Știri
Știri din categoria Diverse
Autostrada A13 Brașov–Bacău a fost împărțită în 5 loturi care pot fi deschise independent, o decizie care ar putea permite punerea mai rapidă în trafic a unor segmente, fără a aștepta finalizarea întregului traseu, potrivit Digi24. Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) spune că autostrada va avea 174 km.
CNIR precizează că lotizarea a fost agreată împreună cu prestatorul, iar fiecare lot este gândit să „funcționeze independent”, adică să poată fi utilizat separat, dacă este finalizat înaintea celorlalte.
Traseul de 174 km este împărțit astfel, conform CNIR:
Pentru finalizarea Studiului de Fezabilitate, CNIR arată că se fac foraje geotehnice, inclusiv pe sectoare cu traseu modificat din județul Brașov, iar la finalul lunii sunt raportați 22.700 metri forați. Investigațiile geotehnice se desfășoară cu trei instalații de foraj, mobilizate în zona localităților Hărman și Prejmer (Brașov), respectiv Moacșa (Covasna).
În comunicarea citată, CNIR explică faptul că studiul de fezabilitate este necesar pentru stabilirea traseului final și a costului estimat pentru etapa de proiectare și execuție.
Pe traseul A13 Brașov–Bacău sunt prevăzute 15 noduri rutiere, câte 5 în fiecare județ, iar autostrada ar urma să se conecteze cu viitoarea Autostradă Sibiu – Făgăraș – Brașov și cu Autostrada Moldovei (A7).
CNIR indică două puncte de legătură: un nod de mare viteză în zona Codlea pentru conexiunea spre Sibiu–Făgăraș–Brașov și conexiunea cu A7 în zona Răcăciuni, lângă Bacău.
Recomandate
Declarațiile lui Jensen Huang mută discuția despre AGI din zona „pragurilor” în zona valorii economice , într-un mesaj care susține direct teza că piața va continua să ceară mai multă putere de calcul pentru AI, potrivit Mobilissimo . CEO-ul NVIDIA a spus, într-o conferință dedicată rezultatelor trimestriale, că „am ajuns deja la AGI pentru multe sarcini”, dar a numit pragul „irelevant”. AGI (inteligență artificială generală) este, în linii mari, ideea unui sistem capabil să opereze competent pe o plajă foarte largă de sarcini. Problema, subliniată și în articol, este că industria nu are un test unanim acceptat pentru a stabili când este atins acest nivel, iar Huang nu a indicat un criteriu verificabil, limitându-se la formularea „pentru multe sarcini”. De ce contează: „token-uri profitabile” și cererea de infrastructură Mesajul central al lui Huang este că eticheta AGI contează mai puțin decât utilitatea: dacă sistemele AI fac muncă utilă și produc valoare economică. În aceeași logică, el a descris AI-ul ca generând „token-uri profitabile” (token-urile sunt unități de text procesate de modele), iar mai multă putere de calcul ar permite producerea unui volum mai mare. Această poziționare se leagă direct de modelul de business al NVIDIA, companie aflată „în centrul infrastructurii” pentru inteligența artificială, unde cererea pentru acceleratoare și sisteme de centre de date influențează ritmul industriei. Mobilissimo amintește, în acest context, discuțiile recente despre posibilitatea ca sistemele Blackwell și Vera Rubin să devină mai scumpe din 2027, pe fondul cererii și al costurilor tot mai mari din jurul infrastructurii AI. Ce lipsește din afirmație și cum trebuie citită Huang a mai făcut o declarație similară în martie, însă nici atunci, nici acum nu a legat ideea de un sistem NVIDIA anume sau de un test care să poată fi verificat independent. În consecință, articolul tratează afirmația mai degrabă ca pe o poziție despre utilitatea termenului „AGI” în industrie, nu ca pe confirmarea apariției unei inteligențe artificiale generale „în sensul strict” așteptat de mulți. Materialul Mobilissimo are ca sursă secundară The Verge , care remarcă paradoxul: o bornă foarte dorită în AI este revendicată și, aproape simultan, minimalizată. [...]
Președintele USR, Dominic Fritz , spune că nu înțelege toate deciziile lui Nicușor Dan , iar mesajul transmite public că, inclusiv în interiorul taberei care a susținut schimbarea politică, se acumulează presiune pentru explicații și predictibilitate în deciziile de la Cotroceni, potrivit Digi24 . Fritz a declarat la Digi24 că, deși nu este de acord cu toate opțiunile președintelui și „pe unele le-aș lua altfel”, Nicușor Dan are dreptul să decidă, „la fel cum e dreptul cetățenilor de a-l critica”. Relație „instituțională”, dar cu așteptări crescute Întrebat despre relația sa actuală cu Nicușor Dan și dacă se mai întâlnesc săptămânal, liderul USR a descris-o ca fiind „instituțională de respect”, menționând și contextul perioadei de vară. În același timp, Fritz a spus că nu îi place ca discuțiile despre raportarea la președinte să fie reduse la „simpatii personale” sau la ideea că „cine se supără”, dar a admis că există „multe așteptări” și că o parte din electorat simte nevoia „de a înțelege mai bine de ce ia anumite decizii sau nu ia anumite decizii”. De ce contează Declarația introduce, în termeni direcți, o temă de funcționare instituțională: nevoia de justificare publică a deciziilor prezidențiale într-un moment în care, conform lui Fritz, chiar electoratul președintelui cere mai multă claritate asupra rațiunilor din spatele unor opțiuni sau întârzieri. În acest cadru, Fritz își delimitează poziția fără a contesta legitimitatea deciziei politice: președintele „a câștigat el președinția”, deci decide, iar societatea are dreptul să critice. [...]
ANPC le cere consumatorilor să compare prețul pe kilogram/litru, nu doar prețul de la raft , pe fondul fenomenului de „ shrinkflation ”, când cantitatea din ambalaj scade, dar prețul rămâne neschimbat sau se reduce mai puțin, potrivit Digi24 . Miza este una economică: cumpărătorul ajunge să plătească aceeași sumă pentru mai puțin produs, iar efectul se poate acumula în bugetul lunar. ANPC arată că practica poate trece ușor neobservată atunci când aspectul și dimensiunea ambalajului nu se schimbă semnificativ. Fenomenul poate apărea la alimente, produse de uz casnic și articole de îngrijire personală, mai ales în cazul celor cumpărate constant. „Practica presupune reducerea cantității unui produs, în timp ce prețul rămâne neschimbat sau nu scade proporțional. În final, consumatorul primește mai puțin produs pentru aceeași sumă, fără ca această modificare să fie întotdeauna evidentă.” Ce e legal și unde apare problema pentru comercianți Reducerea cantității nu este, în sine, o încălcare a legii, însă producătorii și comercianții au obligația să informeze transparent cumpărătorii. Potrivit autorității, neconformitatea apare atunci când prezentarea produsului sau informațiile oferite pot induce în eroare cu privire la cantitatea vândută. „Neconformitatea intervine atunci când consumatorul nu este informat în mod transparent cu privire la această modificare, iar prezentarea produsului sau informațiile oferite sunt de natură să îl inducă în eroare cu privire la cantitatea achiziționată.” Ce recomandă ANPC să verifice cumpărătorii Autoritatea recomandă câteva verificări simple, care ajută la identificarea costului real și la compararea corectă între ambalaje diferite: verificarea cantității nete înainte de cumpărare; compararea prețului pe kilogram, litru sau bucată (indicatorul care arată costul real); urmărirea schimbărilor de cantitate la produsele cumpărate frecvent; evitarea deciziilor bazate exclusiv pe aspectul ambalajului sau pe suma finală afișată. Dacă o persoană consideră că nu a fost informată corect sau că prezentarea produsului a indus-o în eroare, ANPC recomandă păstrarea bonului fiscal și depunerea unei sesizări la autoritate. [...]
Peste 2.000 de investiții PNRR au fost recepționate în august, dar proiectele rămase intră pe nota de plată a primăriilor , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan despre închiderea recepțiilor și riscurile pentru lucrările neterminate. Bolojan spune că, din peste 15.000 de proiecte contractate la nivel național, la începutul lunii mai erau de recepționat peste 4.500 de investiții, iar „peste 2.000” au fost recepționate în august. Miza este direct bugetară: investițiile finalizate până la sfârșitul lunii august beneficiază de finanțare nerambursabilă prin PNRR, în timp ce restul lucrărilor trebuie continuate din fondurile autorităților locale. Ce se întâmplă cu banii: termene și plăți Premierul interimar afirmă că mai sunt „câteva zile” pentru încheierea recepțiilor și completarea documentelor finale, iar serviciile guvernamentale vor sprijini autoritățile locale în acest proces. Cererile de plată ar urma să fie depuse în septembrie și „vor fi achitate în câteva zile”, conform declarațiilor citate. Riscul pentru proiectele neterminate: costuri locale și rambursări Pentru proiectele care nu sunt gata până la final de august, Bolojan avertizează că lucrările vor continua pe banii autorităților locale, în baza legii de închidere a programului PNRR, aprobată de Parlament . Guvernul ar urma să inventarieze până la sfârșitul lunii octombrie proiectele nefinalizate și sumele necesare pentru finalizarea lor. În funcție de evoluție, scenariile prezentate sunt: dacă proiectele se încheie până la sfârșitul anului, autoritățile locale suportă costurile lucrărilor executate după sfârșitul lunii august; dacă nu sunt finalizate nici până la sfârșitul anului, autoritățile locale ar trebui să ramburseze și banii primiți pentru lucrările realizate până la sfârșitul lunii august. Bolojan a indicat că astfel de situații pot apărea la proiecte cu întârzieri sau cu probleme în relația cu constructorii și a spus că speră să fie „cât mai puține” autorități în acest caz. [...]
Dominic Fritz exclude demisia de la Primăria Timișoara, pe fondul disputei despre legea ANI și riscul de bani europeni , potrivit Digi24 . Liderul USR spune că, indiferent de situația sa personală, problema este una de principiu – compatibilitatea legii cu dreptul european – și avertizează că România ar putea pierde rambursări de la Comisia Europeană . Fritz a descris relația USR–PNL drept „pragmatică” și a susținut că, în actualul context politic, „forțele de centru” ar trebui să lucreze împreună. În același timp, a punctat că nu toate deciziile PNL sunt corecte și a invocat „un anumit reflex” rezultat din colaborarea îndelungată a liberalilor cu PSD. Miza financiară: 770 de milioane de euro și condiționalitățile UE În intervenția sa, Fritz a criticat votul PNL pe legea ANI, pe care îl consideră o greșeală, argumentând că „statul de drept nu are preț” și că ar exista consecințe directe în relația cu instituțiile europene. „Eu nu cred că va fi posibil, pentru Comisia Europeană, să ne ramburseze 770 de milioane de euro, dacă încălcăm grav şi în mod direct legislaţia europeană.” Suma menționată este de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), iar Fritz a legat explicit riscul de rambursare de respectarea legislației europene, nu doar de prevederi constituționale interne. De ce spune că demisia nu schimbă problema Întrebat dacă ia în calcul să demisioneze din funcția de primar al Timișoarei după validarea legii ANI de către CCR, Fritz a respins scenariul. El a afirmat că o eventuală plecare a sa nu ar modifica efectele legii și a insistat că discuția este despre interdicția sancțiunilor retroactive și despre statul de drept. „De ce să îmi dau demisia, dacă eu m-am dus în faţa timişorenilor şi mi-au dat un mandat de patru ani? (…) până în ultima zi eu nu mă voi ascunde de acest mandat.” Fritz a mai spus că nu va „abandona Timișoara” și a susținut că disputa depășește cazul său, pentru că regulile trebuie să fie aceleași „pentru toată lumea”, indiferent de persoană. Ce urmează Din declarațiile sale reiese că USR va continua să trateze subiectul legii ANI ca pe o temă de compatibilitate cu dreptul european, cu potențiale efecte asupra relației cu Comisia Europeană și asupra fluxurilor de bani către România, în timp ce, la nivel politic, Fritz anticipează că diferențele dintre USR și PNL „o să mai apară”, chiar dacă cele două partide cooperează pragmatic. [...]
Armenia scoate Rusia din lista „aliaților strategici” în programul de guvernare 2026–2031 , un pas cu potențial de a complica relațiile politice și economice cu Moscova, inclusiv în raport cu Uniunea Economică Eurasiatică . Informațiile apar în Digi24 , care citează agenția de știri Arka. Decizia este prezentată de premierul Nikol Pașinian ca o consecință a eșecului Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) și al Rusiei de a-și respecta angajamentele de securitate față de Armenia, în special după evenimentele din septembrie 2022. „Dacă aș scrie «parteneriat strategic», m-ați întreba: ce s-a întâmplat în septembrie 2022? Au eșuat OTSC și Rusia în îndeplinirea angajamentelor lor de securitate? Da, au eșuat.” Ce prevede programul 2026–2031 și de ce contează Programul guvernamental aprobat pentru perioada 2026–2031 arată că Armenia intenționează „să-și transforme și să-și aprofundeze parteneriatul cu Rusia”, însă fără a o mai menționa explicit ca „aliat strategic”. În termeni practici, această schimbare de formulare poate semnala o repoziționare oficială a Erevanului, cu efecte asupra modului în care sunt calibrate cooperarea și dependențele economice din regiune. Înghețarea OTSC și disputa privind direcția europeană În 2024, Armenia a anunțat că își îngheață participarea în OTSC, iar Pașinian a invocat faptul că organizația nu și-a îndeplinit angajamentele de securitate. Ministerul de Externe de la Erevan a mai spus că Armenia se abține de la finanțarea activităților OTSC. Pe de altă parte, Vladimir Putin a susținut anterior că Armenia rămâne membră a organizației și „susține deciziile acesteia”, chiar dacă nu participă la reuniuni. În paralel, Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană, pe care o consideră incompatibilă cu menținerea țării în Uniunea Economică Eurasiatică (alianța economică din jurul Rusiei). Pașinian a declarat că un referendum ar avea sens doar după ce ar exista posibilitatea „să se evalueze realismul” unei aderări la UE și că, înainte de asta, Armenia ar trebui să-și depună candidatura. Premierul a spus că procesul ar putea fi declanșat „într-un viitor apropiat”, fără să indice o dată. [...]
