Știri
Știri din categoria Diverse
O nouă intrare neautorizată a unei drone în spațiul aerian românesc a declanșat alertă și ridicarea de aeronave de la sol, după ce ținta a fost detectată de radarele militare și s-a prăbușit într-o zonă nelocuită din județul Tulcea, potrivit Libertatea.
Incidentul a avut loc în noaptea de miercuri spre joi, la aproximativ 13 kilometri est de municipiul Galați. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că drona a intrat în spațiul aerian național la ora 03.21 și, la trei minute, a fost raportată prăbușirea acesteia la circa 4 kilometri nord-est de localitatea Grindu (județul Tulcea), într-o zonă nepopulată. Impactul a fost urmat de un incendiu care „s-a stins de la sine”, fără victime sau pagube materiale.
Conform MApN, sistemul de supraveghere radar a detectat la ora 02.23 un grup de ținte aeriene în proximitatea frontierei cu Ucraina. Pentru monitorizarea situației au fost ridicate de la sol două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, iar Forțele Aeriene Române au trimis un elicopter IAR-330 SOCAT într-o misiune de cercetare aeriană.
Un mesaj RO-Alert a fost transmis la ora 03.20 către locuitori, avertizând asupra posibilității căderii unor „obiecte din spațiul aerian”. La fața locului au fost mobilizate echipe de militari pentru securizarea zonei, iar alerta aeriană a încetat la ora 03.52.
Într-un comunicat citat de publicație, MApN a precizat:
„La ora 03.21, o dronă a pătruns în spațiul aerian național, la aproximativ 13 kilometri est de municipiul Galați. La ora 03.24, echipajul elicopterului IAR-330 SOCAT a raportat că ținta a căzut la aproximativ 4 kilometri nord-est de localitatea Grindu, județul Tulcea, într-o zonă nepopulată. Impactul cu solul al vehiculului aerian a fost urmat de un incendiu care s-a stins de la sine.”
Pentru context, Libertatea trimite și la un incident anterior relatat de publicație, în care o dronă „s-a prăbușit într-o zonă nepopulată și a luat foc” (detalii aici: Libertatea). De această dată, autoritățile nu au anunțat pagube, însă episodul reconfirmă presiunea operațională asupra sistemelor de supraveghere și reacție rapidă din zona de frontieră.
Recomandate
MApN a localizat locul prăbușirii dronei din Tulcea, iar în zonă se desfășoară o anchetă , după ce aparatul a fost detectat la trecerea graniței și au fost ridicate aeronave militare pentru supraveghere, potrivit Digi24 . Drona s-a prăbușit și a luat foc în județul Tulcea, în apropierea localității Grindu. Militarii de la Ministerul Apărării Naționale și echipajul care a survolat perimetrul cu elicopterul au identificat zona impactului „în urmă cu puțin timp”, iar la fața locului se derulează verificări. Ce s-a întâmplat și cum au reacționat autoritățile Aparatul de zbor a fost detectat în momentul în care a trecut granița, iar autoritățile au transmis mesaje RO-Alert către locuitorii municipiului Galați. Conform informațiilor prezentate, alerta a fost emisă la ora 3:21, iar la 3:24 echipajul elicopterului a raportat că drona s-a prăbușit. Pentru survolarea zonei au fost ridicate: două aeronave de luptă F-18 spaniole; un elicopter al Ministerului Apărării Naționale. Impact local: incendiu stins de la sine, fără victime și pagube Drona s-a prăbușit la aproximativ 4 kilometri de localitatea Grindu. La impact a izbucnit un incendiu, care s-a stins de la sine. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale. Un element notabil din relatarea Digi24 este că locuitorii din comuna Grindu nu au primit mesaje RO-Alert, deși incidentul a avut loc în apropiere. Reacții din zonă Martori citați de Digi24 au descris momentul ca pe o explozie auzită în timpul nopții. „Am auzit o bubuitură”, a declarat o femeie. „S-a auzit aseară. Câteodată îți mai e teamă, câteodată nu. Asta este”, a mai afirmat o altă femeie. În acest stadiu, autoritățile investighează la fața locului, iar informațiile disponibile indică doar localizarea zonei și lipsa unor efecte materiale sau victime. [...]
Un incendiu la o hală de circa 1.000 mp, lângă rafinăria Lukoil din Ploiești, a declanșat RO-ALERT , pe fondul riscului pentru populația din zonă, potrivit Euronews . Focul a izbucnit miercuri dimineață în cartierul Mihai Bravu din Ploiești, în apropierea Porții 3 a rafinăriei Lukoil, iar flăcările au cuprins o hală pe o suprafață de aproximativ 1.000 de metri pătrați. ISU Prahova precizează că depozitul afectat nu aparține rafinăriei. Intervenție cu forțe mari și avertizare publică La fața locului au fost mobilizate nouă autospeciale de stingere, o autocisternă, o autospecială de descarcerare și o autoscară. Intervenția include și două echipaje SMURD, dintre care unul de terapie intensivă mobilă. Din cauza incendiului, autoritățile au anunțat transmiterea unui mesaj RO-ALERT pentru avertizarea populației din zonă, în contextul proximității față de un obiectiv industrial major. Ce se știe și ce rămâne neclar Misiunea pompierilor este în desfășurare. Până la momentul informării, autoritățile nu au comunicat cauza izbucnirii incendiului și nici dacă există victime. [...]
Decizia Tribunalului București poate menține sau relaxa restricțiile care îi limitează deplasările externe ale primarului Capitalei, Ciprian Ciucu, aflat sub control judiciar , potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: edilul susține că interdicția de a părăsi țara îi afectează activitatea, invocând deplasări în străinătate „în interes de serviciu”. Judecătorii urmează să stabilească astăzi dacă Ciucu rămâne sub control judiciar, după ce decizia a fost anterior amânată. Primarul a contestat măsura, prelungită săptămâna trecută de procurorii DNA cu încă 60 de zile. De ce contează: restricțiile pot bloca agenda externă și obligațiile curente Ciucu spune că solicită ridicarea controlului judiciar atât pentru că se consideră nevinovat, cât și pentru că are „foarte multe” deplasări externe legate de atribuțiile sale, iar una dintre interdicții este să nu părăsească România. În perioada în care s-a aflat sub control judiciar, primarul a ieșit o singură dată din țară, după ce instanța i-a permis să meargă în concediu în Portugalia, în luna iulie. Magistrații au motivat atunci că vacanța fusese achiziționată înainte de instituirea măsurii. Ce urmează dacă instanța respinge contestația Dacă Tribunalul București respinge contestația, Ciucu va rămâne sub aceleași interdicții și va avea în continuare obligația de a se prezenta la poliție o dată pe săptămână, conform informațiilor publicate de Digi24. [...]
Extinderea razei dronelor Shahed până la aproape 900 km schimbă datele operaționale ale apărării aeriene în regiune , după ce o dronă rusească cu propulsie cu reacție a zburat din Crimeea până în vestul Ucrainei, în cel mai îndepărtat atac de acest tip de până acum, potrivit Digi24 . Distanța este prezentată ca o abatere notabilă de la capacitățile cunoscute ale acestor drone, iar TVP World notează că atacul sugerează o modernizare semnificativă, cu o rază operațională aproape dublată față de utilizarea obișnuită, când țintele erau la câteva sute de kilometri de punctele de lansare. Ce indică traseul: testarea apărării și căutarea „punctelor oarbe” Canalul ucrainean independent eRadar, care a urmărit parcursul dronei, susține că ruta a fost folosită pentru a testa apărarea aeriană și pentru a identifica coridoare noi de zbor cu UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot). În evaluarea eRadar, traseul ar fi fost calculat pentru a evita principalele zone de desfășurare ale unităților ucrainene de rachete antiaeriene. „Traseul urmărit astăzi al unei drone inamice cu propulsie cu reacție este o demonstrație clară a modului în care inamicul ne testează sistemul de apărare aeriană și caută noi coridoare folosind vehicule aeriene fără pilot (UAV) cu propulsie cu reacție.” Aceeași sursă sugerează că obiectivul nu ar fi fost doar lovirea unei ținte, ci și identificarea „punctelor oarbe” ale apărării, evitând traiectoriile fixe. De ce contează: viteză mai mare, fereastră mai mică de interceptare Drona cu propulsie cu reacție are, potrivit informațiilor citate, o viteză de croazieră între 400 și 600 km/h. Această viteză, combinată cu distanța mare parcursă, reduce timpul de reacție și „limitează posibilitățile de interceptare”, afectând eficacitatea echipelor mobile de artilerie ale Ucrainei. eRadar afirmă că, în aceste condiții, „practic întreg teritoriul Ucrainei, până la cele mai îndepărtate granițe vestice”, intră în zona de risc pentru atacuri cu drone. Ce urmează: atacuri mai adânci și extinderea infrastructurii de lansare Informația apare pe fondul unor indicii că Rusia își extinde campania cu drone. O evaluare a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) susține că rușii construiesc noi baze de lansare pentru a susține lovituri mai adânci, iar vestul Ucrainei ar urma să fie vizat tot mai des. În paralel, analistul ucrainean Anton Zemlianii spune că schimbarea strategică ar coincide cu o preferință recentă a Rusiei pentru drone mai rapide, menite să înlocuiască dronele Shahed convenționale în atacurile de amploare. În logica razei de acțiune de până la 900 km, Digi24 notează că, teoretic, o astfel de capabilitate ar extinde aria potențială de lovire până la a acoperi întreg teritoriul României, Bulgariei și Ungariei, precum și părți semnificative din Grecia și Turcia. [...]
Un avertisment rusesc privind o lansare de rachetă a forțat întoarcerea unui zbor militar american , iar Noua Zeelandă cere Moscovei explicații, pe fondul unor detalii încă neclare despre riscul invocat pentru spațiul aerian internațional, potrivit Digi24 . Incidentul a avut loc pe 18 august, când un avion C-17 Globemaster al Forțelor Aeriene ale SUA (USAF), cu indicativul ICE28, a decolat de pe aeroportul Christchurch (Noua Zeelandă) spre stația McMurdo din Antarctica, în jurul orei locale 9:00. Aeronava s-a întors din drum deasupra Oceanului Antarctic și a aterizat înapoi la Christchurch aproape două ore și jumătate mai târziu. Autoritatea Aviației Civile din Noua Zeelandă (CAA) a confirmat că a emis o notificare oficială de avertizare privind „activitate spațială potențial periculoasă”, după ce a fost contactată de Corporația Rusă de Management al Traficului Aerian. CAA a precizat ulterior că a fost informată despre o lansare planificată de rachetă și despre un potențial pericol pentru spațiul aerian internațional din Regiunea Oceanică de Informare a Zborurilor a Noii Zeelande, iar avizul a fost emis pentru ca operatorii aerieni „să ia decizii pe baza informațiilor disponibile”. Ce cere Wellington și de ce contează operațional Ministerul de Externe de la Wellington a transmis că urmărește îndeaproape situația și că este la curent cu notificarea rusă către echipajele aeriene și marinari privind lansarea planificată de rachete. Totuși, diplomația neozeelandeză spune că „detaliile notificării rusești sunt în prezent neclare” și solicită informații suplimentare. Din perspectivă operațională, episodul arată cum o notificare de risc asociată unei activități militare sau spațiale poate bloca, în practică, rute aeriene internaționale și poate determina modificări de plan în timp real, inclusiv pentru zboruri militare pe coridoare sensibile, precum cele către Antarctica. Context: precedentul invocat de presa locală Potrivit The Diplomat (citat de Digi24), Noua Zeelandă s-a mai confruntat în trecut cu căderea unor resturi spațiale rusești pe teritoriul său, însă „niciodată cu lansarea unei rachete”. În același context, publicația amintește și un episod din 2010, la o reuniune APEC din Japonia, când Dmitri Medvedev i-ar fi spus premierului neozeelandez de atunci, John Key, că unei rachete rusești i-ar lua „22 de minute” să ajungă în Noua Zeelandă, adăugând: „Vă voi suna în avans”. Ce urmează, conform informațiilor disponibile, este clarificarea de către Rusia a detaliilor notificării care a stat la baza avertizării emise de CAA și, implicit, a deciziei de întoarcere a aeronavei. [...]
Bulgaria a activat măsuri suplimentare de securitate la baza Bezmer pe fondul riscului ca Iranul să ia în calcul lovirea unor active militare americane din sud-estul Europei, relatează Digi24 . Mișcarea are un impact operațional direct: autoritățile de la Sofia spun că au trecut la măsuri preventive în coordonare cu Ministerul Apărării, în jurul infrastructurii unde sunt prezente capabilități americane. Potrivit informațiilor prezentate, ministrul bulgar de Interne, Ivan Demerdjiev , a declarat într-o conferință de presă că, împreună cu Ministerul Apărării, au fost implementate „toate măsurile posibile” la baza aeriană Bezmer , situată în centrul țării. „Monitorizăm constant situația și vom continua să implementăm măsuri preventive mult mai ample și mai intensive în raport cu nivelul informațiilor din acest moment despre o posibilă amenințare.” De ce se întărește securitatea: posibile represalii iraniene în Europa Contextul invocat de autoritățile bulgare vine după o relatare a Financial Times , potrivit căreia Teheranul ar evalua atacarea unor obiective americane în Europa, dacă președintele SUA, Donald Trump, ar intensifica războiul. Publicația britanică citează două surse de la Teheran „apropiate regimului”, care ar fi indicat active americane din sud-estul Europei, inclusiv din Bulgaria. Ce se întâmplă la Bezmer: avioane-cisternă pentru realimentare în zbor Un element cheie pentru miza operațională este decizia parlamentului bulgar, care a autorizat luna trecută desfășurarea a până la opt avioane-cisternă americane la baza Bezmer. Aceste aeronave sunt folosite pentru realimentarea în zbor a avioanelor de vânătoare și bombardament implicate în atacurile contra Iranului. Presa locală bulgară susține că două astfel de aeronave ar fi staționate deja la Bezmer, însă Ministerul Apărării de la Sofia nu a confirmat oficial numărul. În același context, una dintre sursele citate de Financial Times a indicat și Cipru printre posibilele ținte ale represaliilor iraniene, menționând că o bază aeriană britanică ar fi fost atacată cu o dronă în martie. [...]
