Știri
Știri din categoria Diverse
Eliminarea Germaniei din „16-imi” la CM 2026 adâncește criza de performanță a fotbalului german, după ce naționala a ratat pentru a treia ediție consecutivă calificarea în optimile competiției, potrivit G4Media. Germania, antrenată de Julian Nagelsmann, a fost învinsă de Paraguay la loviturile de departajare, iar presa din Germania a descris prestația drept „lentă, plictisitoare și letargică”.
Eșecul are o încărcătură suplimentară prin modul în care a venit: Germania a ratat trei penalty-uri în seria de departajare, iar reacțiile din presa locală au fost neobișnuit de dure, vorbind despre „eliminare jenantă” și „o nouă umilință” la Cupa Mondială.
Bild a titrat despre „un alt coșmar pentru fotbalul german” și a punctat ratarea celor trei lovituri de departajare. Publicația i-a acordat selecționerului Julian Nagelsmann nota 6, menționată ca fiind cea mai mică pe care ar fi putut să o primească.
Tot Bild a caracterizat jocul echipei ca fiind:
„O performanță dezastruoasă din partea unei echipe care a fost lentă, plictisitoare și letargică.”
Süddeutsche Zeitung a vorbit, la rândul său, despre „o nouă umilință la Cupa Mondială” și a notat că Germania nu a oferit „nicio performanță convingătoare” la acest turneu, în ciuda unei victorii cu 7–1 împotriva Curaçao.
Kicker a încadrat eliminarea ca „o recunoaștere a eșecului” atât pentru fotbalul german, cât și pentru Nagelsmann, dar a adăugat că ar fi „mult prea simplist” ca responsabilitatea să fie pusă exclusiv pe umerii selecționerului. În aceeași logică, publicația a susținut că Germania se îndepărtează tot mai mult de vârful fotbalului mondial.
Frankfurter Allgemeine Zeitung a descris meciul cu Paraguay drept „finalul de coșmar” al unui Campionat Mondial în care Germania „nu a pornit niciodată cu adevărat” și a ridicat întrebarea dacă mandatul lui Nagelsmann se încheie „acolo unde a început”.
În material este menționată și reacția fostului internațional Jürgen Klinsmann, care a calificat ziua drept „foarte tristă” și eliminarea drept „extrem de dezamăgitoare”, în contextul înfrângerii din „16-imi” cu Paraguay.
Recomandate
Erling Haaland a decis calificarea Norvegiei și a schimbat dinamica echipei în fazele eliminatorii , printr-un gol marcat pe final, într-un meci în care a fost mai puțin prezent în joc, dar eficient în momentul-cheie, potrivit Agerpres . Selecționerul Stale Solbakken spune că prezența atacantului „aduce o anumită liniște” într-o echipă care merge mai departe la CM 2026. Norvegia s-a calificat în optimile Cupei Mondiale 2026 după 2-1 cu Coasta de Fildeș, marți, pe Dallas Stadium, în șaisprezecimile de finală ale turneului găzduit de Statele Unite, Mexic și Canada. Golurile au fost marcate de Antonio Nusa (39) și Haaland (86), respectiv Amad Diallo (74). „Calmul” adus de Haaland: eficiență, protecția mingii și muncă defensivă Deși Solbakken a admis că Haaland „nu a fost implicat intens” în joc și a avut o ocazie importantă în prima repriză, selecționerul a pus accent pe rolul său în momentele decisive și pe contribuția mai puțin vizibilă. „Cred că este cel mai bun atacant din lume. Nu există nicio îndoială în privința asta.” „A avea un jucător ca el aduce un anumit sentiment de calm echipei. Este mult subestimat pentru capacitatea sa de a păstra mingea.” Antrenorul a mai spus că atacantul lui Manchester City a strălucit și prin implicarea în defensivă, retrăgându-se pentru a ajuta echipa, ca parte a unui efort colectiv. „După cum ați văzut, nu a pierdut nicio minge astăzi. A marcat cinci goluri la Cupa Mondială în trei meciuri, pentru o țară mică precum Norvegia... Nu l-aș schimba pentru nimic în lume.” Ce urmează pentru Norvegia În optimi, Norvegia va întâlni Brazilia pe 5 iulie, în New Jersey. În același timp, Coasta de Fildeș a bifat o premieră la Cupa Mondială, trecând pentru prima dată de faza grupelor. Căpitanul Martin Ødegaard a întărit ideea că eficiența lui Haaland rămâne un avantaj competitiv major pentru norvegieni, subliniind nevoia ca echipa să-i furnizeze „cele mai bune baloane posibile”. „Erling marchează goluri aproape de fiecare dată când joacă. Este minunat să-l avem în echipă. Suntem norocoși să-l avem. Este pur și simplu o chestiune de a-i oferi cele mai bune baloane posibile.” [...]
NATO își separă comanda pentru Baltica, iar SUA transmit că rămân parte din „descurajare” în regiune, într-un moment în care alianța își ajustează rapid structura militară pe flancul estic. Potrivit Știrile Pro TV , mesajul a fost transmis de generalul american Chris Donahue , comandantul forțelor terestre ale NATO din Europa, la o ceremonie în orașul estonian Valga. Donahue a spus că Statele Unite vor fi alături de aliații europeni în apărarea țărilor baltice și a cerut trecerea „de la cuvinte la fapte”. Declarațiile au fost relatate de Reuters și vin în contextul în care generalul urmează să își predea funcția joi; el este și șeful armatei SUA în Europa și Africa. Ce se schimbă în arhitectura de comandă a NATO în regiune Alianța a alocat un comandament suplimentar pentru zona baltică, iar această reorganizare este prezentată ca un pas care permite alocarea de trupe suplimentare în Estonia, Letonia și Lituania. Până acum, trupele NATO din statele baltice și din nordul Poloniei au fost sub comanda unui singur cartier general multinațional, cu sediul în Szczecin (nord-vestul Poloniei). Odată cu noua împărțire, două divizii multinaționale din Estonia și Letonia vor intra, deocamdată, sub comanda Corpului Germano-Olandez, cu sediul la Münster, în Germania. Miza: mobilizare mai rapidă și „forțe masive” Un oficial militar citat sub condiția anonimatului a spus că un al doilea corp responsabil de apărarea țărilor baltice ar permite NATO să mobilizeze „forțe masive cu rapiditate”. În același timp, articolul explică ce înseamnă, de regulă, un corp de armată complet operațional: comandă, în mod obișnuit, trei divizii, adică între 40.000 și 60.000 de soldați, iar în timp de pace funcționează ca o structură de comandă redusă, pregătită pentru desfășurări rapide (cu componente precum artilerie, apărare aeriană și servicii medicale). Contextul de securitate și presiunea asupra Europei NATO a avertizat că Rusia — care a invadat Ucraina în 2022 — ar putea lansa un atac la scară largă asupra teritoriului aliat încă din 2029, dacă își continuă înarmarea în ritmul actual; Kremlinul neagă că ar avea astfel de planuri. Pe fondul acestui risc, presiunea asupra statelor europene de a-și consolida apărarea a crescut și după criticile președintelui SUA, Donald Trump, care acuză Europa că nu își asumă partea care îi revine din efortul militar. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a descris schimbarea de postură drept o dovadă a determinării NATO de a apăra „fiecare centimetru” din teritoriul aliat. Corpul Multinațional Nord-Est din Szczecin, responsabil până acum de întreaga regiune, a fost înființat în 2017, la trei ani după anexarea Crimeei de către Rusia. [...]
Victoria Ucrainei este, în viziunea lui Garry Kasparov , condiția-cheie pentru o pace durabilă în Europa și pentru orice schimbare reală în Rusia , potrivit Digi24 . Fostul campion mondial la șah susține că o înfrângere a Moscovei ar avea efecte care depășesc frontul din Ucraina, inclusiv asupra stabilității regionale și a comportamentului viitor al Rusiei. Kasparov, politician rus din opoziție și membru al Platformei pentru Dialog cu Forțele Democratice Ruse din Exil din cadrul APCE, a făcut declarațiile într-un interviu acordat Euroscope, preluat de Kyiv Post. El argumentează că sprijinul pentru victoria Ucrainei este o „sarcină strategică” pentru lumea democratică. Miza: pace în Europa legată de rezultatul războiului În lectura lui Kasparov, pacea nu poate fi obținută printr-o formulă care evită explicit ideea de înfrângere a Rusiei. El leagă direct trei obiective: supraviețuirea Ucrainei, înfrângerea Rusiei și posibilitatea unei transformări politice la Moscova. „Victoria Ucrainei este o condiție indispensabilă pentru instaurarea păcii în Europa. De asemenea, aceasta oferă Rusiei singura șansă de schimbare.” Tot el afirmă că „singura șansă” ca Rusia să revină „pe drumul spre o societate civilizată” ar fi victoria Ucrainei și, implicit, înfrângerea Rusiei. „Testul” pentru politicienii ruși pro-occidentali: războiul, Putin, Crimeea Kasparov propune un criteriu simplu pentru a evalua dacă o figură politică rusă este cu adevărat pro-occidentală: să spună fără ezitare că războiul dus de Moscova este „criminal”, că Vladimir Putin este „nelegitim” și că peninsula Crimeea aparține Ucrainei. „Mulți încă se împiedică și astăzi când spun că Crimeea este ucraineană.” Crimeea, „șocul istoric” și scenariile pentru Rusia după o înfrângere Kasparov descrie Rusia drept „ultimul imperiu” și susține că doar un „șoc istoric” ar putea rupe mentalitatea imperială. În acest context, el indică eliberarea Crimeei și un simbol anume drept momentul care ar forța societatea rusă să accepte sfârșitul proiectului imperial. „Singurul lucru care poate face un cetățean rus să înțeleagă că imperiul a murit este steagul ucrainean din Sevastopol.” În final, el conturează o alegere pentru Rusia după o astfel de înfrângere: fie devine un stat vasal al Chinei, fie își recunoaște crimele de război, plătește despăgubiri și începe negocieri cu vecinii „pe picior de egalitate”. De ce contează Mesajul lui Kasparov mută discuția din zona „înghețării” conflictului în cea a consecințelor de securitate pe termen lung: fără o victorie a Ucrainei, spune el, riscul ca Rusia să rămână o sursă de instabilitate pentru Europa persistă, iar șansele unei schimbări interne la Moscova rămân limitate. [...]
Punerea sub control judiciar a lui Ciprian Ciucu în dosarul DNA ridică un risc operațional pentru deciziile de urbanism și pentru continuitatea administrativă , în condițiile în care primarul spune că va colabora cu anchetatorii și că își va respecta obligațiile impuse de procurori, potrivit Digi24 . Ciucu a declarat că se consideră nevinovat și că nu are „niciun fel de emoție” deoarece, susține el, nu a luat mită. El a mai spus că nu are „nimic de ascuns” și că se prezintă la controlul judiciar. „În ceea ce mă privește, sunt încrezător, nu am nimic de ascuns, colaborez cu ei (procurorii - n.r.), vin la controlul judiciar și mergem mai departe.” Ce îl acuză DNA și de ce contează pentru zona de urbanism Conform informațiilor transmise de Agerpres , DNA îl acuză pe Ciprian Ciucu că, în campania electorală din noiembrie–decembrie 2025, ar fi primit „foloase necuvenite” de la doi oameni de afaceri — servicii de publicitate și consultanță electorală — în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. În același dosar, au fost plasați sub control judiciar și trei oameni de afaceri, acuzați de dare de mită și complicitate la dare de mită, mai arată Agerpres. Ce urmează, procedural Pe durata controlului judiciar, Ciucu trebuie să respecte obligațiile stabilite de procurori, inclusiv să se prezinte când este chemat și să nu depășească limitele teritoriale impuse fără acordul organului judiciar competent, potrivit aceleiași surse. Din perspectiva funcționării administrației, cazul pune presiune pe zona de autorizări și certificate de urbanism, unde orice suspiciune de corupție poate bloca sau întârzia decizii, inclusiv pentru proiecte imobiliare care depind de avize și acte administrative. În acest moment, articolul Digi24 redă poziția primarului, fără detalii suplimentare despre calendarul anchetei sau eventuale măsuri administrative. [...]
Josep Borrell acuză o „confuzie instituțională” care riscă să slăbească coerența deciziilor UE în politica externă și apărare , susținând că Comisia Europeană își depășește atribuțiile din tratate și creează neclaritate despre cine vorbește în numele Uniunii, potrivit Digi24 . Miza este una de guvernanță: dacă rolurile Comisiei și ale Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) se suprapun, UE poate ajunge să transmită mesaje divergente în dosare sensibile. Într-un interviu acordat Politico , fostul Înalt Reprezentant al UE (2019–2024) spune că extinderea „amprentei diplomatice” a Comisiei a produs „o adevărată harababură” în mecanismul de politică externă al blocului și contestă ideea că executivul european ar putea vorbi în numele Uniunii în chestiuni de politică externă și de securitate comună. „Comisia nu vorbește în numele Uniunii Europene; Comisia reprezintă doar Comisia.” Unde vede Borrell depășirea atribuțiilor Borrell invocă tratatul UE, care prevede că executivul european „asigură reprezentarea externă a Uniunii”, dar „cu excepția politicii externe și de securitate comune”. În interpretarea sa, Comisia gestionează politici ale UE care au o dimensiune externă (de exemplu, componente de piață și reglementare), însă pozițiile de politică externă propriu-zisă rămân la nivelul statelor membre, prin Consiliu. „Desigur, Comisia are politici care au o dimensiune externă. Dar asta este una, iar alta este să pretinzi că stabilești și definești poziția Uniunii în războiul împotriva Iranului, sau în conflictul israeliano-palestinian… dacă vrei să stabilești o poziție comună de politică externă, atunci adresează-te Consiliului.” Ca exemplu, el indică întâlnirea comisarului pentru regiunea mediteraneană, Dubravka Šuica, cu oficiali israelieni, în contextul în care, potrivit articolului, ministrul israelian de externe Gideon Sa’ar ar fi rupt legăturile cu actualul șef al diplomației UE, Kaja Kallas. Extinderea tensiunii către apărare Borrell spune că aceeași fricțiune instituțională se vede și în politica de apărare, domeniu pe care îl consideră, la fel ca politica externă, în competența statelor membre. El amintește că, în 2024, Ursula von der Leyen a numit primul comisar european pentru apărare, Andrius Kubilius, cu o misiune care include construirea unei „Uniuni Europene a Apărării”. În opinia lui Borrell, chiar dacă, „în teorie”, portofoliul ar ține de industria apărării (zonă compatibilă cu atribuțiile Comisiei privind piața și reglementarea), mandatul descris ar împinge Comisia către un rol de conducere în politica de securitate. „Comisia nu poate pretinde că este un fel de Pentagon din umbră.” De ce contează: risc de mesaje paralele și decizii mai greu de coordonat Critica lui Borrell pune în prim-plan o problemă practică pentru UE: dacă instituțiile transmit semnale diferite, capacitatea Uniunii de a negocia și de a reacționa unitar în crize externe poate fi afectată. În același timp, disputa indică presiunea de a „clarifica” arhitectura decizională, pe fondul ambițiilor UE de a-și consolida rolul geopolitic, inclusiv în apărare. Borrell susține că, dacă se construiește un nou cadru instituțional în paralel cu cel existent, conflictul între instituții devine „inevitabil”, iar sistemul „trebuie clarificat”, cu accent pe caracterul interguvernamental al politicii de apărare. [...]
Nicușor Dan își apără deciziile în fața nemulțumiților și își asumă costul politic , susținând că acționează „rațional” și că măsurile luate au „un motiv întemeiat”, potrivit Digi24 . Întrebat ce le transmite românilor care s-au declarat dezamăgiți de deciziile sale de la Cotroceni , președintele a spus că un politician are, în mod natural, „instinctul” de a merge în acord cu susținătorii, însă atunci când decide altfel o face pentru că are o justificare solidă. „Le transmit că sunt un om rațional și că, atunci când un om rațional ia o decizie împotriva unei părți dintre susținătorii săi, înseamnă că are un motiv întemeiat.” În același mesaj, Nicușor Dan a afirmat că este convins că are dreptate și că direcția în care împinge România este una bună. „Faptul că eu, fiind un politician rațional, iau această decizie înseamnă că sunt convins că am dreptate și că duc România în direcția bună.” Miza imediată: formarea Guvernului , fără implicare directă în negocieri Pe tema formării unui nou Guvern, președintele a cerut partidelor să se întâlnească „cât mai des” în perioada următoare pentru a găsi un consens. Totuși, a transmis că, „pentru moment”, nu simte să se implice în negocieri. [...]
