de Falcon 9. În privința performanței, Zhuque-3 poate transporta 14,2 tone pe orbita terestră joasă, în timp ce Falcon 9 are o capacitate de 22,8 tone, potrivit companiei. LandSpace își propune ca prima treaptă să poată fi reutilizată de până la 20 de ori. Ce urmează LandSpace intenționează să folosească din nou, în următoarele șase luni, boosterul recuperat. Compania spune că reutilizarea acestuia ar urma să stea la baza unor lansări comerciale mai frecvente și mai ieftine — un obiectiv care, dacă va fi atins, poate schimba raportul de costuri și ritmul de execuție în industria lansărilor din China. [...]
Pentagonul analizează o posibilă reducere a prezenței militare în Orientul Mijlociu , pe fondul costurilor și al vulnerabilităților scoase la iveală de războiul cu Iranul, potrivit Digi24 , care citează o analiză The Washington Post. Miza este una operațională și bugetară: SUA ar putea evita reconstruirea bazelor „ca înainte”, după luni de atacuri care au avariat infrastructura și au consumat muniție de apărare aeriană. Un element central al evaluării este oportunitatea retragerii unor trupe din Golful Persic, unde se află cele mai mari baze americane din regiune și unde instalațiile au fost „grav afectate” de atacuri iraniene, potrivit persoanelor familiarizate cu analiza citate de The Washington Post. În acest context, Departamentul Apărării ar fi semnalat deja că ar putea să nu reconstruiască bazele la același nivel ca înainte de conflict. Evaluarea este derulată de biroul de politici al Pentagonului, însă, potrivit unui înalt oficial citat sub condiția anonimatului, și Statul Major Interarme, respectiv Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) analizează opțiunile. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, nu ar fi dispus încă o revizuire oficială a poziției SUA în regiune, descriind demersul drept „planificare prudentă”, care ar putea influența deciziile privind reconstrucția bazelor avariate. Ce înseamnă, practic, „reducerea” și de ce contează CENTCOM are în mod normal aproximativ 40.000 de soldați în aproape 20 de baze, dispuse pe un arc de circa 1.500 de mile (aprox. 2.400 km), de la Iordania până în Oman. De la începutul anului, SUA au trimis în regiune mai multe nave de război, avioane de vânătoare, mijloace de apărare aeriană și alte echipamente, iar în timpul conflictului ar fi efectuat peste 13.000 de lovituri aeriene împotriva Iranului. În paralel, războiul a expus vulnerabilitatea bazelor din Golf la rachete și drone, iar unele relocări de personal dinspre instalațiile considerate prea expuse ar putea continua și după încheierea conflictului, potrivit unei persoane familiarizate cu ajustările de poziționare. În discuții ar fi fost implicat și amiralul Bradley Cooper, șeful CENTCOM, care ar susține deliberările privind o mutare a trupelor „spre vest”, din Golful Persic. Costuri, stocuri de interceptori și presiune pe reconstrucție The Washington Post a relatat anterior (conform materialului preluat de Digi24) că șase militari americani au fost uciși într-un atac din martie asupra Portului Shuaiba , o bază militară din Kuweit, și că peste 200 de instalații americane au fost avariate sau distruse în timpul conflictului. Totodată, în timp ce își apăra personalul, armata americană ar fi folosit peste 1.000 de rachete de interceptare, ceea ce a redus stocurile Pentagonului de rachete Patriot și THAAD (sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă). În acest cadru, mutarea unor trupe și echipamente către Iordania, Israel sau coasta Mării Roșii a Arabiei Saudite este prezentată ca o opțiune care ar putea reduce o parte din presiune, deși nu ar fi o soluție completă. Pentagonul a estimat public că războiul va costa aproximativ 37,5 miliarde de dolari (aprox. 169 miliarde lei) până la finalul lunii septembrie, sumă care nu include fondurile necesare pentru reconstrucția bazelor din regiune. Efecte pentru aliații din Golf și următorii pași Statele din Golf se bazează de decenii pe forțele americane pentru apărare, iar o reducere a prezenței ar putea lăsa unele țări cu un deficit de capacitate în fața atacurilor iraniene; compensarea prin investiții interne sau parteneriate alternative ar putea dura de la câteva luni la câțiva ani, potrivit sursei. În interiorul administrației americane, subiectul ar urma să alimenteze o dezbatere între tabăra favorabilă intervențiilor militare și cea care susține reducerea angajamentelor externe pentru a prioritiza apărarea teritoriului SUA sau descurajarea unor adversari precum China. Deocamdată, din informațiile prezentate, analiza nu s-a transformat într-o decizie formală, iar direcția finală depinde de opțiunile privind reconstrucția și repoziționarea post-conflict. [...]
TikTok ia în calcul trimiterea de bani între utilizatori prin mesaje directe , o schimbare care ar împinge platforma mai aproape de zona serviciilor financiare și ar putea crește valoarea tranzacțiilor pe care le ține „în casă”, potrivit Digi24 . Informația pornește de la o relatare Bloomberg, care indică existența unor referințe în codul ascuns al versiunii actuale de TikTok pentru iPhone din Statele Unite. Dacă ar fi lansată, funcția ar folosi TikTok Pay pentru a gestiona tranzacțiile – un serviciu disponibil deja în Asia de Sud-Est. Ce ar putea face noua funcție și ce știm, de fapt Codul descoperit sugerează câteva elemente operaționale ale plăților între persoane (peer-to-peer), inclusiv: posibilitatea ca destinatarul să accepte plata înainte de o dată de expirare; notificări către expeditor despre starea tranzacției (prin notificări push sau în căsuța poștală din aplicație); opțiunea de a atașa un mesaj la plată, într-un format similar cu Venmo (serviciu de plăți deținut de PayPal), potrivit Agerpres. Totuși, un purtător de cuvânt al TikTok a declarat că funcția nu este, în acest moment, testată pe nicio piață, ceea ce indică un stadiu incipient de dezvoltare și lasă deschisă posibilitatea ca produsul să nu fie lansat. De ce contează: bani care rămân în ecosistemul TikTok În prezent, TikTok Pay este disponibil doar în Vietnam, Malaysia și Thailanda și este folosit pentru plăți în TikTok Shop. Bloomberg notează că nu există garanții că TikTok va lansa efectiv o funcție de plăți între utilizatori, însă faptul că lucrează la ea sugerează că ByteDance explorează extinderea în zona financiară. Contextul economic este relevant: consumatorii au cheltuit peste 2,9 miliarde de dolari (aprox. 13,1 miliarde lei) de la începutul anului pe TikTok, iar din 2022 aplicația a fost lider global ca venituri din achiziții în aplicație, potrivit firmei de cercetare Sensor Tower. În SUA, utilizatorii cheltuiesc mai mult pe TikTok decât pe YouTube, Facebook și Instagram, conform aceleiași surse. Pe lângă comerțul prin TikTok Shop, utilizatorii cumpără monede digitale pentru cadouri virtuale către creatori și gazde de transmisiuni live, care pot fi convertite ulterior în numerar. În paralel, mulți își afișează în bio metode externe de plată (Venmo, Cash App etc.), astfel încât transferurile să se facă în afara platformei. O funcție internă de plăți ar reduce această „ieșire” și ar putea ajuta TikTok să captureze mai multă valoare din tranzacțiile generate de comunitate. Nu e singura platformă care împinge spre servicii financiare Digi24 mai arată că și alte rețele sociale încearcă să intre în zona financiară: Elon Musk lucrează la transformarea X (fostul Twitter) într-o „aplicație pentru orice”, iar unii creatori au putut testa funcții precum „X Money” pentru plăți între utilizatori. [...]
