Știri
Știri din categoria Diverse
Gică Hagi preia naționala cu o selecție fără „locuri garantate”, mizând pe criterii de convocare care pot schimba rapid ierarhiile din lot, potrivit Digi24.
Hagi (61 de ani) este noul selecționer al României și revine în această funcție după experiența din 2001, când a stat patru partide: două în preliminariile Cupei Mondiale din 2002 (2-0 cu Ungaria și 1-1 cu Georgia) și două în baraj (1-2 cu Slovenia la Ljubljana și 1-1 la București).
Numirea vine în contextul în care Mircea Lucescu, selecționerul României până la 2 aprilie, a încetat din viață pe 7 aprilie, la vârsta de 80 de ani.
În cadrul prezentării oficiale, Hagi a spus că este „o onoare” și „o mare responsabilitate” să reprezinte din nou România. Dincolo de mesajul simbolic, el a indicat o abordare de selecție bazată pe competiție internă, rezumată de ideea că:
„Nimeni nu are locul garantat, trebuie să dovedești.”
Digi24 notează că Hagi propune două criterii de selecție pentru ajungerea la echipa națională, însă articolul furnizat nu detaliază care sunt acestea (informația lipsește din fragmentul disponibil).
Recomandate
România ridică nivelul răspunsului diplomatic față de Rusia după incidentele cu drone, prin declararea unui diplomat rus persona non grata și chemarea la București, pentru consultări, a ambasadorului român de la Moscova, potrivit Digi24 . Măsurile vin după ce Armata Română a doborât trei drone care „ar fi fost de proveniență rusească”, în intervalul 24–26 iulie 2026. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunță că ambasadorul Federației Ruse la București a fost convocat luni, 27 iulie, la sediul instituției, din dispoziția ministrului Oana Țoiu . În cadrul întâlnirii, partea română a transmis un „protest ferm” față de „violările repetate” ale spațiului aerian al României, pe care MAE îl descrie și ca spațiu aerian al NATO și al Uniunii Europene. Un element central invocat de MAE este prezentarea către ambasadorul rus a unor fragmente ale unei drone distruse pe teritoriul României. Potrivit comunicării citate de Digi24, investigațiile derulate de Parchet au confirmat oficial că respectivele componente sunt de proveniență rusească. Ce măsuri concrete a anunțat MAE România a notificat oficial partea rusă cu privire la două decizii: declararea ca „inacceptabil” a unui membru al misiunii Federației Ruse la București, cu obligația de a părăsi România în termen de 5 zile (măsură echivalentă cu persona non grata); chemarea la București, pentru consultări, a ambasadorului României în Federația Rusă. De ce contează: escaladare controlată, cu efecte directe asupra relației bilaterale Decizia de a expulza un diplomat și de a chema ambasadorul pentru consultări indică o trecere de la protest diplomatic la măsuri cu impact operațional asupra canalelor de comunicare bilaterală. MAE susține că responsabilitatea pentru incidente revine „exclusiv” Federației Ruse și afirmă că România își va coordona răspunsul „îndeaproape” cu aliații și partenerii din NATO și UE. În comunicarea citată, MAE mai precizează că România rămâne angajată să adopte „toate măsurile necesare” pentru protejarea securității naționale și a cetățenilor. [...]
România ar putea cere un sprijin NATO mai consistent pe flancul sud-estic printr-o inițiativă de tip „scut danubian”, menită să întărească detectarea și, mai ales, capacitatea de combatere a dronelor în zona Dunării, potrivit unei analize prezentate de generalul (r) Virgil Bălăceanu la Digi24 , în contextul incursiunilor recente cu drone în spațiul aerian românesc. Generalul în retragere spune că nu poate fi exclus scenariul în care Rusia folosește apropierea de graniță și zona Dunării pentru a „înșela” apărarea antiaeriană și antidronă a Ucrainei, atunci când traseele planificate ating foarte aproape frontiera. În acest context, el cere ca datele despre astfel de incidente să fie lămurite și, pe cât posibil, făcute publice de structurile de comandă relevante, astfel încât să rezulte mai exact dacă dronele doborâte anterior au avut ca țintă Odesa sau porturile dunărene și dacă au fost deviate de mijloacele de război electronic ale Ucrainei. „Scutul danubian”, ca proiect românesc în „Santinela Estică” Bălăceanu propune ca „scutul danubian” să fie o inițiativă românească integrată, prin propunere a României, în „Santinela Estică” – o acțiune declanșată de NATO după intrarea dronelor Gerbera în Polonia. În evaluarea sa, această inițiativă a concentrat majoritatea mijloacelor aliate pe flancul de nord-est, nu pe flancul de sud-est, ceea ce ar lăsa România cu nevoie de sprijin suplimentar. În viziunea generalului, consolidarea ar trebui să vizeze nu doar detectarea (unde afirmă că „lucrurile merg bine”), ci mai ales mijloacele de combatere, inclusiv cele cu bază la sol. „Este clar că trebuie să fim mai mult sprijiniți de către NATO (…) dar mai ales din punct de vedere al mijloacelor de combatere, inclusiv al mijloacelor cu baza la sol.” Integrarea sistemelor existente și limitările de acoperire Un punct operațional central este integrarea sistemelor pe care România le are deja, astfel încât informațiile în timp real să circule între puncte de comandă și instalații. Generalul menționează, între altele, sistemul Merops și afirmă că, din datele pe care le deține, există „două baterii de tunuri” modernizate de Rheinmetall la nivelul Skynex, despre care spune că sunt eficiente și împotriva dronelor, dar pentru care susține că Ministerul Apărării nu comunică deocamdată. El mai indică și rolul sistemelor Gepard pentru acoperirea zonei Dunării, însă avertizează asupra unei limitări practice: nu poate fi acoperită continuu o porțiune extinsă a frontierei. „Nu poți acoperi din patru în patru kilometri cei 100 de kilometri care ar fi cei mai vulnerabili ai frontierei cu Ucraina.” De ce contează: protecția zonelor urbane și combinația sol–aviație Bălăceanu afirmă că amenințările vin în continuare dinspre porturile dunărene, iar riscul este ridicat inclusiv din cauza încărcăturii explozive a dronelor și a timpului scurt în care acestea pot traversa spațiul aerian românesc. În acest cadru, el pune accent pe protejarea „marilor aglomerări urbane” din zonă. Pentru zonele care nu pot fi protejate cu mijloace de apărare antiaeriană cu bază la sol, soluția rămâne utilizarea aviației, inclusiv avioane de luptă și elicoptere, în combinație cu sistemele terestre. [...]
Administrația Trump lansează un parteneriat cu peste 20 de aliați pentru dezvoltarea 6G, iar România intră astfel într-un cadru de coordonare care vizează standarde, securitate și lanțuri de aprovizionare pentru viitoarele rețele , potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare și poziționare strategică: Washingtonul încearcă să reducă influența Chinei asupra următoarei generații de telecomunicații, înainte ca 6G să înceapă să înlocuiască 5G în anii 2030. Inițiativa, dezvăluită de oficiali americani pentru Politico , urmărește coordonarea strategiilor guvernelor „cu ani înainte” de implementarea comercială. Concret, parteneriatul stabilește puncte de contact între guvernele participante, pune la dispoziție resurse tehnice și pregătește terenul pentru lansarea 6G în piață. De ce contează: standardele 6G se negociază din timp, iar securitatea devine criteriu central În text, oficialii americani leagă explicit inițiativa de competiția pentru definirea standardelor tehnice internaționale, în perspectiva Conferinței Mondiale de Radiocomunicații de anul viitor, programată la Shanghai. Acolo ar urma să fie negociate decizii care vor influența „viitorul rețelelor wireless”, iar o coordonare între aliați ar crește capacitatea acestora de a împinge reguli și specificații compatibile cu propriile cerințe de securitate. Șefa Administrației Naționale pentru Telecomunicații și Informații (NTIA), Arielle Roth, care coordonează inițiativa, susține că 6G va fi „radical diferită” de 5G și că menținerea poziției de lider necesită o strategie nouă. „Măsura de astăzi recunoaște faptul că tehnologia 6G va fi radical diferită de 5G și că menținerea poziției de lider a Statelor Unite și a aliaților săi necesită o strategie cu totul diferită.” Cine participă: România, pe lista inițială a guvernelor semnatare Lista inițială a guvernelor care susțin parteneriatul include, între altele, Regatul Unit, Germania și Japonia, dar și România. În total, sunt enumerate: Albania, Australia, Canada, Costa Rica, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Honduras, Italia, Japonia, Letonia, Lituania, Norvegia, Panama, Paraguay, Filipine, Republica Coreea, România, Suedia și Regatul Unit. Ce urmează: repere pe termen scurt și o întâlnire față în față anul viitor Apelul la acțiune citat în material vorbește despre un „sistem global de comunicații” care să fie deschis, interoperabil, sigur și rezilient, inclusiv „susținut de inteligența artificială”. Documentul menționează și angajamente colective, cu obiective de referință pentru luna următoare, trei luni, șase luni și un an, plus o întâlnire față în față anul viitor pentru schimb de bune practici și stabilirea priorităților. Roth și secretarul adjunct al Departamentului Comerțului, Paul Dabbar, urmează să prezinte inițiativa la un eveniment de lansare programat miercuri, organizat de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, conform aceleiași surse. [...]
România poate cere consultări NATO prin Articolul 4 , după incidentele recente cu drone, iar discuțiile cu aliații se poartă deja „zilnic” pe canalele militare și diplomatice, într-un context în care Bucureștiul spune că are nevoie de sprijin aliat până la livrarea completă a achizițiilor militare, potrivit Digi24 . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat că, după ce trei drone care au pătruns în spațiul aerian național au fost doborâte, România are „opțiunea” de a activa Articolul 4 din Tratatul Nord-Atlantic, mecanism care permite oricărui aliat să ceară consultări atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate. Ce înseamnă, practic, Articolul 4 în acest context Șefa diplomației române a explicat că Articolul 4 poate fi invocat „în orice moment” când un aliat are nevoie de o coordonare diferită de cea care are loc constant. În paralel, a punctat că în NATO există și Articolul 3, care vizează întărirea apărării proprii, iar România își asumă această componentă, însă „până la momentul în care vor fi livrate toate achizițiile” făcute de armată este nevoie de sprijin aliat pe o perioadă tranzitorie. În același cadru, Țoiu a spus că NATO a avut „ieri” o poziție oficială privind incidentele din România și angajamentul de a crește capabilitățile de monitorizare, apărare și descurajare pe flancul estic, inclusiv în România și la Marea Neagră, subiect tratat separat în interiorul Alianței. Protest diplomatic față de Rusia și mesajul către aliați O altă linie de acțiune menționată este convocarea ambasadorului Rusiei la București, descrisă drept „o măsură de protest” pe care România a folosit-o și după incidentul dronei de la Galați și în alte situații în care drone de tip Shahed, atribuite Federației Ruse, au intrat „ilegal și neautorizat” în spațiul aerian românesc. „Convocarea ambasadorului Rusiei la București este o măsură de protest a României. Am făcut asta și după incidentul dronei de la Galați și în alte instanțe, în care drone de tip Shahed, care aparțin Federației Ruse, au intrat ilegal și neautorizat în spațiul nostru aerian.” Țoiu a legat această abordare de nevoia de „claritate” în raport cu partenerii internaționali, inclusiv în discuțiile din NATO, pentru creșterea capacității de descurajare și apărare pe teritoriul României, afirmând că Bucureștiul nu are „o atitudine neclară față de Rusia”. Sprijin aliat deja prezent: exemplul Italiei În privința întăririi prezenței aliate, ministra a dat exemplul Italiei, care la începutul lunii iunie a trimis patru aeronave Eurofighter Typhoon și o echipă de 180 de militari, aflați în continuare în misiunea de poliție aeriană în România. Ea a mai menționat existența unei planificări militare realizate împreună cu SACEUR (comandantul suprem aliat în Europa), în cadrul căreia necesitățile sunt discutate cu aliații. Articolul Digi24 indică și că au existat discuții recente la nivel diplomatic cu Italia și cu Marea Britanie, în contextul coordonării continue din NATO, însă detaliile despre eventuale suplimentări de forțe sau calendar nu sunt prezentate complet în fragmentul disponibil. [...]
Soția purtătorului de cuvânt al Kremlinului cere anularea sancțiunilor UE și despăgubiri de peste 2 milioane de euro , într-un demers care testează în instanță criteriile și justificarea listelor de sancțiuni ale Uniunii, cu potențiale implicații de reglementare pentru regimul restrictiv aplicat după invazia Rusiei în Ucraina, potrivit Digi24 . Tatiana Navka, campioană olimpică la patinaj artistic și soția lui Dmitri Peskov, a cerut în fața instanței Uniunii Europene ridicarea sancțiunilor și plata unei despăgubiri de peste 2 milioane de euro, conform informațiilor despre acțiunea sa în justiție publicate în Jurnalul Oficial al UE . Sancțiunile au fost impuse după declanșarea războiului pe scară largă din Ucraina, în 2022. Motivele invocate de UE au vizat legăturile sale cu „o persoană care susține acțiuni care amenință integritatea teritorială a Ucrainei”, precum și faptul că, potrivit UE, Navka ar fi fost coproprietară a unor companii și a unor proprietăți imobiliare în Crimeea anexată. Ce cere în instanță și pe ce își bazează acțiunea În cererea de chemare în judecată, Navka susține că Consiliul UE nu ar fi avut motive suficiente pentru includerea sa pe „lista neagră”. Documentul menționează și argumente legate de drepturi fundamentale, inclusiv că restricțiile i-ar încălca dreptul la demnitate umană și dreptul la respectarea vieții de familie, în ceea ce o privește pe ea și pe copiii ei. La capitolul despăgubiri, Navka solicită: aproape 135.000 de euro (aprox. 675.000 lei) pentru prejudiciu material; peste 1,9 milioane de euro (aprox. 9,5 milioane lei) pentru prejudiciu moral. Context: val de contestări ale sancțiunilor Acțiunea a fost depusă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene la sfârșitul lunii mai, împreună cu acțiuni similare ale miliardarului Roman Trocenko și ale cântăreței Polina Gagarina, mai notează publicația. În același context, o femeie numită Ignatova, despre care se afirmă că ar fi soția sau fiica vitregă a șefului corporației de stat Rostec, Serghei Chemezov, ar fi decis, de asemenea, să conteste sancțiunile. Materialul menționează că ambele (soția lui Chemezov și Anastasia Ignatova) se află sub sancțiuni UE din 2022 și dețin active importante, inclusiv venituri declarate de aproximativ 24 de milioane de dolari (aprox. 110 milioane lei) anual pentru soția lui Chemezov și active de „sute de milioane de dolari” pentru Ignatova, inclusiv iahtul „Valerie”, evaluat la aproximativ 140 de milioane de dolari (aprox. 640 milioane lei). De ce contează Dincolo de cazul individual, astfel de acțiuni în instanță pun presiune pe modul în care UE își motivează și își apără juridic sancțiunile: dacă argumentația și probele invocate nu rezistă controlului judiciar, pot apărea precedente care să complice menținerea sau extinderea listelor de sancțiuni, inclusiv în dosare cu miză politică și economică ridicată. [...]
PNL și USR încearcă să repună în circuitul public informațiile despre averile demnitarilor , printr-un amendament la noua lege a integrității care ar obliga publicarea unei „declarații de interese financiare” generate de Agenția Națională de Integritate (ANI), potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: forma trimisă de Guvern la Parlament păstra declarațiile de avere la secret, iar amendamentul ar schimba din nou nivelul de transparență. Amendamentul depus de parlamentari PNL împreună cu USR introduce obligația depunerii unei declarații de interese financiare „pentru toți demnitarii și pentru persoanele care exercită funcții publice de autoritate”, inclusiv pentru Președintele României, prim-ministru, parlamentari și conducerea unor instituții precum ASF, Avocatul Poporului, BNR, Consiliul Concurenței sau CSM, conform anunțului PNL citat de publicație. Potrivit amendamentului, declarațiile ar urma să devină publice în maximum 60 de zile de la generarea lor de către ANI, prin platforma e-DAI . „Considerăm că România are nevoie de standarde solide de integritate și de un control eficient al conflictelor de interese. Prin urmare, PNL solicită tuturor parlamentarilor să susțină, în această sesiune extraordinară, noua lege a integrității și amendamentul privind declarațiile de interese financiare.” Ce se schimbă față de varianta Guvernului În varianta ajunsă la Parlament din partea Guvernului, declarațiile de avere rămâneau nepublice, după ce o prevedere similară fusese eliminată în negocierile ulterioare purtate de PNL, USR și UDMR asupra proiectului, arată Digi24. Publicația notează și că măsura se regăsea în varianta inițială a legii, redactată în timpul negocierilor purtate de Radu Marinescu (PSD) cu reprezentanții ANI. Limitările transparenței, chiar și cu amendamentul Documentul consultat de Digi24 indică faptul că această „declarație de interese financiare” nu ar echivala cu o transparentizare completă: nu ar include sumele fixe din conturile demnitarilor, ci doar praguri în care s-ar încadra veniturile. În consecință, niciuna dintre variante nu ar readuce situația de dinainte de 2025, când politicienii erau obligați să își facă averile publice, potrivit aceleiași surse. În plus, Digi24 menționează că, potrivit Snoop.ro, UDMR ar fi cerut ca informațiile legate de averi să nu fie publicate, invocând oficial motive de constituționalitate. [...]
