Știri
Știri din categoria Diverse
Germania a ridicat nivelul de alertă la „amenințare ridicată”, ceea ce poate însemna controale și măsuri de securitate mai stricte pentru infrastructura critică și instituțiile publice, potrivit Digi24. Decizia vine după ce serviciile de informații au semnalat „indicii credibile” privind posibile atacuri, iar autoritățile spun că trebuie să fie pregătite „în orice moment”.
Ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat că amenințările vizează infrastructura critică, persoane și instituții publice.
„Aceasta înseamnă că riscul unor atacuri trebuie luat în calcul în orice moment în Germania”
Declarația a fost făcută într-un interviu pentru cotidianul german Welt am Sonntag, citat de Reuters.
Ridicarea nivelului de alertă este însoțită de intenția de a intensifica măsurile de protecție la nivel național. În material se precizează că Germania a trecut de la nivelul „amenințare teoretică” la „amenințare ridicată”, ceea ce, în practică, poate duce la o prezență sporită a forțelor de ordine și la măsuri suplimentare de securitate în zone sensibile.
Ministerul german de Interne nu a oferit, deocamdată, detalii despre motivele exacte ale deciziei și nici despre ce măsuri suplimentare vor fi adoptate.
Germania s-a confruntat în ultimii ani cu atacuri soldate cu victime. Digi24 amintește două cazuri:
În lipsa unor detalii oficiale despre măsurile ce vor urma, rămâne de văzut ce intensificări de securitate vor fi anunțate și cum vor fi aplicate la nivel național, în special în jurul infrastructurii critice și al instituțiilor publice.
Recomandate
Amenda antitrust de 4,6 miliarde de euro plătită de Google intră în bugetul UE și poate reduce contribuțiile statelor în 2026 , ceea ce ar aduce un răgaz guvernelor cu finanțe publice sub presiune, potrivit Digi24 , care citează Politico . Suma provine din sancțiunea aplicată în 2018 pentru încălcarea regulilor de concurență, după ce Comisia Europeană a concluzionat că Google a impus restricții producătorilor de smartphone-uri care foloseau Android. Curtea Europeană de Justiție a confirmat hotărârea la începutul acestei luni, iar plata amenzii a deschis calea includerii banilor în veniturile UE. Ce se schimbă în bugetul UE pe 2026 Bugetul Uniunii este alimentat în principal din contribuțiile guvernelor, iar veniturile Comisiei (inclusiv amenzi și taxe vamale) sunt virate automat în fondul comun. În cadrul ciclului bugetar anual, UE și Parlamentul European au convenit anul trecut asupra alocării unui buget de 192 de miliarde de euro pentru 2026. Pe parcursul anului, Comisia urmează să propună modificări ale bugetului, iar următoarea serie de amendamente — așteptată mai târziu în acest an — va lua în calcul veniturile noi de 4,6 miliarde de euro plătite de Google, a spus un oficial al Comisiei pentru Politico. „Cu excepția cazului în care autoritatea bugetară [Consiliul și Parlamentul European] decide altfel, acest lucru are ca efect reducerea contribuției la VNB [venitul național brut] datorată de statele membre.” De ce contează pentru statele membre În termeni practici, includerea amenzii în bugetul comun poate însemna contribuții mai mici ale statelor membre în 2026, într-un moment în care mai multe guverne se confruntă cu bugete naționale restrânse, pe fondul prețurilor mai mari la energie și al unei creșteri economice sub așteptări. Digi24 notează că amenda ar putea genera economii de 1 miliard de euro pentru Germania, care contribuie cu aproximativ un sfert la fondul total de numerar al UE. Pentru Berlin, reducerea ar conta și în contextul în care raportul dintre PIB și deficit se apropia de limita de 3% stabilită de UE pentru 2026, prag a cărui depășire poate atrage sancțiuni. Context: negocierile pentru bugetul 2028–2034 rămân dificile Deși veniturile suplimentare pot acoperi nevoi imediate, ele nu rezolvă disputa mai amplă dintre capitale privind viitorul buget pe șapte ani, care ar urma să intre în vigoare în 2028. Pentru finanțarea viitorului fond de 2 trilioane de euro, Franța insistă pentru o taxă pe giganții digitali americani, inclusiv Google, însă ideea este contestată, între altele, de Germania. Separat, bugetul UE ar putea primi un impuls și dintr-o taxă vamală de 3 euro introdusă în iulie pentru coletele ieftine care intră în Uniune, din care UE colectează 75% din venituri, iar restul revine guvernelor naționale. [...]
PSD propune ieșirea din blocaj fără anticipate, mizând pe formule de guvernare care să păstreze stabilitatea necesară pentru proiecte-cheie precum PNRR și aderarea la OCDE , potrivit Digi24 . Victor Negrescu , prim-vicepreședinte PSD, spune că alegerile anticipate pot fi luate în calcul, dar „nu sunt de dorit” din perspectiva stabilității României. În emisiunea „În Fața ta”, Negrescu a indicat trei variante pentru depășirea crizei politice, în condițiile în care partidele și președintele Nicușor Dan nu ar fi reușit să găsească o soluție. El a susținut că tensiunile și „orgoliile” trebuie depășite, iar discuțiile ar trebui repoziționate în jurul unor proiecte majore, precum fondurile europene și aderarea la OCDE. Trei opțiuni de guvernare, cu anticipatele ca scenariu nedorit Negrescu a enumerat următoarele formule posibile: refacerea unui guvern cu formațiunile proeuropene; revenirea la „formula rotației”; un guvern de tehnocrați. În același context, el a menționat și posibilitatea alegerilor anticipate, dar a insistat că nu ar fi o soluție preferabilă pentru stabilitate. „Pact național” și rolul Administrației Prezidențiale Politicianul PSD a vorbit despre necesitatea unui „pact național” care să depășească logica de partid și să permită formarea unei guvernări comune, după „disputele și atacurile” din ultimele luni. Pe tema legilor restante din PNRR, Negrescu a spus că nu percepe afirmațiile lui Sorin Grindeanu despre un posibil boicot ca pe o amenințare, ci ca pe un apel la „dialog real” și consultare, inclusiv cu patronatele și sindicatele. În această ecuație, el a indicat intervenția Administrației Prezidențiale drept „esențială” pentru reluarea negocierilor. Linia de demarcație: AUR la guvernare Întrebat despre un eventual guvern cu AUR, Negrescu s-a poziționat împotrivă și a cerut izolarea partidului, argumentând că o astfel de formulă ar însemna riscuri precum blocarea fondurilor europene și reducerea investițiilor. În paralel, în PSD există opinii diferite: Sorin Grindeanu a declarat, într-un interviu la Antena 3 CNN, că nu exclude o guvernare cu AUR, invocând scorul partidului în sondaje. Textul din sursă este trunchiat în această zonă, astfel că nu reies integral condițiile sau nuanțele declarației. [...]
O geacă de piele purtată și semnată de Jensen Huang a fost vândută cu 960.000 de dolari (aprox. 4,3 milioane lei), un preț de peste 20 de ori mai mare decât estimarea inițială, într-o licitație care arată cât de repede se transformă „revoluția inteligenței artificiale” într-o piață de obiecte de colecție cu mize financiare. Informațiile apar în Digi24 . Geaca a fost adjudecată la Sotheby’s după 65 de oferte și o competiție între 45 de colecționari. Potrivit CNBC, valoarea de vânzare în magazine pentru un astfel de produs este „puțin sub 10.000 de dolari”, ceea ce amplifică diferența dintre prețul de retail și cel obținut la licitație. De ce contează: „memorabilia” din tehnologie începe să se tranzacționeze ca un activ rar Sotheby’s a explicat că interesul ridicat reflectă apetitul în creștere al colecționarilor pentru obiecte asociate cu inteligența artificială și cu personalitățile care au contribuit la dezvoltarea acesteia. În termeni de piață, licitația sugerează că notorietatea liderilor din marile companii de tehnologie poate genera prime de preț comparabile cu cele din sport sau divertisment, chiar și pentru obiecte care, în mod normal, sunt bunuri de consum. Context: obiectul și „brandul personal” al lui Jensen Huang Jensen Huang, co-fondator și CEO al Nvidia, este cunoscut pentru faptul că poartă aproape exclusiv geci negre din piele Tom Ford, devenite parte a imaginii sale publice în ultimii aproape 20 de ani. Modelul scos la licitație a fost purtat în 2023, la un eveniment organizat de Foxconn în Taipei. Huang a glumit în repetate rânduri pe seama stilului său vestimentar, descriindu-se drept „tipul cu geaca de piele” și spunând că soția și fiica îi aleg hainele. Unde merg banii Casa de licitații a anunțat că încasările vor fi donate către Edge Institute , o organizație non-profit care finanțează burse, granturi și programe dedicate inovării. [...]
Guvernul pregătește investiții de sute de milioane de euro în contorizare și stocare, cu efect direct asupra rețelei și facturilor , iar fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan susține că proiectele anunțate de premierul Ilie Bolojan continuă inițiative lansate în mandatul său, potrivit Digi24 . Ivan (PSD) a reacționat după ce premierul Ilie Bolojan, interimar la Energie, a anunțat semnarea ordinelor pentru un ghid de instalare a contoarelor inteligente și pentru o schemă de sprijin destinată creșterii capacităților de stocare. Fostul ministru spune că se „bucură” că două proiecte inițiate la Ministerul Energiei au fost continuate și lansate. „250 de milioane de euro pentru baterii de stocare şi 800.000 de contoare inteligente! Mă bucur că două proiecte pe care le-am iniţiat la Ministerul Energiei, au fost continuate si fost lansate astăzi! Pe lângă contoarele inteligente se vor instala 2.174 MWh în noi capacităţi de stocare. Sunt investiţii concrete, care vor aduce facturi mai mici şi o reţea mai stabilă.” Ce se știe despre implementare și cine poate accesa banii Pentru proiectul de contorizare inteligentă, alocarea este de 100 de milioane de euro, iar schema este destinată celor patru operatori de distribuție concesionari: Distribuţie Energie Electrică România, Delgaz Grid, Reţele Electrice România și Distribuţie Oltenia. Apelul de proiecte ar urma să se deschidă în 3 august, conform informațiilor prezentate. Ivan a mai precizat că, în decembrie, a depus la Comisia Europeană solicitarea de finanțare (aprobată ulterior), iar în lunile următoare au fost puse în consultare ghidurile și apoi lansate în transparență publică, înainte de publicarea lor. De ce contează pentru piață Miza operațională a pachetului este dublă: extinderea contoarelor inteligente (care permit măsurarea și transmiterea automată a consumului) și creșterea capacităților de stocare, care pot ajuta la echilibrarea rețelei. În mesajul său, Ivan le leagă direct de două efecte așteptate: „facturi mai mici” și „o rețea mai stabilă”, fără a detalia însă un calendar de rezultate sau o estimare de impact în preț. [...]
Negocierile pe noua lege a salarizării intră în linie dreaptă, iar PSD spune că vrea o concluzie la începutul săptămânii viitoare , după consultări maraton cu sindicatele din sectorul public, potrivit Digi24 . În acest context, fostul ministru al Muncii Florin Manole a lansat și un atac ironic la adresa lui Siegfried Mureșan , propunerea PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier, susținând că un viitor șef al Guvernului ar trebui să fie implicat direct în discuțiile cu partenerii sociali. Manole afirmă că l-a invitat pe Mureșan la consultările cu sindicatele și a sugerat că acesta nu ar fi în concediu, ci ar lucra pe teme precum PNRR, buget și fonduri europene. „Este aici un călăreț pentru el, este așteptat. Sigur este foarte interesat de soarta PNRR, de buget, de banii țării, de fondurile europene. Sigur nu e pe plajă, sigur nu este în weekend și muncește undeva, poate își face timp să vină și aici. (…) Mi-e greu să cred că acum e în concediu și bea o cafea”, a declarat Florin Manole. Calendarul consultărilor și miza: o „concluzie” înainte de consultările de marți Fostul ministru al Muncii spune că PSD continuă discuțiile cu reprezentanții angajaților din sectorul public atât sâmbătă, cât și duminică, cu obiectivul de a formula o concluzie la începutul săptămânii viitoare, înaintea consultărilor programate marți. „Am avut întâlniri de la nouă dimineața astăzi, o să avem până după-amiază și mâine, duminică, o să facem același lucru. După ce terminăm toate familiile ocupaționale, putem să avem poate, luni, o concluzie. Vom merge marți la consultări cu o concluzie”, a precizat acesta. Riscul social invocat: lege adoptată fără acceptare, urmată de greve Manole a mai spus că noua lege a salarizării trebuie să găsească un echilibru între nevoile diferitelor categorii de angajați din sistemul public și a avertizat asupra riscului unor conflicte de muncă dacă proiectul ar fi adoptat fără a fi „acceptabil social”. „Ar fi o problemă dacă legea salarizării nu s-ar adopta, dar ar fi o problemă și mai mare dacă legea salarizării s-ar adopta și am avea grevă generală în Sănătate, dacă am avea grevă în sistemul de Educație, dacă am avea nemulțumiți în apărare și ordine publică. (…) trebuie să facem cu toții toate eforturile pentru a avea o lege care să fie acceptabilă social, o lege care să nu reducă veniturile celor care lucrează în aceste sisteme esențiale”, a mai spus fostul ministru. [...]
O înșelăciune care a folosit ATM-uri Bitcoin și identități false a produs o pagubă de aproape 287.000 de lei , după ce o femeie din București a fost convinsă că este victima unui „furt de identitate”, potrivit Digi24 . Doi tineri ucraineni, de 19 și 20 de ani, au fost reținuți, fiind cercetați pentru complicitate la înșelăciune și uz de fals. Potrivit Poliției Capitalei , femeia (39 de ani) a sesizat Secția 9 la 4 iulie, reclamând că în 2–3 iulie a fost înșelată de persoane care au contactat-o telefonic și s-au prezentat în mod fals drept reprezentanți ai Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și ai unei bănci. Sub pretextul că fondurile îi sunt „în pericol”, apelanții au determinat-o să transfere bani prin ATM-uri Bitcoin, folosind coduri QR transmise de aceștia. În prima etapă, femeia a depus aproximativ 69.700 de lei în ATM-uri Bitcoin, prin scanarea codurilor QR primite. Ulterior, suspecții i-ar fi spus că tranzacțiile prin ATM nu mai funcționează și au stabilit o întâlnire în Parcul Florilor, din Sectorul 2, unde un bărbat care a folosit o parolă comunicată anterior și a pretins că este reprezentant al băncii ar fi preluat de la victimă aproximativ 217.000 de lei. Rețineri și acuzații După depunerea plângerii, polițiștii au identificat doi cetățeni ucraineni: unul bănuit că a ridicat suma de bani, iar celălalt că i-ar fi facilitat transportul către locul întâlnirii. Cei doi au fost prinși miercuri, cu sprijinul polițiștilor din Azuga (județul Prahova), și duși la sediul Secției 9. Față de ei a fost dispusă reținerea pentru 24 de ore. Sunt cercetați pentru complicitate la înșelăciune și uz de fals și urmează să fie prezentați magistraților cu propunere de arestare preventivă. [...]
