Știri
Știri din categoria Diverse
TollRo devine obligatoriu de la 1 octombrie, iar transportatorii trebuie să treacă la plata pe distanță: platforma a ieșit din testare și va emite documente oficiale pentru taxarea rutieră, potrivit Digi24.
CNAIR anunță că etapa de testare începută pe 15 septembrie s-a încheiat, iar de la 1 octombrie 2026, ora 00:00, rovinietele și tichetele de rută noi vor fi emise prin noul Sistem de Tarifare Rutieră Electronică. Pentru vehiculele de transport marfă de peste 3,5 tone, tariful TollRo va fi plătit în funcție de distanța parcursă.
În comunicarea CNAIR, compania spune că aplicația mobilă și portalul au fost testate „în condiții reale”, iar funcționalitățile și fluxurile de plată au fost „monitorizate și optimizate” pe baza sugestiilor utilizatorilor.
Noul tarif se aplică vehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone, destinate transportului de marfă, inclusiv vehiculelor de transport mixt asimilate. Sistemul acoperă:
Spre deosebire de rovinietă (taxă pe perioadă), TollRo se calculează în funcție de distanța parcursă, masa vehiculului, clasa de emisii EURO și categoria drumului folosit. Modul de calcul este stabilit prin ordin al ministrului Transporturilor publicat în Monitorul Oficial nr. 940 din 10 octombrie 2025.
Plata TollRo va fi posibilă în două variante:
Portalul etoll.ro va permite, între altele, crearea contului, înrolarea vehiculelor și flotelor, cumpărarea rovinietei și a tichetului de rută, plus administrarea portofelului electronic și a facturilor. Aplicația mobilă TollRo (gratuită, iOS și Android) va fi folosită și pentru înregistrarea traseului necesar calculării tarifului.
Rovinieta va putea fi cumpărată în continuare și de la distribuitori autorizați sau prin SMS. La punctele de vânzare CNAIR și la punctele de trecere a frontierei vor putea fi achiziționate atât rovinieta, cât și tichetul de rută, iar plata în numerar va fi disponibilă în puncte selectate.
Anunțul privind intrarea în regim operațional vine după ce, cu câteva zile înainte, CNAIR solicitase Guvernului și Ministerului Transporturilor amânarea aplicării TollRo de la 1 octombrie 2026 la 1 aprilie 2027, invocând lipsa unei aplicații tehnice operaționale la termen. Solicitarea era susținută și de transportatori.
Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a susținut însă că sistemul trebuie să funcționeze din octombrie și că instituția a avut suficient timp pentru pregătire.
Rovinietele emise până la 30 septembrie 2026 prin sistemul actual își păstrează valabilitatea până la data înscrisă pe document, iar șoferii nu trebuie să cumpere una nouă; verificarea se va face automat în trafic.
Vânzarea prin sistemul actual se oprește pe 30 septembrie, la ora 23:59. Din 1 octombrie, ora 00:00, rovinietele și tichetele de rută noi vor fi emise exclusiv prin noul sistem electronic.
Plata TollRo prin furnizori de servicii de tarifare rutieră electronică interoperabili cu sistemele din Uniunea Europeană ar urma să devină disponibilă începând cu 15 ianuarie 2027.
Recomandate
AUR cere amânarea aplicării TollRo până la 1 aprilie 2027, invocând riscul de amenzi și costuri suplimentare pentru transportatori înainte ca sistemul să fie recepționat potrivit Digi24 . Partidul solicită menținerea actualei roviniete până la recepționarea platformei și susține că, de la 1 octombrie, sancțiunile ar urma să se aplice deși sistemul „nu a trecut de recepția calitativă”. Miza operațională: taxare și sancțiuni, cu recepția încă neîncepută Într-un comunicat, AUR afirmă că rovinieta pentru camioanele de peste 3,5 tone ar urma să fie înlocuită de TollRo de la 1 octombrie, în condițiile în care „pilotarea publică a început abia pe 16 septembrie”, iar „recepția nu poate începe înainte de 14 octombrie”. Partidul mai susține că CNAIR ar fi semnalat „erori majore” și că ar fi cerut amânarea aplicării până la 1 aprilie 2027. AUR își formulează critica ca fiind legată de implementare, nu de principiul taxării în funcție de distanță. Impactul financiar invocat: costuri mai mari pentru flote și efect de propagare în prețuri Partidul susține că efectul asupra transportatorilor ar fi „major” și oferă un exemplu de cost anual pentru un camion Euro VI de peste 12 tone, la 100.000 km/an: 24.000–62.000 de lei, comparativ cu aproximativ 7.500 de lei pentru rovinieta anuală (categoria F, ≥ 12 t, minimum 4 axe). În funcție de traseu (drum național, drum expres și/sau autostradă), AUR afirmă că factura ar putea fi de „trei până la peste opt ori mai mare”. În comunicat se mai arată că aceste costuri ar putea fi transferate în prețurile materialelor de construcții, alimentelor și bunurilor de consum, pe fondul scumpirii carburanților. AUR mai afirmă că „jumătate din încasările din rovinietă și TollRo merg la bugetul de stat”. Ce cere AUR: amânare sau perioadă fără sancțiuni pentru erori nefrauduloase AUR propune: amânarea TollRo până la 1 aprilie 2027 și menținerea rovinietei până la recepționarea sistemului; dacă termenul de 1 octombrie rămâne, ca „erorile nefrauduloase” de aplicație, semnal sau sistem să nu fie sancționate până la 1 aprilie 2027; extinderea termenului de plată la 15 zile, de la 72 de ore. Partidul mai cere publicarea neconformităților și a contractului de implementare, folosirea banilor colectați pentru drumuri, reevaluarea tarifelor după șase luni și „control egal pentru toate flotele”, inclusiv la frontiera externă. Context: CNAIR anunță operaționalizarea de la 1 octombrie CNAIR a anunțat că etapa de testare a platformei TollRo, începută pe 15 septembrie, s-a încheiat, iar sistemul devine operațional pe 1 octombrie 2026, la ora 00:00. De la această dată, rovinietele și tichetele de rută noi vor fi emise prin noul Sistem de Tarifare Rutieră Electronică, iar vehiculele de transport marfă de peste 3,5 tone vor achita tariful TollRo în funcție de distanța parcursă. Rovinietele cumpărate anterior rămân valabile. [...]
Invitația SUA către Vladimir Putin la summitul G20 redeschide canalul diplomatic Washington–Moscova , însă Kremlinul spune că va cântări participarea și că decizia va fi luată „pe cale diplomatică”, potrivit Stirile Pro TV . Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că administrația Trump l-a invitat oficial pe liderul rus la reuniunea anuală a G20, programată în decembrie, la Miami, Florida. Rubio a prezentat invitația drept o oportunitate pentru Putin de a interacționa nu doar cu președintele SUA, ci și cu alți lideri mondiali. Din partea Moscovei, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a transmis că Rusia este „recunoscătoare și apreciază această invitație” și că va analiza dacă o acceptă. „Vom lua o decizie și vom rezolva problema pe cale diplomatică.” De ce contează: semnal de dezgheț, dar fără angajamente Mesajul Kremlinului indică disponibilitatea de a menține deschis un canal de dialog la nivel înalt, fără a confirma însă prezența lui Putin la summit. În același timp, invitația SUA vine pe fondul discuțiilor despre posibile formule de reducere a tensiunilor legate de războiul din Ucraina, în special în zona infrastructurii energetice. Context: ultima întâlnire Trump–Putin și miza „armistițiului energetic” Putin și Donald Trump s-au întâlnit ultima dată la Anchorage, Alaska, în august 2025, când liderul rus a făcut prima vizită în Statele Unite după zece ani, notează materialul. De asemenea, Putin nu a mai vizitat cele 48 de state continentale ale SUA dinaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei. În paralel, Rubio a îndemnat Moscova și Kievul să convină un „armistițiu energetic” — o încetare limitată a atacurilor asupra infrastructurii energetice — despre care a spus că nu ar opri războiul, dar ar putea deveni o „platformă” pentru un acord mai amplu, relatează AFP, citată de Agerpres. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski cere de luni de zile fie un armistițiu complet, fie unul parțial axat pe energie, solicitări pe care Kremlinul le-a respins constant, susținând că vrea o încetare definitivă a conflictului, nu un armistițiu „inutil”, mai arată articolul. Ce urmează În acest moment, potrivit informațiilor prezentate, Moscova nu a anunțat dacă Putin va accepta invitația la G20. Singurul angajament comunicat public este că decizia va fi analizată și tratată „pe cale diplomatică”, iar summitul este programat pentru luna decembrie, la Miami. [...]
PSD își închide ușa către USR în negocierile pentru guvern , iar Sorin Grindeanu transmite, potrivit Digi24 , că propunerea USR privind o „rotativă la guvernare” nu este o opțiune „de luat în calcul”, în timp ce lasă deschisă, condiționat, o colaborare cu PNL. Într-o conferință de presă la Reșița, Grindeanu a fost întrebat dacă PSD poate accepta ideea USR de rotativă la guvernare. Răspunsul a fost tranșant: „Tot ce vine dinspre USR nu poate fi luat în calcul.” Ce semnal dă PSD despre majoritate și negocieri Întrebat dacă, în cazul în care ar fi desemnat premier, ar încerca să construiască o majoritate stabilă alături de PNL, liderul PSD a spus că intenționează să discute cu toate partidele parlamentare înainte de o concluzie privind formula de guvernare. „Voi merge și voi vorbi cu toate partidele pentru că în Parlament au intrat partide prin votul oamenilor. Concluzia la final o să o vedem.” Colaborarea cu PNL, condiționată de distanțarea de USR Grindeanu afirmă că și-ar dori o colaborare cu PNL, dar susține că partidul liberal „este în prezent foarte apropiat de USR” și face o distincție între PNL „pe care îl știe” și formațiunea de acum. „Mi-aș dori să existe o colaborare cu PNL-ul cel de dreapta, conservator, creștin-democrat, pe care îl știu. În acest moment PNL e de fapt USR.” În același context, Grindeanu a invocat și o declarație a lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) despre raporturile dintre PNL și USR, susținând că, în opinia sa, „astăzi, când vorbim, PNL e USR”. Contextul: guvernul Mureșan și presiunea unei majorități parlamentare Declarațiile vin pe fondul negocierilor pentru formarea unui nou guvern. Premierul desemnat Siegfried Mureșan lucrează la cabinet și la programul de guvernare, iar PNL, USR și UDMR s-au aliniat în spatele lui, în timp ce PSD nu și-a exprimat sprijinul pentru actuala formulă. În articol se mai arată că Grindeanu a criticat lipsa unor discuții directe cu premierul desemnat și a susținut că nu a primit programul de guvernare. Mureșan a anunțat că programul urma să fie prezentat vineri și că intenționează să depună sâmbătă la Parlament lista miniștrilor și programul; vineri s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. Separat, Grindeanu a spus că se aștepta să fie desemnat premier „joia trecută” și că a fost surprins că acest lucru nu s-a întâmplat. În acest stadiu, miza imediată rămâne conturarea unei majorități parlamentare care să susțină un cabinet, în condițiile în care PSD își delimitează public poziția față de USR și pune sub semnul întrebării compatibilitatea cu actuala direcție a PNL. [...]
UDMR anunță că va vota împotriva uniformelor școlare obligatorii, ceea ce poate bloca sau modifica proiectul în Camera Deputaților , după ce Senatul l-a adoptat, potrivit Digi24 . Kelemen Hunor susține că o astfel de măsură nu ar trebui impusă prin lege la nivel național, ci decisă local, în fiecare comunitate școlară. Liderul UDMR a transmis că nu susține proiectul privind introducerea uniformelor școlare obligatorii, pe care îl consideră „lipsit de sens”, și a invocat pozițiile elevilor și ale MAKOSZ (Uniunea Liceenilor Maghiari din România) . „Uniformele şcolare nu pot fi impuse prin lege de la Bucureşti”, a scris Kelemen Hunor, vineri, pe Facebook. Ce se întâmplă în Parlament Proiectul de lege a fost adoptat în Senat și urmează să fie dezbătut în Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz. Kelemen Hunor a anunțat că le va cere deputaților UDMR să respingă inițiativa și să voteze împotrivă. Senatul a aprobat proiectul luni, cu 84 de voturi „pentru”, 18 „împotrivă” și patru abțineri. Inițiativa este atribuită PSD, conform informațiilor din articol. Miza: obligativitate națională versus decizie locală Argumentul central al președintelui UDMR este că decizia privind uniforma ar trebui să rămână la nivelul fiecărei școli, prin acordul elevilor, părinților și profesorilor, nu printr-o obligație generală stabilită prin lege. Kelemen Hunor a relatat și o experiență personală: a început școala cu uniformă, apoi a renunțat și a fost sancționat, iar acum consideră că impunerea prin constrângere este o „abordare greșită”. Reacția elevilor și ce urmează Consiliul Național al Elevilor (CNE) și MAKOSZ au transmis că uniforma obligatorie nu rezolvă problemele din școli și au anunțat un protest pentru luni, 28 septembrie, când elevii sunt îndemnați să poarte haine negre. Următorul pas este dezbaterea din Camera Deputaților, unde proiectul poate fi adoptat, modificat sau respins, iar poziționarea UDMR devine relevantă pentru aritmetica votului. Articolul nu oferă detalii despre calendarul exact al dezbaterilor sau despre o posibilă majoritate. [...]
Ungaria își taie drastic expunerea la creditul european pentru apărare , reducând cererea de împrumut din programul SAFE de la 16,4 miliarde de euro la 5,4 miliarde de euro, potrivit Digi24 . Mișcarea schimbă dimensiunea finanțării pe care Budapesta ar urma să o atragă prin instrumentul UE cu dobândă redusă și indică o recalibrare a planurilor de achiziții și investiții în apărare. Decizia a fost confirmată vineri de Comisia Europeană , prin purtătorul de cuvânt Thomas Regnier, după ce autoritățile ungare au informat Bruxelles-ul că vor limita cererea la 5,4 miliarde de euro (aprox. 27 miliarde lei), în cadrul „Security Action For Europe” (SAFE). Suma este „mai puțin de jumătate” din cele 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde lei) solicitate inițial de fostul premier Viktor Orbán. De ce contează: mai puțini bani, altă anvergură a programelor de înarmare Reducerea cererii înseamnă, în practică, o scădere a volumului de finanțare ieftină pe care Ungaria ar fi putut-o folosi pentru consolidarea industriei de apărare și pentru achiziții militare. SAFE este un program de împrumuturi cu dobândă redusă lansat de Bruxelles anul trecut, cu un pachet total de 150 de miliarde de euro, destinat distribuirii către 19 state membre. În plus, SAFE vine cu condiții de eligibilitate pentru achiziții: cel puțin 65% din valoarea sistemului de armament cumpărat trebuie să provină dintr-un stat membru UE, din Ucraina sau dintr-o țară din Spațiul Economic European ori Asociația Europeană a Comerțului Liber; restul de 35% poate proveni din țări terțe. Context politic: noul guvern invocă riscuri de corupție asociate vechii propuneri Propunerea inițială a fost contestată de actualul prim-ministru Peter Magyar , care a preluat funcția în aprilie. Potrivit informațiilor citate în material, Magyar ar fi dorit să reevalueze planul din cauza unor presupuse riscuri de corupție legate de guvernul anterior. Regnier a spus că noile autorități au avut posibilitatea să reevalueze situația și au decis să solicite o sumă mai mică decât cea alocată inițial Ungariei: „Am fost întotdeauna foarte clari cu noile autorități și cu noul guvern ungar, precizându-le că vor putea să evalueze situația actuală, iar acum au decis să solicite o sumă mai mică decât cea pe care am alocat-o inițial Ungariei.” Italia, un alt exemplu de cerere redusă în SAFE Tot vineri, Comisia a confirmat și cererea Italiei: 8 miliarde de euro (aprox. 40 miliarde lei) prin SAFE, circa jumătate din cele 14,9 miliarde de euro (aprox. 75 miliarde lei) anticipate inițial de guvernul Giorgiei Meloni. Materialul notează că anunțul vine după negocieri tensionate între Bruxelles și Roma privind alocarea, care nu a fost finalizată oficial, dar a generat tensiuni între cele două capitale. SAFE este parte din planul „Readiness 2030” al Comisiei Europene, care vizează mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro în cheltuieli suplimentare pentru apărare până la finalul deceniului, cu accent pe achiziții de produse de apărare considerate prioritare. [...]
Armata SUA își verifică capacitatea de mobilizare pentru o posibilă acțiune în Cuba în următoarele luni , potrivit Digi24 , care citează un document intern consultat de CBS News. Miza practică este una operațională: ce unități, ce sprijin logistic și ce resurse medicale pot fi puse rapid la dispoziția Comandamentului de Sud al SUA, fără ca în acest moment să existe un ordin de desfășurare. Documentul, datat cu săptămâna trecută, cere comandamentelor din subordine informații despre disponibilitatea a șase unități care ar putea fi pregătite în 90–120 de zile pentru a trece sub autoritatea Comandamentului de Sud. Potrivit materialului, solicitarea nu menționează explicit Cuba, însă mai mulți oficiali americani au spus pentru CBS că se încadrează în planificarea militară legată de insulă. Ce resurse sunt avute în vedere Conform informațiilor prezentate, Rezerva armatei SUA analizează dacă poate furniza întăriri și sprijin, inclusiv pentru forțe de poliție, personal medical și alte unități de suport. Printre capabilitățile menționate în document se află: un batalion de sprijin logistic în acțiuni de luptă, specializat în coordonarea logisticii (transporturi, mentenanță, combustibili, provizii); un batalion de geniu; crearea unei brigăzi medicale pentru comanda și coordonarea unităților medicale. Textul nu precizează efectivele necesare și nu indică faptul că vreo unitate ar fi primit ordin de desfășurare. Contextul politic: presiuni crescute asupra Cubei Apariția documentului este plasată de Digi24 într-un moment de presiuni intense ale administrației președintelui Donald Trump asupra Cubei, cu obiectivul declarat de a forța o schimbare de regim. Cel mai recent episod invocat este de la Adunarea Generală a ONU, unde delegația cubaneză a părăsit sala după ce Trump a descris Cuba drept „un stat eșuat (...) care va cădea”. Totodată, Trump a recunoscut că administrația sa „urmărește o schimbare fundamentală în Cuba”, demers despre care a spus că este condus de secretarul de stat Marco Rubio , notează Agerpres, citată de Digi24. În paralel, materialul menționează că, pe lângă embargoul comercial impus din 1962, SUA ar fi introdus o „blocadă petrolieră” care a agravat criza economică și socială din insulă, pe fondul unor amenințări repetate că Washingtonul ar putea „prelua controlul” asupra Cubei. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate nu rezultă existența unei decizii de intervenție, ci o etapă de planificare și inventariere a resurselor, cu un orizont de pregătire de 90–120 de zile. În același timp, Washingtonul și Havana ar fi avut contacte pentru a negocia o ieșire din conflict, în timp ce Cuba susține că schimbările interne pot fi decise doar de poporul cubanez și acuză SUA că pregătesc o agresiune militară. [...]
