Știri
Știri din categoria Diverse
Un cutremur de 3,1 în Vrancea readuce în atenție riscul operațional pentru infrastructură, chiar dacă seismul de duminică a fost unul slab, la o adâncime care, de regulă, limitează efectele la suprafață, potrivit Digi24, care citează datele Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Seismul s-a produs duminică, 3 mai 2026, la ora 12:14, în zona seismică Vrancea, în județul Buzău. Adâncimea raportată a fost de 134,1 km.
Conform INCDFP, cutremurul a fost localizat în apropierea mai multor orașe, între care Buzău, Ploiești, Brașov, Sfântu-Gheorghe, Focșani și Târgoviște, cu distanțe cuprinse între 50 km și 90 km față de epicentru.
De la începutul lunii mai, în România s-au produs trei cutremure, cu magnitudini între 2,4 și 3,1, potrivit datelor citate de Digi24.
Cel mai important seism din acest an a avut magnitudinea 4,5 și s-a produs pe 26 februarie, în județul Vrancea.
Recomandate
O dronă găsită prăbușită în Suceava a declanșat proceduri de securizare și anchetă , după ce poliția a fost sesizată duminică la prânz, potrivit Mediafax . Incidentul a avut loc la periferia comunei Șerbăuți , în județul Suceava, la circa 20–25 km de granița cu Ucraina, iar autoritățile spun că verificările sunt coordonate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava. Potrivit comunicatului IPJ Suceava, sesizarea a fost făcută în jurul orei 12:15 de o localnică, care a indicat existența pe un teren agricol a unui obiect cu „caracteristicile unui aparat de zbor fără pilot, de mici dimensiuni, tip dronă”. Polițiștii ajunși la fața locului au confirmat cele reclamate și au identificat aparatul pe un câmp arat, fără „inscripționări letrice vizibile”. Ce măsuri au luat autoritățile IPJ Suceava arată că zona a fost delimitată de urgență și au fost cerute echipaje suplimentare pentru paza perimetrului. De asemenea, au fost informate „structurile specializate ale statului”, urmând să fie stabilite circumstanțele în care drona a ajuns pe teritoriul României și măsurile care se impun, în funcție de constatările din teren și de protocoalele aplicabile. Ce nu este încă stabilit În forma inițială a informației, Mediafax notează că, potrivit G4Media, care citează IPJ Suceava, nu este clar dacă aparatul este o dronă militară sau una folosită pentru supraveghere ori contrabandă. Context: un incident recent cu fragmente de dronă în Galați Știrea vine după un episod menționat de Mediafax, în care, sâmbăta trecută, în județul Galați, fragmente dintr-o dronă cu explozibil au căzut peste o gospodărie , iar zona a fost securizată și fragmentele au fost neutralizate prin detonare controlată. [...]
Ion Țiriac spune că verificările ANAF nu au identificat probleme la fundația sa , iar instituția i-ar fi transmis că are „o bulină verde” și că, în urma controalelor, concluzia a fost că „n-a luat niciodată un leu”, potrivit Libertatea . Declarațiile vin în contextul discuției despre finanțarea unor proiecte publice din bani redirecționați de companii din impozitul pe profit. Țiriac a vorbit într-un interviu la emisiunea „Prietenii lui Ovidiu”, de la Gazeta Sporturilor, unde a abordat și mecanismul legal care permite firmelor să direcționeze până la 20% din impozitul pe profit către domenii precum sport, educație, sănătate, biserică și artă. Miza: cum se folosesc banii redirecționați din impozitul pe profit Fostul sportiv a susținut că această lege a fost esențială pentru finanțarea unor proiecte și a dat ca exemplu construirea unui spital psihiatric, despre care a spus că ar urma să fie cel mai mare din România și că ar costa „vreo 16 milioane”. În același context, Țiriac a ridicat problema TVA-ului aferent investiției, afirmând că la un cost de 16 milioane ar rezulta „undeva la 4 milioane TVA” și întrebând de ce ar trebui plătită această sumă, în condițiile în care ar putea fi folosită pentru alte nevoi. Ce spune Țiriac despre controalele ANAF Țiriac a declarat că a discutat cu ANAF și că i s-a comunicat că fundația sa este încadrată favorabil („bulină verde”) și că verificările nu ar fi indicat nereguli. „Domnu’ Țiriac, dumneata cu fundația dumitale la noi ai o bulină verde. N-ai niciun fel de problemă și n-ai niciun fel de problemă pentru că în toate verificările, dumneata n-ai luat niciodată un leu. Ai tot dat, ai tot dat cu fundația”, a spus el. [...]
Faliraki (Rhodos) intră în 2026 în topul destinațiilor de plajă cu cel mai mic cost de cazare , cu tarife de la 36 de lire sterline pe noapte pentru hoteluri de trei stele, potrivit unei analize citate de Stirile Pro TV . Pentru turiști, semnalul economic este simplu: în plin sezon, diferența de buget se face în primul rând din prețul nopții de cazare, nu din „oferte” punctuale. Clasamentul este atribuit publicației Express , care citează o analiză realizată de experți în transferuri de la aeroport. Metodologia menționată: au fost comparate zeci de destinații europene, folosind costul mediu al unei cazări la hotel de trei stele în orașul cel mai apropiat de plajă. Ce anume împinge costul în jos În cazul Faliraki, prețurile la hoteluri „pornesc de la doar 36 de lire sterline pe noapte”, conform sursei citate. Articolul mai indică și un element de „predictibilitate” pentru sezonul de vară: 0 mm precipitații vara și o temperatură medie de 25,7°C, ceea ce poate reduce riscul unei vacanțe ratate de vreme, deși acest aspect nu este cuantificat în bani. Cum arată topul destinațiilor ieftine și cine domină lista După Faliraki, pe locul al doilea apar două plaje din Croația – Kašjuni și Bačvice – iar în material sunt menționate și prețuri medii la hoteluri „începând de la 65 de euro” pentru acestea (în paralel, lista de mai jos folosește sume în lire sterline, așa cum este redată în articol). Cele mai accesibile vacanțe de plajă din Europa (conform listei din material): Plaja Faliraki, Rhodos, Grecia (36 £) Plaja Kašjuni și Plaja Bačvice, Croația (56 £) Praia de Faro și Praia da Rocha, Portugalia, și Plaja Kolovare, Croația (59 £) Plaja Agia Marina și Plaja Platanias, Creta, Grecia (60 £) Plaja Myrtos, Kefalonia, Grecia (61 £) Praia da Falésia și Plaja Tamariz, Portugalia (63 £) În ansamblu, lista este dominată de Grecia, Croația și Portugalia, prezentate ca opțiuni recurente pentru vacanțe la plajă cu buget redus. Context: experiența la fața locului, între aprecieri și critici Materialul include și reacții de pe TripAdvisor, cu opinii împărțite: unii turiști laudă plaja pentru nisip, activități și restaurante, în timp ce alții reclamă degradare sau faptul că, în aprilie, multe localuri ar fi închise. Aceste observații nu schimbă concluzia de preț, dar indică faptul că „ieftin” nu înseamnă automat o experiență uniformă pentru toți vizitatorii. [...]
Ion Țiriac evită implicarea în fotbal, un domeniu pe care spune că nu îl stăpânește, deși rămâne activ în sport prin proiecte de sprijin pentru tineri , potrivit Adevărul . Mesajul are relevanță operațională: magnatul delimitează explicit unde nu intră cu decizii și resurse, într-o zonă (fotbalul) care atrage de regulă atenție, influență și bani în România. Țiriac, descris ca investitor cu experiență în mai multe domenii, afirmă că există un sector în care „nu se simte deloc stăpân pe situație” și pe care îl evită în mare parte: fotbalul. De ce stă departe: „nu mă pricep la fotbal” Într-o declarație preluată de Digi Sport, Ion Țiriac spune că nu se consideră expert în fotbal și își argumentează poziția printr-o critică la adresa jocului fără minge și a efortului fizic depus de jucători. „Eu am mai spus (...) că sunt singurul din ăia 20 milioane de români care nu se pricepe la fotbal. (...) Domnule, după părerea mea, jucătorul român de fotbal nu știe să joace fără minge.” Țiriac susține că, din cele 90 de minute, un jucător ar avea mingea doar câteva minute, iar în rest „așteaptă să-i dea pasa”. În aceeași intervenție, el afirmă că un fotbalist ar trebui să alerge „cel puțin 15 kilometri” și se declară „absolut trist” de situația echipei României, spunând că nu vede „portița de ieșire”. Implicarea rămâne, dar prin fundație Chiar dacă evită fotbalul ca zonă de expertiză și implicare directă, Țiriac rămâne conectat la sport prin fundația pe care o conduce , care sprijină tinerii oferindu-le acces gratuit la antrenamente de tenis și fotbal, conform articolului. Context sportiv: reperele carierei lui Țiriac Materialul trece în revistă și câteva realizări sportive ale lui Ion Țiriac, între care: trei finale de Cupa Davis (1969, 1970, 1972), jucate alături de Ilie Năstase, pierdute în fața SUA; un titlu de Grand Slam la dublu (1970), obținut împreună cu Ilie Năstase; activitate de manager și antrenor pentru mai mulți tenismeni de renume; participări cu echipa României de hochei pe gheață la JO de iarnă de la Innsbruck și la Campionatul Mondial (1958–1964). [...]
Apariția unei statui atribuite lui Banksy în centrul Londrei a atras rapid mii de curioși și a generat un nou val de expunere în mediul online , potrivit Stirile Pro TV . În scurt timp, fotografiile cu lucrarea au început să circule intens pe rețelele de socializare, amplificând interesul public. Sculptura înfățișează un bărbat la costum, surprins într-o mișcare care sugerează că pășește grăbit și este pe punctul de a cădea de pe soclu. Personajul ține în mână un steag care îi acoperă fața. Banksy a făcut o referire la locul ales pentru amplasare, notând: „Era un mic gol acolo” Statuia a fost instalată în apropierea statuilor lui Edward al VII-lea și Florence Nightingale. Materialul nu oferă detalii despre momentul exact al apariției sau despre condițiile în care a fost montată lucrarea. [...]
AROBS țintește în 2026 o cifră de afaceri de 552 mil. lei, adică +23% față de anul anterior , însă detaliile care ar susține această proiecție nu pot fi verificate din materialul disponibil la Ziarul Financiar , deoarece pagina indicată returnează „ Eroare 404 ”. În forma extrasă, sursa nu conține text editorial despre companie, context de piață, explicații privind motoarele de creștere, segmentele vizate sau eventuale ipoteze (de exemplu, evoluția cererii, contracte, achiziții, investiții), ci doar elemente standard de pagină (linkuri de contact, publicitate și politici) și o notă privind preluarea materialelor. Ce se poate spune, strict din informația disponibilă Ținta menționată este cifră de afaceri de 552 milioane lei în 2026 . Proiecția este descrisă ca fiind cu 23% peste rezultatele din anul anterior (formularea din feed este trunchiată, iar anul de referință nu este redat complet în textul extras). Limitări și ce urmează Din cauza erorii 404, nu pot fi confirmate din aceeași sursă: perioada exactă de comparație, baza de calcul, eventualele ținte de profit, investiții, buget, riscuri sau comentarii ale managementului. Dacă pagina devine accesibilă sau dacă există o versiune alternativă a articolului, pot rescrie știrea complet, cu context și implicații pentru investitori. [...]
