Știri
Știri din categoria Diverse
Marile festivaluri pot deveni un motor economic mai stabil dacă statul oferă predictibilitate fiscală, susține ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o postare citată de Digi24. Mesajul pune accentul pe turismul de evenimente ca sector cu efecte „în lanț” în economie, dar condiționează dezvoltarea de un cadru fiscal „competitiv”.
Nazare afirmă că cele mai mari festivaluri din România adună anual peste 1 milion de participanți, atrag zeci de mii de turiști străini și generează „un impact economic de milioane de euro”, mobilizând totodată investiții private în organizare, infrastructură și servicii.
Potrivit ministrului, fiecare turist venit la un festival înseamnă cheltuieli directe în economie – nopți de cazare, consum la restaurante, transport, cumpărături și servicii locale – care se traduc în venituri pentru antreprenori, locuri de muncă și încasări suplimentare atât la bugetele locale, cât și la bugetul de stat.
În paralel, Nazare susține că astfel de evenimente funcționează și ca instrument de promovare externă, care poate crește interesul pentru turism, investiții și pentru organizarea altor evenimente internaționale în România.
Nazare spune că, din perspectiva Ministerului Finanțelor, este „obligatoriu” un cadru fiscal predictibil și competitiv care să încurajeze investițiile private și să stimuleze activități cu efecte economice în lanț. El precizează că au fost demarate grupuri de lucru dedicate pentru a aduce „mai multă echitate fiscală” în acest sector.
În viziunea sa, România „are toate șansele” să devină una dintre principalele destinații europene pentru turismul de evenimente, însă transformarea potențialului într-un avantaj economic pe termen lung depinde de stabilitate și predictibilitate fiscală.
Recomandate
PSD condiționează rectificarea bugetară de publicarea „facturilor” restante, pe care le estimează la circa 40 mld. lei , ceea ce ridică riscul unor întârzieri în ajustarea bugetului pe final de an, potrivit Digi24 . Social-democrații îi cer ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , să prezinte public situația financiară lăsată de fostul Guvern, inclusiv obligațiile de plată rămase neachitate. În lipsa acestor date, PSD spune că nu va fi de acord cu rectificarea bugetară. Ce include „gaura” invocată de PSD Conform calculelor prezentate pe surse, necesarul total de fonduri ar ajunge la aproximativ 40 de miliarde de lei, sumă care ar acoperi facturi restante și alte cheltuieli. În această estimare intră: aproximativ 15 miliarde de lei – facturi care ar fi rămas neachitate la Ministerul Dezvoltării, pentru lucrări locale (inclusiv apă și canalizare) și lucrări finanțate prin PNRR ; aproximativ 5 miliarde de lei – sume nedecontate pentru concedii medicale; între 10 și 12 miliarde de lei – necesar de finanțare pentru ministere și instituții care nu ar avea suficiente fonduri până la sfârșitul anului; restanțe privind drepturi salariale câștigate de magistrați în instanță; sume aferente compensărilor în energie. Potrivit acelorași surse, PSD susține că lipsurile ar fi apărut deoarece Executivul ar fi alocat inițial sume mai mici decât cele solicitate de conducerile instituțiilor. De ce contează: presiune pe calendarul bugetar Condiționarea susținerii rectificării de publicarea acestor date introduce un potențial blocaj politic într-un moment în care, potrivit materialului, PSD a invocat în repetate rânduri nevoia unui Guvern „cu puteri depline” pentru a putea face rectificarea bugetară. În lipsa unor clarificări publice din partea Ministerului Finanțelor, miza imediată rămâne dacă rectificarea poate avansa în forma și calendarul așteptate, având în vedere dimensiunea sumelor invocate și tipurile de obligații menționate. [...]
Chemarea ministrului Finanțelor în Parlament pentru „cifrele execuției bugetare” ar urma să fie amânată cu cel puțin câteva săptămâni , după o decizie procedurală din Biroul Permanent al Camerei Deputaților, potrivit Digi24 . USR susține că PSD și AUR au acționat concertat pentru a bloca prezența ministrului Alexandru Nazare la „Ora Guvernului”, unde ar fi trebuit să explice situația execuției bugetare. Miza, din perspectiva USR, este întârzierea unei dezbateri publice în Parlament despre „execuția bugetară reală” și diferențele față de cifrele vehiculate în spațiul public, într-un moment în care tema deficitului și a „găurilor” din buget este folosită în disputele politice. Cum s-a produs amânarea: „ Ora prim-ministrului ” are prioritate Diana Stoica, lidera deputaților USR, afirmă că AUR a depus o solicitare separată pentru chemarea premierului Luca Niculescu la „Ora prim-ministrului”, tot pentru luni, 2 noiembrie, după ce USR ceruse ca ministrul Finanțelor să vină în aceeași zi la „Ora Guvernului”. Potrivit acesteia, pentru că premierul are prioritate în calendarul Camerei, solicitarea privind ministrul Finanțelor este împinsă automat, ceea ce ar duce la o amânare de „cel puțin câteva săptămâni”. În declarația citată de Digi24, Stoica acuză o colaborare PSD–AUR în Biroul Permanent: „Prin jocul făcut astăzi, PSD s-a asigurat, cu mâna AUR, că ministrul Finanţelor nu vine lunea viitoare în Parlament şi nu detaliază care sunt cifrele execuţiei bugetare reale.” Ce spune USR că urmează: redepunerea cererii, dar cu limitări de regulament USR anunță că va redepune solicitarea de chemare a ministrului Alexandru Nazare, însă Stoica susține că, „în cel mai bun caz”, „Ora Guvernului” cu ministrul ar putea avea loc peste două săptămâni, invocând prevederi din Regulamentul Camerei privind alternanța putere–opoziție pentru astfel de solicitări. Tot Stoica afirmă că, odată „confiscată” data de 2 noiembrie, ministrul ar putea veni „cel mai devreme pe la mijlocul lunii noiembrie”. Poziția AUR și stadiul solicitării AUR a cerut conducerii Camerei Deputaților invitarea premierului Luca Niculescu la „Ora prim-ministrului” pe 2 noiembrie, pentru a prezenta „situația reală” privind execuția bugetară, datoriile, plățile restante și nivelul deficitului bugetar. Solicitarea a fost aprobată, însă, conform informațiilor din articol, se așteaptă confirmarea premierului. Separat, USR a depus o solicitare ca ministrul Finanțelor să se prezinte la „Ora Guvernului” tot pe 2 noiembrie, pentru a explica diferențele dintre execuția bugetară reală și cifrele vehiculate de PSD. [...]
USR mută disputa despre „gaura” bugetară în Parlament, cu o audiere a ministrului Finanțelor luni , într-un demers care poate influența calendarul de reforme și discuția despre taxe, potrivit Digi24 . Președintele USR, Dominic Fritz , spune că l-a chemat pe ministrul Alexandru Nazare la „Ora Guvernului”, pentru o discuție „cu cifrele pe masă”. Fritz susține că PSD „se preface” că ar căuta „gaura în buget”, dar că, în realitate, ar urmări să-și construiască o justificare pentru măsuri ulterioare, inclusiv creșteri de taxe. El afirmă că valoarea „găurii” vehiculate „pe surse” ar fi crescut rapid, de la 30 de miliarde la 80 de miliarde (fără a indica în articol o sursă oficială pentru aceste sume). Ce mize bugetare invocă USR În postarea citată de Digi24, liderul USR pune în contrast promisiunile din programul PSD cu ținta de reducere a deficitului și spune că acestea ar fi greu de reconciliat fără ajustări în cheltuielile statului. Printre promisiunile enumerate de Fritz se află: pensii indexate din 2027; salarii mai mari pentru bugetari; eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri; un „pachet de relansare” de 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei); angajamentul de „zero taxe noi”, atribuit lui Sorin Grindeanu; reducerea deficitului la 5,2% din PIB anul viitor (menționată ca angajament în program). Fritz afirmă că, în viziunea sa, un astfel de pachet ar presupune „tăieri reale” de cheltuieli, reducerea posturilor „inutile”, eliminarea „sinecurilor” și a contractelor „păguboase”, precum și o luptă anticorupție „pe bune”. Ce urmează: „Ora Guvernului”, luni Dominic Fritz spune că l-a chemat pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în Parlament, luni, la „Ora Guvernului”, pentru o discuție bazată pe date, în care „n-am știut” „nu mai ține”. În același mesaj, liderul USR descrie un scenariu politic în care, după invocarea „găurii”, ar urma acuzații și transferul responsabilității, iar apoi introducerea de taxe, cu impact asupra populației și mediului privat, inclusiv asupra antreprenorilor. [...]
Programul Rabla Auto 2026 se redeschide cu 35,389 milioane lei , bani rămași nefolosiți din sesiunea anterioară, iar persoanele fizice pot cere din nou finanțare începând de marți, 3 noiembrie, ora 10:00, în aceleași condiții, potrivit Știrile Pro TV . Suma provine din fonduri rezervate anterior pentru care nu au fost finalizate toate procedurile, conform Ministerului Mediului. Ministerul arată că reluarea sesiunii vizează în special persoanele care nu au reușit să se înscrie data trecută, iar banii „trebuie să ajungă la cetățeni, nu să rămână blocați în proceduri administrative”, după cum a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia-Elena Intotero. Cum se împart fondurile disponibile Din totalul de 35.389.000 de lei, alocările sunt împărțite pe tipuri de vehicule: 25,6 milioane de lei : autovehicule noi cu motoare termice (inclusiv GPL/GNC) și autovehicule hibride; 9,239 milioane de lei : autovehicule plug-in hibrid, electrice sau cu pilă de combustie cu hidrogen; 550.000 de lei : motociclete, inclusiv electrice. Ce ecotichete pot primi persoanele fizice În cadrul Programului Rabla Auto 2026, ecotichetele menționate sunt: 18.500 de lei pentru un autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen; 15.000 de lei pentru un autovehicul nou plug-in hibrid sau o motocicletă electrică; 12.000 de lei pentru un autovehicul nou hibrid; 10.000 de lei pentru un autovehicul nou cu motor termic (inclusiv GPL/GNC) sau pentru o motocicletă. Înscriere și termen-limită Înscrierile se fac online, prin aplicația de pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) . Sesiunea rămâne deschisă până la 31 decembrie 2026, ora 23:59 , sau până la epuizarea fondurilor disponibile. [...]
PSD susține că numirile făcute de USR în consiliile de administrație ale companiilor de stat din subordinea Ministerului Economiei ajung la venituri cumulate de aproximativ 276.000 de lei pe lună , potrivit Digi24 . Tema are miză de guvernanță corporativă în sectorul public: cine controlează conducerile și ce costuri salariale generează numirile politice în companiile de stat. Într-o postare pe Facebook citată de publicație, PSD acuză USR de „dublu standard” și afirmă că partidul ar fi plasat „32 de persoane în 38 de poziții” în consiliile de administrație ale unor companii de stat aflate în coordonarea Ministerului Economiei, poziții despre care PSD spune că sunt „bine remunerate”. Ce sume și exemple invocă PSD Social-democrații susțin că o parte dintre persoanele numite ar fi „foști parlamentari, persoane condamnate penal sau membri de partid”, iar în text sunt oferite câteva exemple de venituri lunare atribuite unor numiri: Nicu Fălcoi, descris ca fost parlamentar USR: „24.000 de lei” venit lunar total din consilii de administrație; Adriana Miron, despre care PSD afirmă că este „condamnată penal pentru abuz în serviciu”: „aproape 20.000 de lei” lunar din două funcții de administrator special la Pirochim Victoria și IOR S.A.; PSD adaugă faptul că ar fi avut și funcția de secretar general al Ministerului Economiei până la învestirea noului Guvern; Ion Daniel Popescu: „22.000 de lei” lunar din două consilii de administrație (Uzina Mecanică București și Sanevit), numiri despre care PSD spune că au fost făcute la propunerea ministrului USR; Aurora-Speranța Munteanu: „17.000 de lei” lunar ca administrator special la Romarm; PSD menționează că este pensionară și că a fost consilier onorific al fostei viceprim-ministre Oana Gheorghiu. Unde spune PSD că USR ar fi dominat consiliile de administrație PSD mai afirmă că, în unele companii, USR ar fi numit aproape întregul consiliu de administrație. Sunt date două exemple: Societatea Națională de Radiocomunicații : „6 dintre cei 7 membri” ar fi fost numiți de USR, cu o „indemnizație lunară de 14.000 de lei”; Societatea Națională a Apelor Minerale : PSD susține că „toți membrii CA sunt USR” și îl menționează între aceștia pe fostul senator USR Cristian Bordei. Materialul redă acuzațiile PSD; în conținutul citat nu apare o poziție a USR la aceste afirmații. [...]
Ucraina mizează pe o rundă tehnică de negocieri la Abu Dhabi până la 10 noiembrie , însă calendarul depinde de Washington, iar escaladarea din Orientul Mijlociu ar putea complica organizarea întâlnirii, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de Volodimir Zelenski indică faptul că următorul pas în discuțiile de pace rămâne condiționat de prioritățile și disponibilitatea SUA, nu doar de pozițiile Kievului și Moscovei. Președintele ucrainean a spus, într-o conferință de presă comună cu premierul olandez Rob Jetten, că sunt în curs pregătirile pentru o întâlnire trilaterală „programată la Abu Dhabi” și că așteptarea Kievului este ca aceasta să aibă loc „până pe 10 noiembrie”. „Ne aşteptăm ca întâlnirea să aibă loc până pe 10 noiembrie şi sperăm din tot sufletul ca procesele de escaladare din Orientul Mijlociu (...) să nu o împiedice.” Ce ar urma să fie pe agenda discuțiilor Zelenski a indicat că formatul ar putea include mai multe întâlniri tehnice și a detaliat temele pe care Ucraina le vede ca prioritare, cu accent pe măsuri punctuale, nu pe un acord politic final. Pe agendă ar urma să fie, între altele: armistițiu în sectorul energetic; armistițiu pe mare; schimb de prizonieri; „multe chestiuni umanitare”. În privința teritoriilor, liderul ucrainean a spus că Ucraina este pregătită să discute subiectul, dar „numai la nivel de lideri”. Europenii, în afara formatului Consilierul lui Vladimir Putin, Iuri Ușakov , a declarat că partea europeană nu va participa la negocierile tehnice trilaterale dintre SUA, Ucraina și Federația Rusă, programate pentru luna următoare. El a susținut că există un acord ca discuțiile să aibă loc fără europeni și a ironizat posibilitatea prezenței acestora. Ușakov nu a confirmat însă data avansată de Zelenski (10 noiembrie), afirmând că momentul întâlnirii va fi anunțat în curând. Tot el a spus anterior că Rusia este pregătită să reia negocierile trilaterale după 4 noiembrie. De ce contează: controlul calendarului rămâne la Washington Dincolo de data vehiculată, elementul cu impact imediat este faptul că Zelenski leagă explicit desfășurarea întâlnirii de „partea americană”. Asta sugerează că, în această etapă, ritmul negocierilor este determinat în primul rând de decizia și capacitatea SUA de a susține un format de discuții, într-un context internațional în care atenția diplomatică poate fi deturnată de crize paralele, precum tensiunile din Orientul Mijlociu. [...]
