Știri
Știri din categoria Diverse
Comisia Europeană ia în calcul să redirecționeze către bugetul UE o parte din veniturile obținute din impozitarea multinaționalelor, o mișcare care ar putea reduce încasările naționale ale unor state precum Irlanda și Țările de Jos, potrivit Digi24.
Miza este finanțarea viitorului buget al Uniunii Europene, estimat la 1.820 de miliarde de euro, într-un moment în care negocierile sunt blocate de disputa privind introducerea unor noi taxe la nivel european („resurse proprii” – venituri colectate direct pentru bugetul UE). Informațiile despre această opțiune au fost obținute de Politico de la patru diplomați europeni, conform articolului.
Planul discutat vizează o parte din veniturile generate de impozitul minim global – un set de reguli convenite sub egida OCDE în 2021, care obligă statele UE să aplice un impozit minim de 15% pe profitul marilor companii multinaționale cu cifră de afaceri anuală de peste 750 de milioane de euro.
În prezent, veniturile rezultate din impozitul suplimentar (aplicat acolo unde impozitarea efectivă este sub pragul de 15%) sunt colectate de guvernele naționale. Varianta analizată ar presupune ca statele membre să vireze o parte din aceste încasări către bugetul Uniunii.
Digi24 notează că măsura ar putea afecta în special:
În cazul Olandei, articolul menționează că guvernul a colectat în 2026 aproximativ 449 de milioane de euro din declarațiile fiscale aferente impozitului minim global, potrivit Bloomberg.
Discuția despre redirecționarea veniturilor din impozitarea multinaționalelor apare pe fondul divergențelor dintre statele membre privind cinci noi taxe propuse, despre care Comisia Europeană estimează că ar putea aduce 65 de miliarde de euro anual.
Cea mai controversată propunere este o contribuție financiară a companiilor, denumită CORE, care ar presupune perceperea unei sume fixe de la societățile cu venituri anuale de peste 100 de milioane de euro, întâmpinând o opoziție puternică în Germania.
În acest context, susținătorii redirecționării veniturilor din impozitul pe profit consideră că ideea ar putea avea o susținere politică mai largă decât CORE, pentru că vizează profiturile, nu veniturile.
„Impozitul pe profitul companiilor presupune taxarea acestora în funcție de profitabilitate. CORE nu funcționează astfel. CORE înseamnă perceperea unei taxe fără a ține cont de acest criteriu”, a declarat Pascal Saint-Amans, fost oficial al OCDE, citat de Digi24.
Echipa președintelui Consiliului European, António Costa, și Comisia Europeană analizează opțiunea înaintea discuțiilor bilaterale cu statele membre, care ar urma să înceapă săptămâna viitoare, potrivit articolului.
Costa intenționează să testeze disponibilitatea guvernelor de a accepta propunerea înainte de a prezenta noi cifre privind bugetul și noile taxe europene, în perspectiva summitului liderilor UE programat pentru 26–27 noiembrie.
Recomandate
Un sondaj al piloților europeni indică o problemă operațională de siguranță legată de oboseală , în condițiile în care trei din patru respondenți spun că au ațipit în cockpit în ultimele patru săptămâni, iar aproape un sfert recunosc că zboară, de regulă, chiar și când sunt prea obosiți pentru a-și îndeplini atribuțiile, potrivit Digi24 . Datele provin dintr-un sondaj realizat de Asociația Europeană a Piloților (European Cockpit Association – ECA) în rândul a aproape 7.200 de comandanți și copiloți. Participanții reclamă perioade insuficiente de odihnă, presiuni pentru prelungirea programului de lucru și teama de sancțiuni dacă declară că nu sunt apți de zbor, notează și The Guardian , citat de Digi24. Ce arată sondajul: microsomn frecvent și reticență la raportare Sondajul, realizat în luna august, arată că trei sferturi dintre respondenți au avut cel puțin un episod de „microsomn” (o perioadă scurtă și involuntară de somn) în timp ce pilotau, în cele patru săptămâni anterioare cercetării. În același timp, comportamentul de raportare a oboselii rămâne limitat: 24% dintre piloți spun că, de regulă, continuă să zboare în loc să declare că nu sunt apți din cauza oboselii; 16,8% afirmă că aleg să se declare bolnavi; doar unul din trei declară că, de regulă, anunță că nu este apt pentru serviciu atunci când este obosit; jumătate recunosc că, în cele trei luni anterioare sondajului, au efectuat cel puțin un zbor în condiții în care ar fi trebuit să declare că sunt prea obosiți. De ce contează: risc operațional și obligații de gestionare a oboselii În aviație, oboseala poate fi alimentată de program prelungit, odihnă insuficientă, orare neregulate și zboruri cu traversarea mai multor fusuri orare, care perturbă ritmul natural de somn. Digi24 arată că efectele pot include afectarea capacității de judecată, încetinirea reacțiilor, reducerea vigilenței și dificultăți în gestionarea situațiilor neprevăzute. În plus, cadrul european de siguranță impune companiilor aeriene să aibă sisteme pentru identificarea, monitorizarea și gestionarea oboselii echipajelor. Unde apar cele mai mari semnale de alarmă Piloții care lucrează pentru companii aeriene cu sediul în Irlanda și Malta au raportat cele mai ridicate niveluri ale episoadelor de microsomn. Totodată, mai mult de o treime dintre respondenți spun că nu beneficiază de suficientă odihnă pentru a preveni acumularea oboselii în timp. Componenta de cultură organizațională apare ca un factor major: aproape jumătate dintre respondenți afirmă că se tem de consecințe negative din partea conducerii dacă raportează oboseala, iar numai 11,9% spun că au încredere în sistemul companiei aeriene pentru raportarea oboselii. Presiunea pe program: prelungiri „excepționale” care devin practică Aproape doi din cinci piloți declară că au recurs cel puțin o dată, în luna anterioară sondajului, la prerogativa comandantului de a prelungi programul de lucru al echipajului sau de a reduce perioadele de odihnă în circumstanțe excepționale. Aproape 70% dintre respondenți se declară îngrijorați de posibilitatea de a refuza prelungirea programului, ceea ce sugerează existența unor presiuni semnificative asupra echipajelor. Ian Holder, director general al companiei de consultanță în siguranța aviației Baines Simmons, spune că rezultatele indică diferențe persistente între companii aeriene și autorități naționale în modul de gestionare a oboselii și că sondajul reflectă experiențele piloților, nu o măsurare directă a rezultatelor de siguranță. El indică Finlanda și Țările de Jos ca exemple unde ar fi posibilă o cultură mai bună de raportare a oboselii. În ansamblu, datele conturează o vulnerabilitate operațională: oboseala este frecventă, dar raportarea ei rămâne inhibată de teamă și de încrederea redusă în mecanismele interne ale companiilor. [...]
Guvernul Luca Niculescu transmite mediului de afaceri că „repornirea motoarelor economiei” nu mai poate veni din noi creșteri de taxe , ci dintr-un parteneriat mai predictibil cu investitorii și din măsuri de eficientizare a statului, potrivit Digi24 . Premierul spune că obiectivul Executivului este „să aducă bani în țară, la buget și în economie”, nu „să crească poverile” pentru cei care susțin economia, și că statul trebuie să-i ajute pe angajatori, „nu să îi sufocăm în taxe și birocrație”, mesaj transmis după o întâlnire cu reprezentanții mediului de afaceri. Mesajul economic: consolidare fiscală fără „la nesfârșit” prin taxe În mesajul său, Luca Niculescu susține că „consolidarea fiscală nu poate fi făcută la nesfârșit prin creșterea taxelor” și leagă relansarea economică de o schimbare de abordare a statului față de investitori și contribuabili. Premierul indică drept condiții pentru „repornirea motoarelor economiei” un guvern care: este „partener corect” pentru investitori; oferă predictibilitate, stabilitate și „pârghii de dezvoltare”; își achită la timp obligațiile; susține sectoarele strategice; stimulează inovarea; protejează capitalul românesc. Ce măsuri invocă Guvernul pe partea de eficiență a statului Niculescu afirmă că statul trebuie să-și „probeze corectitudinea” printr-un set de direcții administrative și fiscale: reducerea risipei; cheltuirea mai eficientă a banului public; combaterea evaziunii; îmbunătățirea colectării. În același context, premierul afirmă că România este „mai aproape ca niciodată” de aderarea la OCDE, pe care o descrie ca oportunitate pentru investiții, acces la capital, piețe externe și tehnologii moderne, dar și pentru modernizarea instituțiilor. Cine a participat la discuții La întâlnirea cu Guvernul au participat reprezentanți ai organizațiilor Concordia, Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România, Romanian Business Leaders, Asociația Oamenilor de Afaceri din România și Confederația Națională pentru Antreprenoriat și Întreprinderi Mici și Mijlocii. Din partea echipei guvernamentale, premierul precizează că au fost prezenți mai mulți membri ai Cabinetului, inclusiv vicepremierul Marian Neacșu și miniștrii de la Finanțe, Economie, Energie, Dezvoltare și Muncă, alături de alți oficiali. Anterior acestei întâlniri, Niculescu a avut o discuție cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , la sediul Băncii Naționale. [...]
Dominic Fritz încearcă să taie din fașă speculațiile despre „influențe externe” , folosind ironia ca răspuns public, într-un moment în care astfel de acuzații pot alimenta neîncrederea în actori politici și pot inflama agenda publică, potrivit Libertatea . Președintele USR a reacționat marți seară, într-o emisiune la TVR 1 , la scenariile apărute în spațiul public conform cărora ascensiunea sa în politica românească ar fi rezultatul unui plan al serviciilor de informații din Germania. Fritz a susținut că ipoteza este „complet absurdă” și că profilul său nu ar corespunde unei „misiuni secrete”. „Pe mine mă amuză foarte mult această teorie, pentru că eu nu mă pricep la chestii din astea de spionaj. Dar presupun, dacă eu sunt cineva care am un plan malefic pe 20 de ani, să plantez un spion în sistemul politic al României, probabil nu l-aş numi nici Fritz, nu i-aş da un CV lucrând la un fost preşedinte, adică nu ştiu, nu l-aş căsători fix cu o chinezoaică.” Declarația este atribuită de Libertatea publicației News.ro. În aceeași intervenție, Fritz a spus că intrarea sa în cursa electorală a fost determinată de organizația locală USR din Timișoara, „nicidecum serviciile secrete”. Contextul invocat de Fritz: decizia de a intra în politică în 2017 Fritz a rememorat că a ajuns la Timișoara la 19 ani, când a învățat limba română, și că a stat departe de politica românească, pe care a descris-o ca fiind greu de înțeles și „haotică”. El a indicat iarna anului 2017, în timpul protestelor împotriva guvernului condus de Sorin Grindeanu , drept momentul în care a decis să se implice. Fritz a povestit că, după ce s-a întors la Berlin, unde avea „un loc de muncă bine plătit și un trai confortabil”, s-a simțit „un pic ipocrit” cerând altora să lupte, în timp ce el privea de la distanță. Ulterior, a luat legătura cu filiala USR abia înființată la Timișoara, inițial pentru a sprijini un alt candidat la primărie, demers care a dus în final la propria candidatură. Repere din parcursul politic menționate în articol Libertatea notează că Dominic Fritz, cetățean german care a obținut ulterior și cetățenia română, a câștigat mandatul de primar al Timișoarei în 2020 și a fost reconfirmat patru ani mai târziu. Publicația mai arată că, după intrarea în vigoare a Legii ANI, Fritz a pierdut al doilea mandat în urma unei decizii de conflict de interese, pe care o contestă în instanță. [...]
George Simion spune că a făcut deplasări externe pentru a „internaționaliza” cazul lui Călin Georgescu , într-o mișcare cu potențial de a muta disputa din zona strict juridică în cea de imagine și presiune publică, potrivit Digi24 . Președintele AUR a afirmat, într-un briefing de marți seară, că în opinia sa Călin Georgescu este „deținut politic” și că a parcurs „mii de kilometri” pentru a „populariza atacul asupra democrației” și „atacul asupra lui Călin Georgescu”. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres. „Am făcut mii de kilometri pentru a internaţionaliza această problemă şi pentru a populariza atacul asupra democraţiei şi atacul asupra lui Călin Georgescu.” În același context, Simion a susținut că AUR ar fi „printre puținii, dacă nu singurul partid” rămas „fidel voinței poporului român” și a spus că nu știe „ce am fi putut face mai mult” în această situație, invocând dificultatea de a lupta „prin metode democratice” cu „un sistem” despre care a afirmat că ar avea „apucături totalitare”. Separat, liderul AUR a mai declarat că „în ultima perioadă e o adevărată prigoană pe TikTok ”, susținând că au fost închise unele conturi. Digi24 nu oferă, în materialul citat, detalii suplimentare despre conturile vizate sau despre motivul închiderii acestora. [...]
Dominic Fritz cere AUR să rupă ambiguitatea față de Rusia , după ce partidul a condamnat public o acțiune de sabotaj „coordonată din Federația Rusă”, pe fondul informațiilor SRI despre o rețea care ar fi vizat obiective strategice din România, potrivit Digi24 . Liderul USR a reacționat pe Facebook la mesajul AUR, susținând că formațiunea „a aflat abia azi cine e agresorul” și că „următorul pas e simplu: să nu mai ducă mai departe mesajele Kremlinului”, „dacă chiar țin cu România”. În postare, Fritz a invocat și un episod anterior, afirmând că AUR ar fi așteptat „raportul de expertiză” pentru a condamna agresorul după ce „o dronă rusească a lovit un bloc din Galați”. El a adăugat că, în cazul incendiului din septembrie de la Carfil Brașov (filială Romarm), „n-a fost un accident”, iar SRI ar fi confirmat „ieri” un sabotaj coordonat din Rusia. Context: ce au comunicat autoritățile despre cazul Carfil AUR a reacționat marți după anunțul SRI privind identificarea unei rețele de sabotaj coordonate din Federația Rusă, despre care instituția spune că a fost implicată în incendiul produs la 14 septembrie 2026 pe platforma industrială Carfil din Brașov, notează News.ro, preluat de Digi24. Conform informațiilor prezentate, autoritățile române au documentat activitatea infracțională a doi cetățeni bieloruși și a unui cetățean ucrainean, rezidenți în state UE, membri ai rețelei, implicați într-un incendiu suspect care a afectat sedii ale mai multor firme din județul Brașov, în apropierea CARFIL SA, filială a CN ROMARM, unde sunt fabricate și drone militare. Doi dintre suspecți au fost arestați în Germania, în timp ce pregăteau fapte similare, iar al treilea a fost localizat în Polonia; aceștia sunt cercetați pentru tentativă la acte de diversiune. SRI a mai precizat că rețeaua ar fi vizat mai multe facilități militare și industriale din România și regiune și ar fi urmărit „intimidarea, afectarea capacităților de apărare și slăbirea contribuției statelor vizate la securitatea europeană și regională”. De ce contează Schimbul de replici mută discuția din zona declarațiilor politice în cea a consecințelor de securitate: dacă acuzațiile autorităților se confirmă în anchetele DIICOT, cazul Carfil devine un test pentru modul în care partidele își asumă public riscurile de sabotaj și război hibrid, inclusiv în raport cu industria de apărare. [...]
Mesajul Kremlinului că Rusia nu va face compromisuri pe Donbas prelungește incertitudinea de securitate în Europa , cu efect direct asupra riscului geopolitic pe care îl prețuiesc piețele și companiile, potrivit Digi24 . Publicația relatează, citând UNN, care la rândul său citează Reuters, că președintele rus Vladimir Putin nu intenționează să renunțe la planurile de a cuceri integral Donbasul (Donețk și Lugansk) și că nu dorește „compromisuri” care nu corespund intereselor sale. Discuții telefonice cu lideri nordici, fără semnal de concesii O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că președintele francez Emmanuel Macron ar fi fost ultimul lider din Uniunea Europeană care a discutat telefonic cu Putin, într-o convorbire care ar fi avut loc în iulie și care nu a fost făcută publică, fără rezultate, potrivit aceleiași surse. În același timp, sursa citată a afirmat că Putin le-a transmis președintelui finlandez Alexander Stubb și premierului norvegian Jonas Gahr Store că Rusia nu va face compromisuri privind obiectivul de a cuceri întreaga regiune Donbas. Cei doi lideri europeni ar fi răspuns că este necesară o pace „dreaptă”. Poziția oficială a Kremlinului: „pace justă” doar în condițiile Moscovei Kremlinul a transmis că o pace „justă și durabilă” este posibilă doar dacă „interesele legitime ale Federației Ruse” sunt luate în considerare „pe deplin și necondiționat”. „S-a subliniat că realizarea unei păci juste și de lungă durată este posibilă numai dacă interesele legitime ale Federației Ruse sunt luate în considerare pe deplin și necondiționat”, a declarat Kremlinul. „În același timp, s-a atras atenția asupra politicilor conflictuale ale țărilor din UE și NATO, care contribuie la prelungirea ostilităților”. Reacții în Europa: critică din Danemarca În material este menționat că prim-ministrul danez Mette Frederiksen a criticat decizia Finlandei și a Norvegiei de a purta discuții cu Putin, afirmând că nu există semne că Rusia ar dori pacea. Contextul este convorbirea telefonică „sinceră și substanțială” pe care Alexander Stubb și Jonas Gahr Store au avut-o marți cu liderul de la Kremlin, pe tema războiului din Ucraina, potrivit unui comunicat al cabinetului președintelui finlandez. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a scris pe rețelele sociale că liderii Finlandei și Norvegiei l-au informat despre discuție. [...]
