Știri
Știri din categoria Diverse
Reacția lui Elon Musk pe X aduce un nou val de vizibilitate pentru Salina Slănic, după ce miliardarul a comentat la un videoclip viral cu galeriile subterane din Prahova, potrivit Euronews. Dincolo de episodul de social media, miza este una de expunere: un singur comentariu al unei figuri cu audiență globală poate amplifica rapid interesul pentru o destinație turistică din România.
Videoclipul distribuit online compara Salina Slănic cu universul fantastic din „Stăpânul Inelelor”, iar Musk a reacționat succint.
„Wow!”
Postarea descria Mina Unirea din Prahova ca fiind una dintre cele mai impresionante formațiuni subterane din lume. În același registru, internauții au supranumit-o „Minele din Moria” ale României, trimitere la minele fictive din universul creat de J.R.R. Tolkien, autorul trilogiei „Lord of the Rings”.
Reacția lui Musk a amplificat vizibilitatea imaginilor, într-un context în care distribuirea pe platforme mari poate împinge rapid o atracție locală în atenția publicului internațional. Materialul Euronews nu oferă date despre impactul concret (de exemplu, creșteri de trafic sau rezervări), însă indică faptul că expunerea a crescut odată cu intervenția lui Musk în conversație.
Recomandate
Procesul intentat de Elon Musk împotriva OpenAI poate influența direct planurile de listare și regulile de guvernanță ale companiilor de inteligență artificială , într-un moment în care OpenAI pregătește o ofertă publică inițială (IPO) de amploare, potrivit CNN . În prima zi de audieri, Musk a susținut în instanță că Sam Altman și Greg Brockman ar fi „conspirat” să „fure o organizație caritabilă”, acuzând că OpenAI s-a îndepărtat de misiunea inițială non-profit. Miza este una economică și de structură corporativă: Musk afirmă că executivii OpenAI și Microsoft s-ar fi îmbogățit pe nedrept prin transformarea și operarea companiei în afara scopului caritabil inițial. OpenAI respinge acuzațiile și spune că procesul ar fi, de fapt, o încercare a lui Musk de a lovi un concurent al propriei sale companii de inteligență artificială, xAI. Ce a urmărit Musk să construiască: „beneficiu pentru umanitate” și model deschis În fața juriului, Musk a declarat că a finanțat OpenAI crezând că sprijină o organizație care va fi „un beneficiu pentru întreaga umanitate”. El a prezentat procesul în termeni cu implicații mai largi pentru sectorul non-profit, susținând că o eventuală înfrângere ar „da licență jefuirii fiecărei organizații caritabile din America”. În același timp, Musk a legat implicarea sa inițială de temeri vechi privind riscurile inteligenței artificiale, afirmând că are „îngrijorări extreme” și că tehnologia poate aduce prosperitate, „dar ne poate și omorî pe toți”. În logica sa, OpenAI trebuia să fie un „contrapunct” la Google: „un non-profit cu cod-sursă deschis, spre deosebire de un for-profit cu cod-sursă închis”. CNN notează însă că, după ce OpenAI a creat o filială cu scop lucrativ în urmă cu mai bine de șase ani, compania s-a îndepărtat în mare măsură de modelul „open source” (cod-sursă deschis, adică software al cărui cod poate fi inspectat și reutilizat). Contra-narațiunea OpenAI: Musk ar fi vrut control și a plecat când nu l-a obținut Avocatul OpenAI, William Savitt, a susținut în instanță că Musk ar fi împins chiar el pentru o structură cu scop lucrativ, dar ar fi părăsit compania după ce nu a reușit să obțină control total. Savitt a mai afirmat că Musk ar fi promis că va ajuta la strângerea a 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei), dar ulterior ar fi „tras ștecherul”, iar acum ar acționa în justiție doar pentru că OpenAI a devenit un succes. În pledoaria de deschidere, avocatul lui Musk, Steven Molo, a încercat să preîntâmpine polarizarea pe care o produce figura clientului său: „Toată lumea pare să îl cunoască pe domnul Musk, toată lumea are o opinie despre domnul Musk. Nu orice opinie este bună, nu orice opinie este rea.” Disputa despre contribuția la fondare și rolul în recrutări Un punct central al primei zile a fost și disputa privind rolul efectiv al lui Musk în construcția OpenAI. Savitt a sugerat că, în timp ce ceilalți cofondatori au contribuit prin muncă directă („sweat equity”), Musk ar fi apărut periodic pentru a da sfaturi și „ocazional a țipat la oameni” că nu se mișcă suficient de repede. Musk a respins această caracterizare și a susținut că a avut un rol esențial încă de la început: „Eu am venit cu ideea, numele, am recrutat oamenii-cheie, i-am învățat tot ce știu, am oferit finanțarea inițială.” El a mai spus că a recrutat o mare parte dintre inginerii de top ai OpenAI și că a fost important în aducerea lui Ilya Sutskever, cofondator și fost director științific al OpenAI, care a părăsit compania după ce a avut un rol-cheie în îndepărtarea temporară a lui Altman în 2023. De ce contează pentru piață: IPO-ul OpenAI și precedentul pentru structuri „hibride” Dincolo de conflictul personal, procesul poate avea efecte asupra modului în care sunt evaluate și structurate companiile de inteligență artificială care pornesc ca organizații non-profit și ajung să opereze prin entități cu scop lucrativ. CNN punctează că verdictul ar putea schimba semnificativ peisajul AI chiar în perioada în care OpenAI, descrisă ca una dintre cele mai valoroase companii AI din lume, își pregătește un IPO major. Ce urmează în proces și ce remedii cere Musk nu reies din fragmentul disponibil al materialului CNN; informațiile de mai sus reflectă strict concluziile din prima zi de audieri prezentate de publicație. [...]
Procesul dintre Elon Musk și OpenAI poate decide nu doar viitorul companiei, ci și fezabilitatea IPO-ului anunțat , într-un moment de competiție accelerată pe piața inteligenței artificiale, potrivit CNN . Miza este amplificată de faptul că Musk cere inclusiv peste 130 de miliarde de dolari (aprox. 585 miliarde lei) despăgubiri și revenirea OpenAI la structura inițială de organizație non-profit. Procesul începe luni, iar în instanță ar urma să fie audiați lideri de prim rang din tehnologie, pe fondul acuzațiilor că OpenAI și conducerea sa – inclusiv CEO-ul Sam Altman – l-ar fi indus în eroare pe Musk și ar fi „trădat” misiunea non-profit inițială atunci când organizația a evoluat către o structură cu componentă comercială. De ce contează: riscul de a deraia IPO-ul și de a schimba conducerea Potrivit analizei, procesul vine într-un moment sensibil pentru OpenAI, cu un IPO „blockbuster” la orizont și cu rivalitate intensă în sector. CNN notează că ambițiile de listare ar putea fi afectate dacă Musk câștigă, iar Altman și cofondatorul OpenAI Greg Brockman ar putea să-și piardă pozițiile, ceea ce ar putea deschide o cale mai ușoară pentru xAI – compania de inteligență artificială a lui Musk – să recupereze teren. Un analist Wedbush, Dan Ives, descrie disputa drept un spectacol urmărit de investitori, anticipând un proces agresiv, cu potențial de a deteriora reputațional toate părțile implicate. Ce susține Musk și ce cere în instanță Musk afirmă că a cofondat și a finanțat OpenAI ca non-profit în 2015 și că ar fi contribuit cu aproximativ 44 de milioane de dolari (aprox. 198 milioane lei) în primii ani. El s-a despărțit de organizație în 2018, după o dispută internă privind controlul, iar ulterior a înființat xAI. După plecarea lui Musk, OpenAI a creat în 2019 o subsidiară cu scop lucrativ, iar în 2025 aceasta a fost transformată într-o „public benefit corporation” (o companie care, pe lângă profit, are și o misiune de interes public), supravegheată de fundația non-profit. Procurorii generali din California și Delaware au aprobat schimbarea anul trecut, potrivit CNN. În esență, Musk susține că această tranziție a încălcat misiunea inițială de a dezvolta tehnologie AI sigură și open-source pentru binele public, nu pentru câștig privat. El invocă încălcarea unui „charitable trust” (un aranjament juridic prin care activele sunt administrate în interes public) și „îmbogățire fără justă cauză”. Cererile lui Musk includ: revenirea OpenAI la structura anterioară de non-profit; înlăturarea lui Sam Altman și a lui Greg Brockman din rolurile de conducere/board; peste 130 de miliarde de dolari (aprox. 585 miliarde lei) despăgubiri, despre care Musk a spus instanței că ar vrea să ajungă la organizația non-profit OpenAI, nu la el personal. Microsoft, indicată de Musk drept co-pârât, este acuzată că ar fi sprijinit încălcarea „charitable trust” de către OpenAI. Apărarea OpenAI și problema „juriului imparțial” OpenAI respinge acuzațiile și susține că Musk ar fi împins el însuși ideea unei structuri cu scop lucrativ, iar plecarea sa ar fi fost determinată de faptul că nu a putut obține control total. Compania caracterizează procesul drept motivat de „gelozie”, regret și dorința de a lovi un competitor. Un element practic important al procesului este selecția juriului. Consultanți și specialiști citați de CNN spun că notorietatea lui Musk și Altman, mai ales în Silicon Valley, face dificilă găsirea unor jurați fără opinii puternice. Totuși, un profesor de drept citat în material amintește că legea nu cere jurați care nu au auzit de Musk sau de AI, ci jurați care pot decide strict pe baza probelor din instanță. Judecătorul a convocat pentru selecție un grup de candidați de circa trei ori mai mare decât într-un proces civil obișnuit, iar juriul va stabili răspunderea „cu titlu consultativ” pentru judecătoarea Yvonne Gonzalez Rogers, care va decide singură eventualele remedii. Ce urmează: martori de top și calendarul deliberărilor Dosarul include sute de pagini de e-mailuri, mesaje și note personale. Printre martorii așteptați se numără Musk, Altman, Brockman, CEO-ul Microsoft Satya Nadella, foști executivi OpenAI și persoane apropiate de Musk, inclusiv Shivon Zillis (menționată ca mamă a unor copii ai lui Musk și fost membru al boardului OpenAI). Deliberările juriului ar urma să înceapă pe 12 mai, conform CNN. [...]
Saltul rapid la temperaturi de vară, cu maxime de până la 29–30°C în nord-vest, poate schimba pe termen scurt planificarea activităților în agricultură, construcții și turism , înainte ca ploile să revină spre finalul săptămânii, potrivit HotNews , care citează prognozele Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). Directorul de prognoză al ANM, Florinela Georgescu , a spus la Digi24 că încălzirea va fi rapidă, cu valori cu 8–10°C peste normal în unele zone din nord-vest și nord. Cele mai ridicate temperaturi sunt așteptate în vest și nord-vest, inclusiv în Crișana și Maramureș, unde maximele pot urca spre 28–29°C, iar miercuri ar putea fi cea mai caldă zi, cu valori care pot atinge 29–30°C în nord-vest. Când revin ploile și unde se extind După primele zile predominant calde, ploile sunt așteptate să se extindă începând din noaptea de miercuri, dinspre vest. Până atunci, precipitațiile ar urma să fie slabe și mai ales în zonele montane, iar spre sfârșitul săptămânii ar urma să plouă în mare parte din țară, conform declarațiilor făcute de reprezentanta ANM. Prognoza pe zile: intervale de temperatură și evoluția instabilității Pe baza prognozei ANM pe 7 zile, evoluția indicată în material este: Luni: maxime în general între 15 și 26°C , minime între -1°C (depresiunile din estul Transilvaniei) și 14°C (Dealurile de Vest). Izolat, ploi de scurtă durată în unele zone (inclusiv la munte). Marți: vreme caldă pentru dată; maxime între 17 și 27°C , minime între 0 și 15°C . Posibile ploi slabe de scurtă durată în zona Carpaților Meridionali. Miercuri: în mare parte mai cald decât normal; maxime între 18 și 28°C (mai scăzute pe litoral, până spre 15°C ), minime între 3 și 14°C . În a doua parte a nopții, înnorări și ploi slabe local în vest. Joi: ușoară instabilitate și scădere a temperaturilor în vest, nord, centru și la munte (averse și pe alocuri descărcări electrice); maxime între 16 și 26°C , minime între 8 și 14°C . București: încălzire până la 26°C, apoi instabilitate În Capitală, luni sunt prognozate 21–22°C la prânz, marți în jur de 24°C , miercuri 24–25°C , iar joi maxima ar urma să ajungă la aprox. 26°C , cu posibilitate de averse slabe după-amiaza și la începutul nopții. Pentru intervalul 8–11 mai , ANM indică temperaturi ușor peste normal în cea mai mare parte a țării și episoade locale de instabilitate, mai ales la munte, în est, sud și centru; un tablou similar este menționat și pentru București. [...]
Cristi Chivu a câștigat primul trofeu ca antrenor la seniori , după ce Inter Milano a luat titlul în Italia, iar tehnicianul român a insistat că meritul aparține jucătorilor și staff-ului, nu lui, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul vine într-un moment în care Inter își închide sezonul intern cu un obiectiv major atins și își mută atenția spre finala Cupei Italiei . Chivu a vorbit despre parcursul echipei ca despre „un maraton” decis de puncte și a indicat o perioadă-cheie în care Inter ar fi câștigat 14 meciuri din 14, între ianuarie și februarie, moment în care „a înțeles” că titlul este posibil. El a amintit și de episoadele depășite pe parcurs, inclusiv eliminarea din Liga Campionilor și înfrângerea din derby, susținând că echipa a rămas „în picioare, cu demnitate”. Merit distribuit în vestiar, nu personalizat la antrenor În declarațiile preluate de publicație, Chivu a pus accent pe jucători și pe suporteri, pe care i-a descris drept cei care au dus greul după dezamăgirea sezonului trecut. Totodată, a spus că a vrut ca jucătorii să vorbească în conferința de presă de după meci, pentru a-și asuma meritele. „Meritul le revine în totalitate acestor băieți minunați.” În aceeași linie, antrenorul a menționat că și predecesorii săi „au făcut o treabă excelentă”, ceea ce i-ar fi ușurat misiunea, și a rezumat relația antrenor–echipă prin ideea că „jucătorii buni sunt cei care îi fac pe antrenori să câștige”. Cum a sărbătorit și ce urmează Chivu a spus că, după meci, a mers în vestiar „pentru viciile” lui și a fumat o țigară, adăugând că se gândește deja la finala Cupei Italiei. „Cum sărbătoresc eu? O țigară...” Inter Milano a câștigat, duminică seară, al 21-lea titlu de campioană a Italiei, după 2–0 cu Parma, în etapa a 35-a. Pentru Chivu, acesta este primul trofeu ca antrenor la seniori; ca jucător, el a mai câștigat titlul în Italia cu Inter în 2008, 2009 și 2010. [...]
Cristian Chivu a câștigat primul său titlu de campion ca antrenor , după ce Inter Milano a învins Parma cu 2-0, pe San Siro, în etapa a 35-a din Serie A, potrivit Agerpres . Miza practică pentru club este că trofeul a fost securizat cu trei etape înainte de final, ceea ce îi permite să-și gestioneze lotul în perspectiva finalei Cupei Italiei. Inter a ajuns la al 21-lea titlu de campioană, în primul sezon cu Chivu pe bancă. Antrenorul român venea după un sezon precedent în care a avut 13 meciuri în Serie A la Parma, echipă pe care a salvat-o de la retrogradare. În meciul care a adus matematic titlul, golurile au fost marcate de Marcus Thuram (45+1) și Henrih Mhitarian (80). Cu trei etape înainte de finalul sezonului, Inter are 12 puncte avans față de Napoli, ocupanta locului al doilea. Ce urmează: șansa la „event” Inter Milano poate încheia sezonul cu „eventul” (campionat + Cupa Italiei), dacă o va învinge pe Lazio în finala Cupei Italiei, programată pe 13 mai, pe Stadio Olimpico din Roma. Chivu mai are în palmares trei titluri cu Inter ca jucător, în 2008, 2009 și 2010. [...]
Un cutremur de 3,1 în Vrancea readuce în atenție riscul operațional pentru infrastructură , chiar dacă seismul de duminică a fost unul slab, la o adâncime care, de regulă, limitează efectele la suprafață, potrivit Digi24 , care citează datele Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) . Seismul s-a produs duminică, 3 mai 2026, la ora 12:14, în zona seismică Vrancea, în județul Buzău. Adâncimea raportată a fost de 134,1 km. Conform INCDFP, cutremurul a fost localizat în apropierea mai multor orașe, între care Buzău, Ploiești, Brașov, Sfântu-Gheorghe, Focșani și Târgoviște, cu distanțe cuprinse între 50 km și 90 km față de epicentru. Context: activitate seismică recentă în România De la începutul lunii mai, în România s-au produs trei cutremure, cu magnitudini între 2,4 și 3,1, potrivit datelor citate de Digi24 . Cel mai important seism din acest an a avut magnitudinea 4,5 și s-a produs pe 26 februarie, în județul Vrancea. [...]
