Știri
Știri din categoria Diverse
USR condiționează deblocarea crizei politice de un „pact de reciprocitate” care ar amâna revenirea PSD la guvernare, potrivit Știrile Pro TV. Președintele USR, Dominic Fritz, spune că i-a propus lui Sorin Grindeanu ca PSD să susțină în Parlament un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, urmând ca anul viitor USR să voteze un guvern PSD, într-o formulă de rotație.
Fritz a reiterat că USR nu va vota „un guvern monocolor PSD” și că partidul „refuză să fie scara pe care PSD se întoarce la putere”. În același timp, liderul USR afirmă că, pentru învestirea unui guvern PNL–USR–UDMR, „numele premierului se poate discuta”.
În logica propunerii, „prețul” ar fi principiul reciprocității: dacă PSD votează acum guvernul minoritar PNL–USR–UDMR, USR ar vota anul viitor un guvern PSD, ca soluție de „deblocare a crizei politice”, pe care Fritz o descrie drept una care „neliniștește românii” și are „consecințe în nivelul de trai”.
„Rămânem consecvenți. USR nu va vota un guvern monocolor PSD. I-am propus astăzi lui Sorin Grindeanu să susțină un guvern minoritar al PNL-USR-UDMR. (…) Numele premierului îl putem discuta.”
Fritz susține că, în această variantă, „niciun partid nu ar deține toată puterea” și avertizează că, fără un astfel de aranjament, PSD ar primi „putere deplină până la alegeri” și ar putea face „înțelegeri cu oricine, chiar și cu AUR”.
Potrivit materialului, PSD a anunțat „în repetate rânduri” că nu va susține un guvern PNL–USR–UDMR. Ideea unui pact pentru învestirea unui guvern minoritar (de dreapta sau de stânga) a fost lansată și de președintele PNL, Ilie Bolojan, iar PNL, USR și UDMR au discutat de mai multe ori detaliile unui astfel de pact.
În același timp, vineri, președintele Nicușor Dan așteaptă partidele să prezinte o soluție pentru ieșirea din criză și spune că este important să existe un guvern „cât mai repede”, menționând că parlamentarii intră în vacanță parlamentară marți și că „ar fi bine să avem un guvern până marți”.
Recomandate
PSD își închide ușa către USR în negocierile pentru guvern , iar Sorin Grindeanu transmite, potrivit Digi24 , că propunerea USR privind o „rotativă la guvernare” nu este o opțiune „de luat în calcul”, în timp ce lasă deschisă, condiționat, o colaborare cu PNL. Într-o conferință de presă la Reșița, Grindeanu a fost întrebat dacă PSD poate accepta ideea USR de rotativă la guvernare. Răspunsul a fost tranșant: „Tot ce vine dinspre USR nu poate fi luat în calcul.” Ce semnal dă PSD despre majoritate și negocieri Întrebat dacă, în cazul în care ar fi desemnat premier, ar încerca să construiască o majoritate stabilă alături de PNL, liderul PSD a spus că intenționează să discute cu toate partidele parlamentare înainte de o concluzie privind formula de guvernare. „Voi merge și voi vorbi cu toate partidele pentru că în Parlament au intrat partide prin votul oamenilor. Concluzia la final o să o vedem.” Colaborarea cu PNL, condiționată de distanțarea de USR Grindeanu afirmă că și-ar dori o colaborare cu PNL, dar susține că partidul liberal „este în prezent foarte apropiat de USR” și face o distincție între PNL „pe care îl știe” și formațiunea de acum. „Mi-aș dori să existe o colaborare cu PNL-ul cel de dreapta, conservator, creștin-democrat, pe care îl știu. În acest moment PNL e de fapt USR.” În același context, Grindeanu a invocat și o declarație a lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) despre raporturile dintre PNL și USR, susținând că, în opinia sa, „astăzi, când vorbim, PNL e USR”. Contextul: guvernul Mureșan și presiunea unei majorități parlamentare Declarațiile vin pe fondul negocierilor pentru formarea unui nou guvern. Premierul desemnat Siegfried Mureșan lucrează la cabinet și la programul de guvernare, iar PNL, USR și UDMR s-au aliniat în spatele lui, în timp ce PSD nu și-a exprimat sprijinul pentru actuala formulă. În articol se mai arată că Grindeanu a criticat lipsa unor discuții directe cu premierul desemnat și a susținut că nu a primit programul de guvernare. Mureșan a anunțat că programul urma să fie prezentat vineri și că intenționează să depună sâmbătă la Parlament lista miniștrilor și programul; vineri s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. Separat, Grindeanu a spus că se aștepta să fie desemnat premier „joia trecută” și că a fost surprins că acest lucru nu s-a întâmplat. În acest stadiu, miza imediată rămâne conturarea unei majorități parlamentare care să susțină un cabinet, în condițiile în care PSD își delimitează public poziția față de USR și pune sub semnul întrebării compatibilitatea cu actuala direcție a PNL. [...]
Guvernul Mureșan are, deocamdată, doar 170 de voturi, iar învestirea depinde de PSD , care poate decide dacă România intră într-o nouă rundă de instabilitate politică, cu risc de alegeri anticipate , potrivit Digi24 . Premierul desemnat Siegfried Mureșan a declarat, după depunerea la Parlament a programului de guvernare și a listei miniștrilor, că un vot negativ din partea PSD ar „adânci” criza politică și ar deschide calea către alegeri anticipate. În același timp, el a susținut că social-democrații ar avea motive să sprijine Executivul, invocând inclusiv măsuri sociale incluse în program. „Testul adevărului, săptămâna viitoare, într-adevăr, îl va da PSD. Ei poartă în momentul de faţă răspunderea pentru rezolvarea crizei politice din România.” Miza votului: stabilitate guvernamentală sau escaladarea crizei Mureșan a pus presiune publică pe PSD, afirmând că, dacă partidul nu votează Guvernul, „nimeni în România nu va mai crede că este un partid pro-european”, mai ales în ipoteza în care ar vota „cu partide extremiste” împotriva învestirii. „Dacă nu vor vota acest guvern, atunci criza se va adânci, se va deschide calea alegerilor anticipate, care pot fi convocate oricând de către preşedintele României.” În argumentația sa, premierul desemnat a plasat o parte din responsabilitatea actualei situații politice în sarcina PSD, prin trimitere la moțiunea de la începutul anului, despre care spune că a fost inițiată și votată de social-democrați. Aritmetica parlamentară: 170 de voturi, pragul este 233 În forma actuală, Guvernul Mureșan se bazează pe voturile parlamentarilor PNL, USR și UDMR, totalizând 170 de voturi, insuficiente pentru învestire. Pentru trecerea prin Parlament sunt necesare 233 de voturi. Mureșan a mai spus că a discutat cu grupul minorităților naționale și că au convenit să se revadă la începutul săptămânii viitoare. În paralel, a anunțat că va purta discuții cu PSD în zilele următoare, „dând o șansă” unei colaborări parlamentare, pe care o descrie drept „respectuoasă și civilizată” dacă social-democrații aleg să sprijine Executivul. [...]
Disputa despre folosirea inteligenței artificiale în redactarea programului de guvernare riscă să mute dezbaterea de la conținut la credibilitate și transparență , după ce fostul ministru PSD al Finanțelor Adrian Câciu l-a acuzat pe premierul desemnat Siegfried Mureșan că ar fi făcut documentul „cu AI”, potrivit Digi24 . Câciu a indicat o notă din programul de guvernare în care se menționa că „designul și formatarea” documentului au fost realizate cu sprijinul unor instrumente digitale, fiind numit „Claude Fable 5.1 (Anthropic)”. Într-o postare pe Facebook, fostul ministru a susținut că un candidat la funcția de premier „nu este în stare să scrie un program de guvernare” și că recurge la AI. Ulterior, Câciu și-a editat postarea, afirmând că, „după ce s-au făcut de râs”, ar fi fost scoasă pagina cu referința la Claude, dar că „programul rămâne scris cu Claude, AI”. Replica premierului desemnat: „Ideile sunt elaborate cu inteligența umană” Siegfried Mureșan a respins acuzația că ar fi elaborat programul de guvernare cu inteligență artificială și a spus că documentul a fost lucrat împreună cu experții celor trei partide care îl susțin – PNL, USR și UDMR. El a susținut că tehnologia a fost folosită doar pentru formatare. „Toate ideile pe care noi le-am introdus în programul de guvernare sunt idei elaborate cu inteligența umană (...) am formatat programul de guvernare, am făcut liniile și punctulețele (...) cu tehnologia informației”, a declarat Mureșan, sâmbătă, la Parlament, după depunerea programului și a echipei de miniștri. Mureșan a mai spus că ideile din program includ și propuneri primite din societate, de la fermieri, întreprinzători, sindicate și asociații patronale, adăugând că documentul a fost redactat pe calculator, cu mijloace IT, „care ne fac pe toți mai eficienți în anul 2026”. De ce contează Episodul pune în prim-plan o temă care poate deveni recurentă în administrație: cum este comunicată și documentată folosirea instrumentelor digitale (inclusiv AI) în redactarea documentelor oficiale . În lipsa unor standarde de transparență ușor de verificat, astfel de mențiuni tehnice pot alimenta rapid controverse politice, chiar și atunci când disputa se referă la formatare, nu la conținut. [...]
Afirmațiile atribuite ambasadoarei SUA în Grecia ridică un risc de instabilitate politică cu efecte directe asupra proiectelor energetice regionale , inclusiv asupra Coridorului Vertical de Gaze care leagă Grecia de Bulgaria și România, potrivit Digi24 , care citează un articol din The Wall Street Journal. În relatarea WSJ, Kimberly Guilfoyle ar fi sugerat, la o cină organizată în martie la Atena, că SUA ar fi fost implicate în demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Publicația americană citează o persoană prezentă la discuții și alte persoane cărora li s-a povestit incidentul. „Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici” Potrivit aceleiași relatări, discuția ar fi degenerat într-o ceartă cu ministrul Energiei din Grecia, Stavros Papastavrou, care ar fi replicat că SUA nu pot înlocui guvernul Greciei, ales de popor. Avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea conversației, notează WSJ. Contextul din România: căderea Guvernului Bolojan Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis la 5 mai 2026 prin moțiune de cenzură , după retragerea PSD din coaliția de guvernare și susținerea înlăturării Executivului alături de AUR și alți parlamentari. Moțiunea a fost votată de 281 de senatori și deputați, conform informațiilor prezentate. După căderea Executivului, PSD a transmis public că nu mai acceptă o formulă guvernamentală condusă de Bolojan. De ce contează pentru economie: proiectul de gaze și miza achizițiilor Digi24 arată că Guilfoyle s-a implicat puternic în promovarea Coridorului Vertical de Gaze, infrastructură regională pentru transportul gazelor din Grecia spre Bulgaria, România și mai departe către Europa Centrală și de Est. Proiectul a fost susținut inclusiv la nivel diplomatic de Statele Unite. În septembrie 2026, extinderea Coridorului Vertical către Balcanii de Vest a fost oficializată printr-un memorandum semnat la Salonic, în prezența miniștrilor Energiei, a operatorilor regionali și a ambasadoarei SUA în Grecia, potrivit articolului. WSJ mai susține că administrația Trump dorea ca aliații de la marginea estică a Europei să cumpere gaze naturale americane „în valoare de miliarde de dolari”. În același context, Digi24 notează că în România au existat rezerve privind prețul — peste cel al pieței — și oportunitatea economică a unor astfel de achiziții. Reacții politice: solicitări de explicații și respingeri Președintele USR, Dominic Fritz, a cerut explicații liderilor PSD și AUR, Sorin Grindeanu și George Simion, în legătură cu informațiile apărute despre afirmațiile atribuite ambasadoarei SUA în Grecia. Fritz a invocat o întâlnire din 31 martie și a întrebat dacă a fost discutat subiectul moțiunii. George Simion a respins ideea unor astfel de discuții și a susținut că afirmațiile relatate sunt „inventate sau scoase din context”, potrivit G4Media, citată de Digi24. Simion a mai declarat că, din postura de politician român, nu acceptă imixtiuni externe „nici chiar din partea partenerilor strategici americani”. În lipsa unor confirmări independente în materialul citat, acuzațiile rămân la nivel de relatare atribuită unor surse prezente la eveniment și contestată de avocatul persoanei vizate. [...]
PSD contestă direcția bugetară din programul de guvernare al premierului desemnat Siegfried Mureșan , avertizând că documentul ar miza pe „tăieri și constrângeri” și ar lăsa neacoperite măsuri concrete și finanțarea lor, potrivit Digi24 . Criticile vin de la doi reprezentanți PSD, Alexandru Rogobete (fost ministru al Sănătății) și Natalia Intotero, care au comentat pe Facebook capitolele din program, cu accent pe sănătate, educație și politici pentru familie. Miza practică este că programul depus la Parlament intră în logica negocierii și a votului de învestitură, iar obiecțiile vizează tocmai fezabilitatea și impactul unor eventuale restricții financiare. Sănătate: acuzația de „constrângere financiară” și lipsă de măsuri operaționale Alexandru Rogobete afirmă că partea de sănătate din program este „o rușine” și că, dincolo de „formulări frumoase” și principii generale, lipsesc răspunsuri la problemele structurale ale sistemului public. El enumeră, între altele, lipsa unor soluții privind resursa umană (posturi, gărzile, specialități deficitare), accesul la medicamente și terapii inovative, investițiile în infrastructura spitalicească, precum și reforma CNAS. „Riscul este să continue aceeaşi politică de constrângere financiară care poate slăbi şi mai mult sistemul public.” Rogobete susține și că sănătatea ar trebui tratată inclusiv ca domeniu cu potențial economic (investiții, cercetare, locuri de muncă înalt calificate), nu doar prin prisma controlului costurilor. Educație și familie: promisiuni fără calendar și mecanisme de finanțare Natalia Intotero critică programul propus de PNL, USR și UDMR, argumentând că un program de guvernare trebuie să precizeze „ce faci, pentru cine, cu ce bani și până când”. În zona educației, ea spune că reapare promisiunea alocării a 6% din PIB, însă fără un calendar bugetar, ceea ce ar putea transforma ținta într-o „cifră pe hârtie”. În privința reducerii abandonului școlar, Intotero susține că problema nu se rezolvă doar prin monitorizare, ci prin sprijin concret (hrană, consiliere, transport, servicii sociale). La capitolul „Natalitate și familie”, ea critică prevederea potrivit căreia părinții își pot păstra indemnizația dacă revin la muncă după 6 luni de la nașterea copilului: în teorie ar ajuta veniturile, dar, în practică, ar pune presiune pe părinți în contextul unei rețele insuficiente de creșe. Totodată, reclamă lipsa unui mecanism clar pentru locuințele destinate tinerilor și familiilor tinere (cine le construiește, cu ce bani, câte și în ce condiții). Ce urmează În material nu sunt prezentate reacții ale lui Siegfried Mureșan sau ale partidelor care susțin programul la criticile PSD. Informațiile disponibile se limitează la pozițiile publice exprimate de Rogobete și Intotero pe Facebook și la faptul că programul a fost depus la Parlament de premierul desemnat. [...]
UDMR anunță că va vota împotriva uniformelor școlare obligatorii, ceea ce poate bloca sau modifica proiectul în Camera Deputaților , după ce Senatul l-a adoptat, potrivit Digi24 . Kelemen Hunor susține că o astfel de măsură nu ar trebui impusă prin lege la nivel național, ci decisă local, în fiecare comunitate școlară. Liderul UDMR a transmis că nu susține proiectul privind introducerea uniformelor școlare obligatorii, pe care îl consideră „lipsit de sens”, și a invocat pozițiile elevilor și ale MAKOSZ (Uniunea Liceenilor Maghiari din România) . „Uniformele şcolare nu pot fi impuse prin lege de la Bucureşti”, a scris Kelemen Hunor, vineri, pe Facebook. Ce se întâmplă în Parlament Proiectul de lege a fost adoptat în Senat și urmează să fie dezbătut în Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz. Kelemen Hunor a anunțat că le va cere deputaților UDMR să respingă inițiativa și să voteze împotrivă. Senatul a aprobat proiectul luni, cu 84 de voturi „pentru”, 18 „împotrivă” și patru abțineri. Inițiativa este atribuită PSD, conform informațiilor din articol. Miza: obligativitate națională versus decizie locală Argumentul central al președintelui UDMR este că decizia privind uniforma ar trebui să rămână la nivelul fiecărei școli, prin acordul elevilor, părinților și profesorilor, nu printr-o obligație generală stabilită prin lege. Kelemen Hunor a relatat și o experiență personală: a început școala cu uniformă, apoi a renunțat și a fost sancționat, iar acum consideră că impunerea prin constrângere este o „abordare greșită”. Reacția elevilor și ce urmează Consiliul Național al Elevilor (CNE) și MAKOSZ au transmis că uniforma obligatorie nu rezolvă problemele din școli și au anunțat un protest pentru luni, 28 septembrie, când elevii sunt îndemnați să poarte haine negre. Următorul pas este dezbaterea din Camera Deputaților, unde proiectul poate fi adoptat, modificat sau respins, iar poziționarea UDMR devine relevantă pentru aritmetica votului. Articolul nu oferă detalii despre calendarul exact al dezbaterilor sau despre o posibilă majoritate. [...]
