Știri
Știri din categoria Diverse
Cu două zile înainte de anunțul de la Oslo, Donald Trump își reia public presiunea pentru Nobelul pentru Pace, mizând pe o temă cu potențial de capital politic intern și extern, potrivit Libertatea. Președintele american a spus că ar fi „o mare rușine” pentru comitet dacă nu i-ar acorda premiul, în condițiile în care laureatul pentru 2026 urmează să fie anunțat vineri, la Oslo.
Trump a declarat miercuri că nu știe care va fi decizia comitetului, dar a susținut că acesta are „reputația de a nu-l acorda unor persoane ca mine”, fiind citat de AFP.
„Cred că ar fi o mare ruşine pentru ei.”
Președintele american a enumerat motivele pentru care consideră că ar trebui să primească distincția:
În material se arată că Premiul Nobel pentru Pace 2025 a fost acordat liderei opoziției din Venezuela, Corina Maria Machado, care a ales să-i transmită medalia lui Trump după o vizită la Casa Albă. Trump a spus că s-a simțit „foarte onorat” să o primească „indirect”, însă ulterior a declarat despre Machado că nu este capabilă să conducă Venezuela și a criticat deciziile acesteia după capturarea lui Nicolas Maduro.
Pentru ediția 2026, candidatura lui Trump ar fi fost propusă de premierul israelian Benjamin Netanyahu, alături de care a atacat Iranul, precum și de Guvernul Pakistanului. Totuși, experți consultați de AFP consideră șansele lui Trump „minime”, deși „umbra sa” ar urma să planeze asupra anunțului de la Oslo.
Recomandate
Washingtonul semnalează o posibilă relaxare a condițiilor privind îmbogățirea uraniului , cerând Iranului nu oprirea totală, ci o reducere „semnificativă” a capacității, într-o mișcare care poate redesena parametrii negocierilor și ai regimului de sancțiuni, potrivit Digi24 . Vicepreședintele SUA, JD Vance , a formulat condiția în contextul unui acord care „să pună capăt războiului”, iar Digi24 notează că informația este relatată de Al Jazeera. Schimbarea de nuanță este relevantă pentru că Washingtonul a insistat anterior ca Teheranul să renunțe complet la îmbogățire, iar acum discuția pare să se mute către „cât” ar putea fi acceptat. În paralel, alți oficiali americani păstrează o linie dură: secretarul de stat Marco Rubio a reiterat că Iranul nu poate avea armă nucleară, iar președintele Donald Trump a avertizat că războiul se va încheia fie „pe calea pașnică, fie pe calea mai puțin pașnică”. Ce cere concret Washingtonul și de ce contează pragul de 60% Vance a declarat pentru Reuters că Iranul trebuie să își demonstreze angajamentul de a nu dezvolta arme nucleare prin modificarea programului de îmbogățire a uraniului. În acest context, vicepreședintele american a pus accent pe nivelul de 60%: „Dacă nu vreți o armă nucleară, atunci de ce aveți nevoie de combustibil îmbogățit la 60 la sută.” Tot el a susținut că nivelurile ridicate de îmbogățire sunt una dintre problemele de bază ale negocierilor și a reluat ideea că producerea de combustibil „puternic îmbogățit” contrazice mesajul de neproliferare. Digi24 explică și miza tehnică: îmbogățirea permite folosirea uraniului ca combustibil pentru reactoare, dar la niveluri mult mai ridicate materialul poate fi utilizat și pentru arme nucleare. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a raportat că Iranul a îmbogățit uraniu până la 60%, în timp ce pragul considerat în general necesar pentru o armă nucleară este de aproximativ 90%. În evaluarea din mai 2025, agenția nu a identificat indicii credibile privind existența unui program nuclear militar structurat, potrivit articolului. Negocierile, blocate între sancțiuni și război La Teheran, președintele Masoud Pezeshkian a declarat că negocierile cu Washingtonul sunt „inutile”, acuzând SUA că folosesc diplomația în timp ce urmăresc înlăturarea conducerii iraniene. El a susținut că Iranul a fost atacat de trei ori după participarea la negocieri și a invocat „asasinate, sancțiuni, presiuni și amenințări”, citat de agenția oficială iraniană IRNA. În același timp, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a transmis un mesaj mai nuanțat, afirmând, într-o declarație din 4 octombrie adresată ambasadorilor străini la Teheran, că doar negocierile „bazate pe justiție și echitate” pot pune capăt conflictului, ceea ce sugerează că ușa discuțiilor nu este complet închisă. Presiunea economică și Strâmtoarea Ormuz rămân în ecuație Rubio, aflat la Atena, a acuzat Iranul că a ratat oportunități de acord și a susținut că Teheranul ar fi „pierdut complet controlul” asupra Strâmtorii Ormuz, iar economia țării s-ar afla într-o „prăbușire totală și completă”, în condițiile sancțiunilor severe. Pe fond, analiza citată de Digi24 indică faptul că presiunea asupra Teheranului rămâne centrală în strategia SUA, chiar dacă formularea lui Vance ridică întrebări despre nivelul de îmbogățire pe care Washingtonul ar putea fi dispus să îl accepte. În paralel, securitatea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz rămâne o sursă majoră de incertitudine: exporturile de petrol din Golf și-au revenit semnificativ, dar atacurile asupra navelor continuă. Digi24 menționează un incident în care 12 membri ai echipajului unui petrolier sub pavilion panamez au fost răniți după ce nava a fost lovită de un proiectil necunoscut, potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Indiei. Totodată, fluxurile de petrol din statele Golfului (fără Iran) au ajuns în septembrie la peste 81% din nivelurile de dinaintea războiului, conform companiei de informații maritime Kpler. În acest cadru, flexibilizarea sugerată de Vance ar putea fi citită ca o încercare de a debloca negocierile fără a renunța la instrumentele de presiune, însă rămâne neclar ce plafon de îmbogățire ar accepta efectiv Washingtonul și ce concesii ar cere Teheranul în schimb, în special pe zona de sancțiuni, active înghețate și blocadă navală. [...]
România are cea mai mare pondere din UE a persoanelor care nu își permit o masă consistentă o dată la două zile , un semnal direct de presiune pe bugetele gospodăriilor și de deteriorare a consumului de bază, potrivit Digi24 , care citează date Eurostat . Concret, 18% dintre români nu își permit financiar o masă consistentă cu carne sau legume o dată la două zile. Este cea mai mare pondere din Uniunea Europeană pentru acest indicator și mai mult decât dublul mediei UE, de 8,5%. În material se arată că, după scumpirile accelerate din ultimii ani, mulți au tăiat masiv de pe lista de cumpărături, inclusiv produse mai ieftine, precum carnea de pui. Ce indică datele despre presiunea pe costul vieții Pe lângă alimentație, analiza menționează și alte semne de vulnerabilitate financiară: 6% dintre români nu își permit o conexiune la internet pentru uz personal acasă, față de 2% media Uniunii Europene. Tot din cauza costurilor, există persoane care renunță la activități de recreere. Digi24 notează și riscurile asociate unei alimentații insuficiente sau dezechilibrate, care poate însemna un aport prea mic de proteine, vitamine și minerale, cu efecte în timp asupra sănătății. Context: scumpiri și ajustări în consum Datele Eurostat sunt plasate în contextul unei cercetări a Institutului de Statistică din România, potrivit căreia cheltuielile au crescut în lunile de vară, raportat la ianuarie și februarie, în medie cu 650 de lei la nivelul unei familii obișnuite. Concluzia sugerată de aceste evoluții este că scumpirile îi obligă pe mulți să reducă din cumpărăturile curente, inclusiv la alimente. [...]
OMS spune că nu poate evalua riscul sanitar fără date complete din Rusia , după moartea unei angajate a unui laborator din Siberia, într-un caz asociat în spațiul public cu o posibilă epidemie de ciumă, potrivit Digi24 . Miza depășește incidentul local: lipsa de transparență blochează mecanismele internaționale de evaluare și răspuns, ceea ce poate întârzia măsuri de prevenție și coordonare transfrontalieră. Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății , Tedros Adhanom Ghebreyesus, a afirmat că instituția nu are o „imagine completă” a situației și, din acest motiv, „nu poate efectua o evaluare cuprinzătoare a riscurilor”. El a insistat că schimbul „în timp util, complet și transparent” de informații este esențial pentru a lămuri mesajele contradictorii și pentru o evaluare corectă a riscurilor potențiale pentru populație. Ce nu știe OMS despre caz Maria Van Kerkhove, directoarea departamentului de combatere a epidemiilor și pandemiilor din cadrul OMS, a spus că organizația nu știe încă nici cum s-a infectat Daria Șipilova, angajată a Institutului de Cercetare Științifică pentru Combaterea Ciumii din Irkutsk (Siberia și Extremul Orient), nici cu ce boală virală anume. În contextul în care autoritățile ruse susțin că au exclus ciuma pulmonară, Van Kerkhove a ridicat întrebarea privind cauza reală a decesului. Poziția autorităților ruse și contradicțiile Rospotrebnadzor (agenția rusă responsabilă de supravegherea sanitară) a anunțat că, „în conformitate cu normele sanitare internaționale”, a transmis către OMS „informații cu privire la situație” și a invocat o declarație a OMS privind „absența riscurilor de natură sanitar-epidemiologică” în legătură cu un caz de „pneumonie extrahospitalieră” din Irkutsk. În paralel, Tedros a spus că OMS a cerut explicații suplimentare inclusiv despre informații neconfirmate apărute în mass-media privind „un al doilea angajat cu pneumonie de cauză necunoscută”. Ce se știe despre carantină și deces Din informațiile „primite de la fața locului”, citate în material, ar fi fost impuse restricții stricte de carantină în laboratorul din orașul Șelehov, unde lucra Șipilova, precum și în spitalele din apropiere. Pe durata testelor, angajații ar fi fost izolați în clădirea institutului timp de trei zile, dormind pe podea și pe scaune. Mama Dăriei Șipilova a declarat pe 5 octombrie pentru publicația locală „Glubina” că se află în carantină într-un spital din Irkutsk și că nu primise până atunci un raport oficial privind decesul fiicei sale. Potrivit aceleiași relatări, Daria Șipilova a murit în noaptea de 1 spre 2 octombrie, la Spitalul Raional din Șelehov. Disputa despre „eprubeta spartă” Versiunea potrivit căreia infectarea ar fi fost provocată de o eprubetă spartă a fost respinsă de mamă, cadru medical, care a numit-o: „o mizerie și o prostie” Ea a susținut că eprubetele sunt atât de bine protejate încât, chiar și ipotetic, „este pur și simplu imposibil” să se verse sau să se spargă în modul descris. Rospotrebnadzor a mai transmis că, în urma activității unei comisii de control privind cerințele de siguranță biologică la institut, „nu s-au identificat situații de urgență” în timpul lucrului cu microorganisme patogene, concluzii care ar fi fost confirmate de o comisie de experți trimisă la ordinul șefei agenției, Anna Popova. În lipsa unui set complet de date acceptat de OMS, evaluarea riscului rămâne incompletă, iar următorul pas depinde de răspunsul Rusiei la solicitările organizației privind clarificarea cauzei decesului și a eventualelor cazuri suplimentare. [...]
Criticile lui Ludovic Orban la adresa desemnării lui Luca Niculescu indică un risc de guvernare fără sprijin politic asumat , cu potențiale blocaje în adoptarea și implementarea măsurilor, potrivit Digi24 . Fostul premier a spus, în direct la Digi24, că nominalizarea nu ar fi „potrivită” și l-a descris pe Niculescu drept „premierul nimănui”. Orban a argumentat că, „în orice democrație”, premierul și Guvernul ar trebui să țină cont de votul popular și să se sprijine pe partide care își asumă guvernarea pe baza unui program, inclusiv în formule de coaliție. În această logică, el susține că desemnarea ar viza o persoană „care nu reprezintă pe nimeni” și care nu ar avea „un sprijin clar, asumat, transparent”. Ce consecințe vede Orban: învestire posibilă, susținere fragilă Fostul premier afirmă că, chiar dacă Luca Niculescu ar obține voturile necesare pentru învestire, Executivul ar rămâne fără o bază politică solidă în Parlament și fără „răspundere” politică reală. „Luca Niculescu chiar dacă primește voturile de învestire, nici el și nici miniștrii lui nu o să aibă vreo răspundere și niciun partid nu va susține actul de guvernare.” În scenariul descris de Orban, PSD ar urma să se poziționeze în opoziție imediat după învestire și să se „desolidarizeze” de măsurile Guvernului, ceea ce ar reduce capacitatea Executivului de a pune în practică programul de guvernare. Contextul politic invocat: ruptura coaliției și acuzații la adresa PSD și AUR Orban leagă dificultatea formării și funcționării guvernării de decizia PSD de a „face praf coaliția de guvernare”, într-un „moment de cumpănă” pentru România, susținând că, în aceste condiții, guvernarea devine „foarte dificilă”. În același timp, el a lansat o comparație între PSD și AUR, afirmând că ar fi „pe aceeași gândire politică”, și a invocat episodul unei moțiuni de cenzură depuse împreună de cele două partide. Acuzația privind relația Nicușor Dan – Grindeanu Orban a mai spus că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să îl desemneze „din prima” pe Sorin Grindeanu și a susținut că ar exista o înțelegere între cei doi, motiv pentru care Grindeanu ar fi fost „protejat” de o desemnare care l-ar fi expus unui eșec politic. Potrivit lui Orban, o eventuală guvernare PSD cu Grindeanu premier sau un eșec al acestuia în formarea majorității ar fi „dăunat grav” atât României, cât și PSD-ului. [...]
SUA și Rusia iau în calcul reluarea gazelor rusești spre Europa, dar sancțiunile și veto-ul Berlinului fac scenariul improbabil pe termen mediu , potrivit Digi24 , care citează surse Reuters. Discuțiile ar include ideea atragerii unui investitor american în proiectul Nord Stream , conductele care alimentau Germania înainte de invazia Rusiei în Ucraina. Potrivit Reuters, la discuții ar fi participat Jared Kushner, trimisul special al SUA și ginerele președintelui Donald Trump, și Kirill Dmitriev, reprezentant special al președintelui rus Vladimir Putin. Cei doi s-ar fi întâlnit în ultimele săptămâni la Moscova și la New York, iar Nord Stream ar rămâne pe agenda contactelor, deși nu este clar în ce măsură subiectul a fost abordat la fiecare întâlnire. Un oficial al Casei Albe a spus că orice acord ar trebui negociat cu DFC (Corporația Americană pentru Finanțarea Dezvoltării Internaționale) și cu Trezoreria SUA și „trebuie să aducă beneficii contribuabililor și companiilor din Statele Unite”. Același oficial a susținut însă că „nu au avut loc discuții recente privind Nord Stream”. Barierele care blochează repornirea Nord Stream Chiar dacă există contacte exploratorii, reluarea livrărilor este descrisă ca puțin probabilă „cel puțin pe termen mediu”, pe fondul mai multor obstacole menționate în material: Sancțiunile SUA și UE : conductele Nord Stream sunt supuse sancțiunilor, ceea ce face ca reluarea activității să fie în prezent ilegală. Poziția Germaniei : guvernul german nu este de acord cu redeschiderea; o purtătoare de cuvânt a Ministerului Economiei și Energiei a precizat că orice redeschidere ar necesita aprobarea Berlinului, iar Germania „nu dorește acest lucru”. Reticența unor state europene : Polonia și statele baltice resping reluarea legăturilor energetice cu Moscova, iar Varșovia ar urmări discuțiile, rămânând ferm împotrivă, potrivit unei persoane familiarizate cu poziția guvernului. Context politic în SUA : Reuters notează că Trump ar putea renunța la sancțiunile americane sau le-ar putea atenua, dar o schimbare ar putea deveni mai dificilă dacă democrații ar prelua controlul asupra Congresului la alegerile de la jumătatea mandatului. Înainte de februarie 2022, Germania își asigura „mai mult de jumătate” din necesarul de gaze din Rusia. Nord Stream a fost scos din funcțiune după reducerea aprovizionării de către Moscova, iar ulterior conductele au fost grav avariate în urma unor explozii subacvatice, în septembrie 2022. Miza economică și disputa de proprietate Reuters mai arată că discuțiile au loc pe fondul neîncrederii europene față de intențiile Rusiei și al temerilor că eventuale acorduri comerciale ar putea întări poziția Moscovei. În Germania, parlamentarul Michael Kellner avertizează asupra riscului unei înțelegeri care „va costa scump Europa”, susținând că „americanii și rușii își vor împărți profiturile”. În plus, structura de proprietate complică orice tranzacție: compania care controlează conductele este deținută în proporție de 51% de Gazprom , iar restul participațiilor aparțin unor entități germane, franceze și olandeze. O sursă citată de Reuters spune că cei doi acționari germani ar vrea să-și păstreze participațiile pentru a menține influența germană în cazul unei vânzări de către Gazprom. Separat, Reuters relatează că Kushner și Dmitriev ar fi discutat și despre vânzarea unui portofoliu de active Lukoil (de la rafinării la stații de benzină), într-un plan care ar implica DFC și investitori din Qatar și Emiratele Arabe Unite, concomitent cu ridicarea sancțiunilor de către autoritățile americane, potrivit surselor agenției. Lukoil și Gazprom nu au răspuns solicitărilor Reuters pentru comentarii. În ansamblu, materialul indică faptul că dimensiunea economică a relației SUA–Rusia este discutată în paralel cu negocierile legate de războiul din Ucraina, însă pentru gazele rusești către Europa rămân bariere majore: sancțiunile, opoziția guvernului german, pozițiile divergente din UE și problema proprietății infrastructurii. [...]
PSD condiționează sprijinul pentru noul guvern de o schimbare a direcției economice , iar partidul respinge explicit varianta unui executiv tehnocrat, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de Sorin Grindeanu după întâlnirea de joi, 8 octombrie, cu premierul desemnat Luca Niculescu , la sediul PSD din București. Grindeanu spune că discuțiile au avut două componente – economică și politică – iar pe partea economică PSD a pus ca „condiție” pentru orice sprijin politic „schimbarea direcției economice”. Liderul social-democrat a susținut că partidul urmărește o „reconfigurare” care să oprească „sărăcirea agresivă a românilor” și a vorbit despre nevoia de „măsuri economice potrivite”, în contextul în care România ar traversa „incertitudini economice”. În același timp, Grindeanu a afirmat că premierul desemnat i-ar fi dat asigurări că „idei esențiale din programul PSD se vor oglindi” în viitorul program de guvernare. PSD așteaptă forma finală a acestui program pentru a vedea „soluțiile pentru oameni și pentru economie” și spune că specialiștii partidului care au lucrat la programul PSD pot participa la un dialog până la definitivarea documentului. Majoritate „asumată”, nu „de conjunctură” Pe componenta politică, șeful PSD a declarat că partidul își dorește „o majoritate asumată” și că „nu ne interesează funcțiile”. În acest context, a făcut un apel către PNL și UDMR să participe la construirea unei „majorități transparente”, dacă se dorește implicarea PSD la guvernare. Grindeanu a avertizat că, în lipsa unei asumări clare din partea celorlalte partide și dacă PSD nu se regăsește în „proiectul pentru economie”, partidul „nu va ezita să spună nu acestui demers politic”. El a mai spus că PSD nu va susține o majoritate „de conjunctură”, chiar dacă aceasta ar putea trece un guvern prin Parlament. De ce respinge PSD un guvern tehnocrat PSD nu susține varianta unui guvern tehnocrat, iar Grindeanu a argumentat că un astfel de executiv ar fi „slab” și ar risca să devină „guvernul nimănui”, invocând experiența de acum 10 ani cu Guvernul Cioloș. În opinia sa, o soluție viabilă presupune „o soluție politică asumată cu o majoritate asumată”, inclusiv pentru momente-cheie precum adoptarea bugetului în Parlament. Ce urmează, potrivit declarațiilor, este finalizarea programului de guvernare al premierului desemnat și clarificarea unei majorități parlamentare care să își asume politic direcția economică și guvernarea. [...]
