Știri
Știri din categoria Diverse
Guvernul accelerează reanalizarea proiectului Bala 2 pentru a asigura apa necesară răcirii reactoarelor de la Cernavodă, după scăderea accentuată a nivelului Dunării, potrivit Digi24. Un Comitet Interministerial, înființat prin decizia premierului interimar Ilie Bolojan, a analizat situația și urmează să verifice dacă soluțiile tehnice din studiul de fezabilitate mai sunt valabile în contextul schimbărilor hidrologice și climatice din ultimii ani.
Hotărârea de constituire a comitetului vizează identificarea soluțiilor de alimentare cu apă pentru răcirea reactoarelor actuale și viitoare ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă. Autoritățile leagă explicit urgența de scăderea nivelului Dunării și de necesitatea menținerii unui debit suficient pentru funcționarea în condiții de siguranță.
Până la finalul lunii august, comitetul trebuie să reanalizeze studiul de fezabilitate al proiectului Bala 2. Proiectul prevede amenajarea căilor navigabile pe Dunăre, în zona punctului Bala, intervenție care ar urma să crească debitul pe Dunărea Veche spre Cernavodă.
Specialiștii vor verifica, între altele, dacă:
Ilie Bolojan a transmis că proiectul ar urma să fie finanțat de la bugetul de stat, iar demararea investiției depinde de confirmarea soluțiilor tehnice de către experți.
„În condițiile în care experții confirmă că soluțiile propuse vor da rezultatele estimate prin acest studiu de fezabilitate, actualizăm indicatorii tehnico-economici și demarăm proiectul cât mai repede posibil prin Administrația Dunărea de Jos Galați și prin Ministerul Transporturilor”, a afirmat Ilie Bolojan.
Indicatorii tehnico-economici ai proiectului Bala 2 au fost aprobați de Guvern în 2024, iar proiectul are aviz de mediu, însă lucrările nu au avansat până în prezent, conform informațiilor din articol.
Pe termen scurt, specialiștii consideră necesară continuarea lucrărilor de dragaj începute pe Dunărea Veche, în direcția Cernavodă. Pentru susținerea intervențiilor, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca (președintele comitetului), a cerut inventarierea echipamentelor deținute de instituțiile statului care pot fi folosite la dragaj.
Instituțiile implicate trebuie să transmită până luni, 17 august, date tehnice pentru evaluarea situației, inclusiv date hidrologice, proiecții privind debitul Dunării, informații despre modificările albiei și măsurători din teren.
Următoarea ședință a Comitetului Interministerial este programată pentru miercuri, 19 august. Până atunci, participanții trebuie să furnizeze date actualizate privind nivelul hidrologic, batimetriile și datele hidromorfologice.
Comitetul reunește reprezentanți ai Ministerelor Energiei, Transporturilor și Mediului, Administrației Naționale „Apele Române”, Administrației Fluviale a Dunării de Jos, CNE Cernavodă, Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și Universității Tehnice de Construcții București, iar la lucrări pot fi invitați și alți specialiști.
Recomandate
Guvernul spune că poate acoperi rapid lipsa a circa 650 MW din producția nucleară , după oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, pe fondul scăderii debitului Dunării, iar miza imediată este evitarea unor probleme de alimentare și a presiunilor suplimentare în sistem. Potrivit Digi24 , premierul Ilie Bolojan afirmă că „toate estimările arată că nu există riscuri” pentru alimentarea cu energie la nivel național. În mesajul publicat pe Facebook, premierul susține că energia nucleară lipsă – „circa 650 MW”, adică „aproape 10% din totalul consumului la nivel național” – va fi compensată pe termen scurt printr-un mix de producție internă și importuri. „Pe termen scurt, împreună cu Dispecerul Energetic Naţional , am luat măsuri ca energia nucleară lipsă (…) să fie compensată prin producţie hidro, eoliană, pe cărbune şi importuri.” Cum este acoperit deficitul de producție Conform premierului, compensarea se face prin: producție hidro; producție eoliană; producție pe cărbune; importuri. Bolojan le mulțumește „celor implicați” și românilor care „au înțeles să-și reducă seara consumul”, indicând că echilibrarea sistemului a fost sprijinită și de ajustări de consum în orele de vârf. Importurile și dimensiunea „plasei de siguranță” Premierul mai spune că a notificat Comisia Europeană cu privire la situația de criză și indică o „capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW”, ceea ce, în logica Guvernului, oferă spațiu pentru acoperirea deficitului dacă producția internă nu este suficientă. Miza pe termen lung: deblocarea proiectului „Bala 2” Dincolo de măsurile de moment, Bolojan leagă situația de seceta din bazinul Dunării și de întârzieri administrative, susținând că oprirea ambelor grupuri de la Cernavodă este și rezultatul „multor ani” de decizii greșite și amânări. În acest context, premierul anunță semnarea deciziei de constituire a unui grup interministerial pentru deblocarea proiectului „Bala 2”, menit să asigure debitul necesar funcționării fără probleme a unităților de la Cernavodă. Proiectul ar include lucrări hidrotehnice, dragare și lucrări pentru siguranța navigației. Conform datelor din proiect invocate de premier, investiția ar permite creșterea nivelului apei pe Dunărea Veche cu peste un metru și aproape dublarea debitului. Bolojan afirmă că studiul de fezabilitate a început în urmă cu 10 ani, iar din 2024 proiectul ar avea toate avizele și aprobările, inclusiv hotărârea de guvern privind indicatorii, însă nu a fost finanțat. „Realist, în 3 ani, am putea finaliza lucrările”, spune premierul, indicând că licitația pentru proiectare și execuție ar urma să fie organizată de Administrația Fluvială de la Galați. [...]
Declarațiile lui Benjamin Netanyahu tensionează și mai mult relația Israel–Marea Britanie, cu potențial de efecte politice și de politică externă într-un moment în care Londra discută sancțiuni și măsuri comerciale legate de coloniile israeliene, potrivit Digi24 . Premierul israelian a numit Marea Britanie „Republica Islamică Britanică” și a susținut, într-un interviu acordat unui podcast și într-o discuție pentru postul de radio al armatei israeliene, că ar putea deveni „prima republică islamică ce va obține o armă nucleară”. Relatarea este atribuită de Digi24 publicației The Guardian . De ce contează: Londra vorbește despre sancțiuni și restricții comerciale Contextul declarațiilor este deteriorarea relațiilor dintre Israel și Londra în ultimele luni, în special după preluarea conducerii guvernului britanic de către Andy Burnham . Digi24 notează că, înainte de a deveni premier, Burnham și-a cerut scuze pentru reacția inițială a Partidului Laburist la operațiunile militare ale Israelului în Gaza, spunând că partidul „nu a procedat corect” și că trebuie „să se descurce mai bine”. În iulie, Burnham a declarat că va „face mai mult pentru a exercita presiuni asupra guvernului israelian”, inclusiv prin: impunerea unor sancțiuni suplimentare împotriva unor persoane și entități; o posibilă interdicție asupra comerțului cu bunuri provenite din coloniile ilegale. Reacții și ecouri: critici interne în Israel și paralela cu retorica din SUA Declarațiile lui Netanyahu au atras critici inclusiv în Israel. Avi Dabush, candidat la Knesset din partea partidului de opoziție Democrații, l-a acuzat pe premier că ironizează „un aliat important” într-un moment de „izolare internațională fără precedent” pentru Israel. „Asta se întâmplă atunci când există un eșec diplomatic îngrozitor și o incapacitate de a mobiliza țările lumii în sprijinul intereselor noastre” În același material este menționat că vicepreședintele SUA, JD Vance, a făcut afirmații similare în campania prezidențială din 2024, sugerând că Marea Britanie ar putea deveni prima „țară cu adevărat islamistă care va obține o armă nucleară”. Context suplimentar: acuzații de islamofobie și avertismente privind infracțiunile motivate de ură Digi24 arată că tema reluată de Netanyahu este asociată cu discursuri islamofobe ale extremei drepte despre minoritatea musulmană din Marea Britanie. În articol se amintește și că primarul Londrei, Sadiq Khan, a fost ținta unor atacuri cu tentă rasistă din partea unor lideri de dreapta din străinătate, inclusiv Donald Trump. Totodată, lideri ai comunității musulmane din Marea Britanie au avertizat că infracțiunile motivate de ură împotriva acestei comunități au ajuns la niveluri fără precedent, pe fondul intensificării retoricii de extremă dreapta și al creșterii sprijinului pentru partide antiimigrație. [...]
Poliția cantonului Berna a lansat un apel public la martori după ce un incendiu suspectat ca fiind provocat intenționat a avut loc în fața Ambasadei României , iar ancheta este coordonată de Parchetul regional din Bern-Mittelland, potrivit Digi24 . Incidentul s-a produs luni, în jurul orei 15:50, când o persoană neidentificată ar fi aruncat un obiect în flăcări lângă gardul reprezentanței diplomatice, conform unui comunicat al poliției cantonale. Focul s-a extins rapid la vegetația din jur, iar autorul a fugit. O angajată a ambasadei a reușit să stingă flăcările înainte ca situația să degenereze. Pompierii au intervenit „din precauție” și au asigurat supravegherea antiincendiu. Nu au fost raportate victime, însă au existat pagube materiale, iar circulația pietonală din zonă a fost deviată pe durata intervenției, potrivit 24heures.ch. Ancheta: apel la martori și coordonare cu parchetul Poliția cantonală din Berna investighează cazul sub coordonarea Parchetului regional din Bern-Mittelland și solicită persoanelor care au observat elemente suspecte în apropierea ambasadei sau care dețin informații relevante să contacteze autoritățile la numărul +41 31 303 25 31. Un purtător de cuvânt al poliției a precizat vineri, pentru AFP, că apelul la martori rămâne valabil, informație preluată de Agerpres. Context diplomatic și poziția MAE Ambasada României este amplasată într-o zonă cu mai multe misiuni diplomatice, între care cele ale Regatului Unit, Canadei, Austriei, Filipinelor, Irlandei, Tunisiei și Arabiei Saudite. Ministerul Afacerilor Externe a transmis miercuri că autoritățile elvețiene tratează incidentul drept unul „minor”, dar, având în vedere proximitatea unei ambasade, a fost deschisă o anchetă, iar România colaborează cu partea elvețiană. [...]
Sporul de 40% pentru fonduri europene rămâne în proiectul noii legi a salarizării, dar nu se extinde la demnitarii de la centru , a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , potrivit Digi24 . Mesajul vizează direct o zonă sensibilă a reformei salarizării publice: cine poate primi majorări legate de gestionarea proiectelor finanțate din bani europeni și care este limita politică a acestor beneficii. Pîslaru a spus că „nu se pune problema” ca secretarii de stat sau miniștrii să beneficieze de acest spor și că „rămân lucrurile exact cum au fost și până acum”, răspunzând unei întrebări pe această temă. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres. Ce prevede proiectul: până la 40% pentru personalul implicat în proiecte Potrivit proiectului noii legi a salarizării, publicat în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, personalul din instituțiile publice implicat în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene ar putea beneficia de sporuri de până la 40% din salariul de bază. În plus, proiectul include și aleșii locali care implementează astfel de proiecte: președinții și vicepreședinții consiliilor județene; primarii și viceprimarii. Pentru aceștia, sporul poate ajunge la până la 40% din indemnizația lunară, „în limita bugetului aprobat”, conform proiectului citat. De ce nu se extinde la miniștri și secretari de stat Ministrul interimar a explicat că menținerea sporului în forma actuală a fost cerută în consultări de structurile asociative ale autorităților publice locale. Pîslaru a indicat că, în numele Asociației Municipiilor din România , președinta organizației, Lia Olguța Vasilescu, a descris păstrarea sporului de 40% drept „o linie roșie” pentru municipii. În același timp, Pîslaru a precizat că extinderea sporului către demnitarii de la nivel central „nu este cazul”, delimitând explicit beneficiarii de la vârful administrației centrale de restul categoriilor vizate de proiect. [...]
Romsilva a atribuit în 2025 contracte de 28,25 milioane lei prin 371 de negocieri fără anunț , o procedură excepțională care ocolește competiția din licitațiile publice, iar în peste 82% dintre cazuri justificarea a fost „extrema urgență”, potrivit unei analize ANAP citate de Digi24 . Deși numărul acestor proceduri a scăzut față de anii anteriori, regia a rămas pe locul al doilea la nivel național ca utilizare a mecanismului. În 2025, Romsilva a publicat 371 de proceduri de „negociere fără publicare prealabilă”, față de 860 în 2024 și 1.324 în 2023. În clasamentul național, a fost depășită de Spitalul Clinic Municipal de Urgență Moinești (418 proceduri), iar pe locul al treilea s-a situat Spitalul Universitar de Urgență București (351). Valoarea totală atribuită de Romsilva prin această procedură a fost de 28.254.307 lei, echivalentul a 0,46% din valoarea totală a procedurilor similare la nivel național în 2025. Ponderea este în creștere față de 2024, când a fost de 0,31%, conform datelor ANAP. Unde s-au dus achizițiile și ce motive au fost invocate ANAP arată că 351 dintre cele 371 de proceduri (94,61%) au fost încadrate în diviziunea CPV 77, care include „servicii pentru agricultură, silvicultură, horticultură, acvacultură și apicultură”, iar cea mai mare parte a vizat servicii de exploatare forestieră. În privința justificărilor: 82,75% dintre proceduri au fost motivate prin „extremă urgență”; 17% au fost inițiate după ce, în procedurile competitive inițiale, nu a fost primită nicio ofertă. Agenția notează că datele indică o utilizare frecventă a negocierii fără publicare pentru achiziții cu valori individuale reduse sau medii, în special în zona serviciilor silvice. Concentrare în București și Suceava și semnal de control Distribuția teritorială indică o concentrare în București (215 proceduri) și Suceava (106). Restul procedurilor au fost înregistrate în Bihor (30), Tulcea (10), Arad (5), Caraș-Severin (3) și Prahova (2). Președintele ANAP, Raluca Rogoz, avertizează că procedura este o excepție de la mecanismele competitive și recomandă întărirea planificării și a controlului intern: „Recomandăm consolidarea mecanismelor de planificare a achizițiilor și a sistemului de control intern la nivelul autorității contractante, astfel încât recurgerea la această procedură să rămână limitată la situațiile în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de cadrul legal.” ANAP precizează că analiza a fost transmisă Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și adusă la cunoștința Curții de Conturi și Consiliului Concurenței, pentru analiză și, dacă este cazul, măsuri în limitele competențelor legale. Agenția anunță că va continua monitorizarea utilizării negocierii fără publicare prealabilă și a indicatorilor de performanță din sistemul național de achiziții publice. [...]
Polonia își propune să urce cheltuielile de apărare la 5% din PIB în 2026 , pe fondul unui plan de extindere a armatei la 500.000 de militari până în 2039, potrivit Digi24 . Ținta bugetară, dacă va fi atinsă, ar consolida poziția Varșoviei ca statul cu cea mai mare pondere a cheltuielilor militare din NATO raportat la economie. În 2025, Polonia a alocat aproximativ 4,7% din PIB pentru apărare, cea mai mare pondere dintre membrii alianței, iar pentru 2026 obiectivul anunțat este 5%. Accelerarea consolidării militare este pusă în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina în 2022 și al îngrijorărilor privind sabotajul și alte „amenințări hibride” atribuite Moscovei. Extinderea efectivelor: de la peste 220.000 la 500.000 până în 2039 Conform datelor Ministerului Apărării din Polonia citate în material, armata poloneză are în prezent peste 220.000 de militari în serviciu activ. Structura include aproximativ 156.000 de soldați profesioniști și 40.000 de membri ai Forțelor de Apărare Teritorială, restul fiind încadrat în alte forme de serviciu militar activ. Planul guvernului și al conducerii armatei vizează atingerea unui efectiv total de 500.000 de soldați până în 2039, împărțit astfel: aproximativ 250.000 de soldați operaționali; 50.000 de membri ai Forțelor de Apărare Teritorială; 200.000 de rezerviști. Digi24 notează că extinderea a însemnat o creștere a numărului de militari în serviciu activ cu aproximativ 5.000 de la începutul anului, pe fondul intensificării recrutării și instruirii. Recrutare și instruire: programe pentru civili și voluntari Pe partea operațională, Polonia își extinde baza de recrutare prin programe de educație militară și instruiri scurte pentru civili, inclusiv cursuri de o zi și programul „Vara cu Armata”. Voluntarii pot urma și o lună de instruire militară de bază, urmată de pregătire de specialitate pentru cei care urmăresc o carieră militară. În paralel, guvernul extinde pregătirea civilă prin programul național „Întotdeauna pregătiți”, lansat la sfârșitul lui 2025 și extins în 2026, care oferă instruire voluntară în domenii precum primul ajutor, supraviețuirea, răspunsul la situații de urgență și securitatea cibernetică. Cu peste 220.000 de militari în activitate, Polonia este deja a treia cea mai mare armată din NATO, după Statele Unite și Turcia, iar creșterea bugetului și a efectivelor ar urma să întărească rolul său în arhitectura de securitate a alianței în flancul estic. [...]
